Ua Latalata le Faasaoina mo Tagata o le Tuutoina i le Atua!

“Ua silafia e le Alii [o Ieova] se mea e laveai mai ai i e [tuutoina i le] Atua ai le faaosoosoga, a e taofi i e amio leaga e oo i le aso faamasino ina ia faasalaina i latou.”—2 PETERU 2:9.

1. (a) O ā tulaga faigata ua fesagaʻi ma le fanau a tagata i o tatou aso? (e) I le manatu e uiga i lenei mea, o ā fesili o le a tatou iloiloina?

UA FAATELEINA pea faafitauli o le olaga mo le fanau uma a tagata. Ua moni lenei mea e tusa lava pe o ola se tasi i se nofoaga e tele ai mea faitino po o se mea foi ua tau leai ni mea. Ua iai le lē saogalemu i mea uma lava. E pei ona le tumau ona lava le tamaoaiga, ua avea o se mea e faapopoleina ai, ua faapena foi i faafitauli matuiā o le siosiomaga ona faaleagaina ai le lalolagi paneta, ua faamataʻuina ai ola uma o loo iai. O faamaʻi ua lē mafai ona taofia. O faamaʻi pipisi, o le maʻi fatu, ma le mala o le kanesa, e toatele ola ua leiloa ai. O amioga lē mamā, ua faapogaia ai le faaleagaina o faalogona ootia faaletagata ma olaga faaleaiga. I lo o nei mea uma lava, o le lalolagi ua mitiia e le sauā. I le manatu e uiga i mea o loo fesagai ma le sosaiete o le fanau a tagata, ua tatou fesili ai ma le mautinoa: Pe o iai se faavae maufaatuatuaina mo le faatalitalia o le oo vave mai o le faasaoina? Afai o lea, o le a faapefea ona oo mai, ma mo ai?—Faatusatusa Sapakuka 1:2; 2:1-3.

2, 3. (a) Aiseā ua tatou iloa ai i aso nei o le mea na fai mai ai le 2 Peteru 2:9 o loo toe faamautinoaina? (e) O ā gaoioiga maʻoti o le faasaoina ua faasino atu i ai le Tusi Paia e avea o se faavae mo le faamalosiau?

² O le mea o loo tupu i o tatou aso ua faamanatu mai ai ia i tatou i nisi o taimi e sili ona iloga o le talafaasolopito o le fanau a tagata. Ua tataʻi e le aposetolo o Peteru manatu i gaoioiga o le faasaoina na faia e le Atua i na taimi ma i lea ua oo ai i se faaiʻuga mautinoa: “Ua silafia e le Alii [o Ieova] se mea e laveai mai ai i e [tuutoina i le] Atua ai le faaosoosoga.” (2 Peteru 2:9) Ia matau e uiga i le mau o loo lagolagoina ai lena faamatalaga, i le 2 Peteru 2:4-10:

³ “Auā afai na le faasaoina e le Atua le au agelu o e na agasala, a ua na tuuina atu i latou i maea uamea o le pogisa i seoli, ina ia taofia i latou e oo i le faamasinoga; e leʻi faasaoina foi le lalolagi tuai, na o Noa lē talaʻi le amiotonu, o lona toavalu lea na faaolaina, ina ua au mai le lolo i le lalolagi faalematau; o aai foi o Sotoma ma Komoro ua na taui atu i ai le olopalaina, ina ua lelefu, ua tuu ma faailoga i e faalematau i aso amuli; na ia laveai foi ia Lota o le amiotonu, sa tiga i le amio faamatāitu a e faaletaupulea; (auā o lea tagata amiotonu, sa tiga lona loto faamaoni a o nofo faatasi ma i latou, i lona vaai atu ma faalogo atu i lea aso ma lea aso, i a latou amio faaletaupulea;)—ua silafia e le Alii [o Ieova] se mea e laveai mai ai i e [tuutoina i le] Atua ai le faaosoosoga, a e taofi i e amio leaga e oo i le aso faamasino ina ia faasalaina i latou; a e sili lava i latou o e mulimuli atu i la le tino i le tuʻinanau i le fia ulavale, ma latou taʻufaatauvaa i alii.” E pei ona faaalia i na mau, o le mea na tupu i aso o Noa ma i taimi o Lota ua faatumuina i ni uiga mo i tatou.

Le Agaga na Taatele i Aso o Noa

4. I aso o Noa, aiseā na manatu ai le Atua i le lalolagi faapea ua faaleagaina? (Salamo 11:5)

⁴ O le faamatalaga faatalafaasolopito i le Kenese mataupu e 6 ua faailoa mai ai ia i tatou faapea i aso o Noa sa oo ina faaleagaina le lalolagi i le silafaga a le Atua moni. Aiseā? Ona o le amio sauā. O lenei mea sa lē na ona o ni faiga sauā a tagata solitulafono na faia i ni tulaga eseese. Ua lipotia mai i le Kenese 6:11 e faapea ua “tumu le lalolagi i le saua.”

