Folosirea materialului indicat

BIBLIA compară congregaţia creştină cu corpul omenesc. Toate părţile lui sunt importante, dar „nu au toate aceeaşi funcţie“. În virtutea acestui text biblic, noi ar trebui să facem tot ce putem pentru a ne achita de orice responsabilitate ce ni se încredinţează. Aceasta pretinde să ne străduim să înţelegem şi să pregătim orice temă primită fără a subaprecia importanţa anumitor subiecte, pe care le-am putea considera mai puţin interesante (Rom. 12:4–8). Clasa sclavului fidel şi prevăzător are responsabilitatea de a furniza hrană spirituală la „timpul potrivit“ (Mat. 24:45). Când ne folosim capacităţile pentru a ne pregăti discursurile pe baza instrucţiunilor primite, demonstrăm apreciere faţă de acest program şi contribuim la bunul mers al întregii congregaţii.

Ce poţi menţiona. Când primeşti o temă la şcoală, ai grijă să dezvolţi subiectul primit, şi nu un altul. În majoritatea cazurilor ţi se specifică şi bibliografia. Dacă nu ţi se spune pe baza cărui material să-ţi pregăteşti tema, îţi poţi alege singur sursa. Asigură-te, totuşi, în timp ce-ţi pregăteşti expunerea, că prezentarea ta se concentrează numai asupra subiectului repartizat. Când decizi ce informaţii vei include, ia în considerare şi necesităţile auditoriului.

Studiază cu atenţie materialul de referinţă, analizând versetele biblice aferente. Gândeşte-te apoi cum l-ai putea prezenta cel mai bine în folosul auditoriului. Alege din materialul tipărit două, trei puncte care să constituie ideile principale ale expunerii tale şi gândeşte-te ce texte biblice vei citi şi analiza.

Cât material ar trebui să cuprinzi? Doar atât cât poţi expune cu eficienţă. Nu sacrifica valoarea instruirii de dragul includerii prea multor informaţii. Dacă unele părţi din material nu contribuie la realizarea obiectivului expunerii, concentrează-te doar asupra acelora care te vor ajuta să-l atingi. Alege din materialul primit doar informaţiile cele mai instructive şi mai utile pentru auditoriu. Rolul acestei lecţii este de a te ajuta să înţelegi că trebuie să ai în vedere nu analizarea unui mare număr de informaţii, ci folosirea materialului indicat ca bază pentru expunere.

Expunerea nu trebuie să fie doar un rezumat al materialului. Fii pregătit să explici anumite idei, să le dezvolţi, să le ilustrezi şi, eventual, să arăţi cum pot fi puse în practică. Orice informaţie suplimentară trebuie să contribuie la dezvoltarea ideilor principale, nu să le înlocuiască.

Cu timpul, fraţii calificaţi să predea ar putea fi invitaţi să ţină teme la întrunirea de serviciu. Ei sunt conştienţi că trebuie să folosească în mod eficient materialul primit şi să nu-l înlocuiască cu altceva. În mod asemănător, fraţii care ţin cuvântări publice primesc o schiţă după care să vorbească. Aceste schiţe permit o oarecare flexibilitate, dar îţi specifică ideile principale, argumentele aferente lor şi versetele care susţin discursul. Învăţând să predai pe baza unui material indicat, te vei putea pregăti pentru alte privilegii rezervate oratorilor.

Acest tip de instruire te va ajuta şi să conduci în mod eficient studiile biblice. Vei învăţa să-ţi concentrezi atenţia asupra materialului aflat în studiu şi să nu faci digresiuni aducând în discuţie idei care ar putea fi interesante, dar nu sunt esenţiale pentru clarificarea subiectului. Totuşi, dacă ai înţeles esenţa acestei lecţii, nu vei fi atât de rigid, încât să nu-i furnizezi elevului tău explicaţiile suplimentare de care are nevoie.