5. (a) O le ā le uiga na faaalia e le fanau a tagata na saosaolaumea i le sauā i aso o Noa? (e) O le ā na lapatai atu ai Enoka faatatau i le faalemataʻu?

⁵ O le ā sa i tua o lenei mea? Ua faasino atu e le mau o loo sii mai i le 2 Peteru i tagata faalemataʻu. Ioe, o se agaga o le faalemataʻu sa taatele i mataupu faaletagata. O lenei mea sa aafia ai e lē na o le lē manatu o tagata a lautele i tulafono tauatua ae o uiga tetee agaʻi i le Atua lava ia.a Ma pe afai e tetee tagata i le Atua, e mafai faapefea la ona faatalitalia faapea o le a latou feutagai ma le agalelei ma o latou uso a tagata? Muamua lava a o leʻi fanau mai Noa, sa taatele ai lenei uiga faalemataʻu lea na faapogaia ai e Ieova Enoka e vavalo faatatau i le iʻuga. (Iuta 14, 15) O lo latou tetee i le Atua sa mautinoa le aumaia ai o le faaoosalaga o le faamasinoga tauatua.

6, 7. O le ā le tulaga o loo aafia ai agelu sa avea o se vala autū i tulaga leaga na tupu aʻe a o leʻi oo le Lolo?

⁶ Sa iai foi se isi taaʻiga na saosaolaumea i le sauā i na aso. Ua tataʻi e le Kenese 6:1, 2 manatu i lea mea ina ua ia faapea mai: “Ua oo ina amata ona faatoateleina o tagata i le fogāeleele, ma ua fanauina e i latou o afafine, ona vaavaai lea o atalii o le Atua i afafine o tagata, ua lalelei lava i latou; ona fai avā ai lea o i latou i fafine uma ua latou loto i ai.” O ai na atalii o le Atua moni? E lē na o ni tagata. Mo le tele o senituri sa matauina ai e tagata fafine lalelei ma faaipoipo ia i latou. O nei atalii o le Atua o agelu o ē na liu tino. I le Iuta 6 ua faamatalaina ai i latou “o agelu foi o e na le taofi i lo latou mamalu, a ua tuua e i latou le mea sa latou nofo ai.”—Faatusatusa 1 Peteru 3:19, 20.

⁷ Ina ua liu tino nei meafaiola e sili ona malolosi i tagata e avea o tagata ma feusuai ma afafine o tagata, o le ā na iʻu i ai? “Sa i le lalolagi i ia ona aso o tagata maualuluga [Nefilimi]; e faapea foi i ona tua mai, ina ua o ane o atalii o le Atua i afafine o tagata, ma ua fananau ai ia te i latou, o tagata malolosi ia ma le taʻua anamua [o Nefilimi].” Ioe, o fanau a na fesootaiga lē faalenatura sa taʻua o Nefilimi, o ē malolosi o ē na faaaogāina lo latou malosi sili e pule sauā ai i isi.—Kenese 6:4.

8. Na faapefea ona tali atu Ieova i tulaga leaga o le lalolagi?

⁸ O le ā lava le leaga na oo i ai lenei tulaga? Sa oo atu i le tulaga faapea “ua silafia e Ieova ua leaga tele lava tagata i le lalolagi, o manatu uma ua mafaufau ifo ai i o latou loto ua na ona leaga ia i aso uma lava.” Na faapefea ona tali atu le Atua e uiga i lenei mea? “Ua salamo foi Ieova ina ua faia e ia tagata i le lalolagi, ma ua tiga ai lona finagalo.” E leʻi uiga lenei mea faapea sa i le Atua le lagona faapea ua sese le mea ua ia faia ina ua ia foafoaina le fanau a tagata. Na i lo o lea, sa salamō ma faanoanoa le Atua faapea ina ua uma ona ia faia le fanau a tagata, o a latou amioga sa oo ina sili atu ona leaga ma ua tatau ai ona ia faaumatia i latou.—Kenese 6:5-7.

Le Auala na Taʻitaʻiina atu ai i le Faasaoina

9. (a) Aiseā na feutagai ai ma le alofa le Atua ma Noa? (e) O ā faamatalaga muamua na tuuina atu e le Atua ia Noa?

⁹ Ae e tusa ai ma Noa sa “alofagia o ia e Ieova. . . . o Noa o le tagata amiotonu ia ma le sao i e tupulaga ma ia; sa la feooai o le Atua ma Noa.” (Kenese 6:8, 9) O lea na avatu ai muamua e le Atua ia Noa se faamautinoaga faapea o le a ia aumaia le Lolo faalekelope ma faatonuina o ia ina ia fau se vaa. O tagata uma lava, e ese mai ia Noa ma lona aiga, o le a soloiesea mai le fogāeleele. E oo lava i manu na foafoaina o le a faaumatia, ae e toaitiiti na talia e fai ma sui o ituaiga o manu taitasi na aveina e Noa i totonu o le vaa.—Kenese 6:13, 14, 17.

10. (a) O le ā le sauniuniga sa tatau ona faia ona o le manatu i le faasaoina, ma o le ā le tele o le galuega? (e) O le ā e aogā ona matauina e uiga i le auala na tausia ai e Noa lona tofiga?

¹⁰ O lenei poto muamua sa tuuina atu ai se avega mamafa ia Noa. O le vaa e tatau ona fausia. Sa tatau ona foliga i se pusa telē, pe a ma le 1,400,000 futu [40,000 kupita mita] i le fua atoa. Sa tatau ia Noa ona tuuina i ai meaʻai ma mulimuli ane aoaoina i ai manu vaefa ma manu felelei, ‘o mea uma o iai le manava ola,’ mo le faasaoina. Sa avea o se fuafuaga o le a aafia ai ni tausaga se tele mo le galuega. Na faapefea ona tali atu Noa? Na ia “faia foi . . . e faapei ona poloai atu ai le Atua ia te ia i mea uma, sa faapea lava ona fai e ia.”—Kenese 6:14-16, 19-22; Eperu 11:7.

11. E faatatau i lona lava aiga, o ā avega tauave matuā tāua na faatiʻetiʻe atu i luga o Noa?

¹¹ A o faia lena galuega, sa tatau foi ia Noa ona tuutoina se taimi e atiina aʻe ai faaleagaga lona aiga. Sa manaomia ona leoleomaluina i latou faasaga i le talia o auala sauā ma uiga tetee o tagata o loo siomia i latou. O se mea tāua ina neʻi oo ina matuā aafia ai i latou i mataupu fai ma galuega o le olaga i lea aso ma lea aso. Sa iai se galuega a le Atua na tuuina atu ia i latou e faia, ma sa matuā tāua ona sa fausia aʻe lo latou olaga i lea siosiomaga. Ua tatou iloa faapea na talia e le aiga o Noa lana faatonuga ma auai i lona faatuatua auā o Noa, lana avā, ma la laʻua fanau tama e toatolu, ma avā a la la fanau—e toavalu tagata na i lo tagata uma lava—o loo tautalagia i le Tusi Paia na faamaonia.—Kenese 6:18; 1 Peteru 3:20.

12. E pei ona faaalia i le 2 Peteru 2:5, o le ā le tiute tauave na faataunuuina ma le faamaoni e Noa?

¹² Sa iai foi ia Noa se isi tiute tauave—o le lapatai atu lea e uiga i le oo mai o le Lolo ma ia faailoa atu le pogai o le a oo mai ai. Sa manino lava faapea sa ia tuuina atu ma le faatuatua lena tiute tauave, auā o loo faasino atu ia te ia i le Afioga a le Atua e avea o “lē talaʻi le amiotonu.”—2 Peteru 2:5.

13. O ā tulaga na fesagai ma Noa a o ia tausia lona tofiga na tuuina atu e le Atua?

¹³ O lenei seʻi manatu e uiga i le tulaga na tauaveina ai e Noa lena tofiga. Seʻi tuu oe lava i le tulaga o Noa. Ana faapea o oe o Noa po o se tasi o lona aiga, ua siosiomia oe i le sauā lena sa faia e Nefilimi ma tagata faalemataʻu. Atonu semanu o le a lua faafesagai moni lava ma taaʻiga a agelu fouvale. A o e galue i le vaa, atonu semanu o le a avea oe ma autū o upu faifai. Ma i le mavae atu o lea tausaga ma lea tausaga a o e lapatai atu e uiga i le oo mai o le Lolo, atonu o le a e iloa ai faapea o tagata sa matuā taʻaiʻaia i mataupu o le olaga i aso fai soo o lea “na le iloa foi e i latou”—o lona uiga, “ina seia oo le lolo, ma aveesea i latou uma.”—Mataio 24:39; Luka 17:26, 27.

O le ā le Uiga o le Mea na Oo ia Noa mo Oe?

14. Aiseā ua lē faigata ai ia i tatou i aso nei ona malamalama i le tulaga na fesagai ma Noa ma lona aiga?

¹⁴ O se tulaga faapena e lē faigata naua mo le toatele o la tatou au faitau e manatunatu i ai. Aiseā e leai ai? Ona o tulaga i o tatou aso e tutusa ai lava ma na sa taatele i aso o Noa. Na fetalai Iesu faapea o le mea lenei tatou te faatalitalia. I lana valoaga sili e uiga i taimi o lona toe faatasi i le faaiʻuga o lenei faiga o mea, na valoia ai e Iesu faapea: “A e pei o ona po o Noa, e faapea foi pe a sau le Atalii o le tagata.”—Mataio 24:37.

15, 16. (a) Ua faapefea ona moni faapea, i le pei o aso o Noa, ua faatumuina foi le lalolagi i aso nei i le sauā? (e) O le ā le sauā faapitoa ua nofo toilalo ai auauna a Ieova?

¹⁵ Pe o le tulaga lena ua iai? Pe ua faatumuina le lalolagi i aso nei i le sauā? Ioe! E sili atu i le selau miliona tagata ua maliliu i taua i lenei senituri. O nisi o la tatou au faitau ua matuā lagona tuusaʻo lava auga o lenei mea. Ua oo foi ina tele tagata ua faamataʻuina e ala i faiga a tagata solitulafono ina ia faoa a latou tupe po o isi mea tāua. Ma o le au talavou ua matuā tuuina atu i faiga sauā i aʻoga.

¹⁶ Ae peitai, o auauna a Ieova ua sili atu mea ua latou tofo i ai na i lo o tulaga mataʻutia ma le sauā o taua ma faiga sauā a tagata solitulafono i le lautele. Ua avea foi i latou ma autū o faiga sauā ona latou te lē faia se vaega i le lalolagi ae taumafai ina ia avea i latou o tagata tuutoina i le Atua. (2 Timoteo 3:10-12) I nisi taimi o lena faiga sauā e na ona aumaia i ni ituaiga o faasalaga e pei o le tuleiina po o le tapoina; i nisi taimi e aafia ai le faaumatia o a latou mea totino, o le matuā sasaina ma e oo lava ina fasiotia i latou.—Mataio 24:9.

17. Pe o taatele i aso nei le faalemataʻu? Faamatala.

¹⁷ A o auai i na faiga sauā faapena, ua faia e tagata faalemataʻu, i nisi taimi, latou te faalauiloa atu ai ma le lē mataʻu lo latou inoino i le Atua. I se isi laufanua i Aferika, na folafola atu ai e leoleo: “O le malo e ā matou ia. Ō atu ia outou i le Atua, pe afai e iai se Atua, ma fesili atu ia te ia ina ia sau e fesoasoani ia te outou.” I falepuipui ma nofoaga sauā e puipuia ai, na faafesagai ai Molimau a Ieova ma tagata e pei o Baranowsky, i Sachsenhausen, i Siamani, o lē na faaamuamu: “Ua ou faia se taua ma Ieova. O le a tatou vaai la po o ai e sili ona malosi, po o aʻu po o Ieova.” E leʻi pine mulimuli ane, ae maʻi Baranowsky ma oti ai; ae o isi o loo faaauau pea ona latou faaalia uiga faapena. O ofisa o ē o loo faanaunau i le faia o sauaga ua lē na o i latou na o loo faaalia le tetee i le Atua. I le lalolagi atoa, ua faalogo ai auauna a le Atua ma vaai i mea ua faamaonia ai faapea o i latou o loo faanaunau i ia mea e leai se mataʻu i le Atua i o latou loto.

18. I ā auala ua saosaolaumea ai agaga leaga i le tulaga fesouaina o le fanau a tagata?

¹⁸ I nei aso ua matuā pei lava o taimi o Noa, o loo tatou iloa ai foi le ala i agaga leaga. (Faaaliga 12:7-9) O nei temoni o agelu lava ia na liu tino e pei o tagata ma faaipoipo i fafine i ona aso o Noa. Ina ua oo mai le Lolo, na faaumatia ai a latou avā ma fanau, ae o na agelu lē usiusitai na faamalosia ona toe foi atu i le nofoaga o agaga. Ua lē o toe iai nei se nofoaga mo i latou i le faalapotopotoga paia a Ieova ae ua taofia i Tartarus, o se nofoaga maulalo o le pogisa, ua momotu ese mai i le malamalama tauatua. (2 Peteru 2:4, 5) I le faagaoioia i lalo o le taʻitaʻiga a Satani, ua faaauau ai pea ona latou faia ni fesootaiga vavalalata ma tagata, ma e ui lava ua lē mafai ona toe liu tino tagata, ae ua taumafai ina ia pulea tane, fafine, ma e oo lava i fanau. O nisi o nei mea o loo faia e ala i faiga faataulaitu. Latou te faagaepu foi le fanau a tagata ina ia faaumatia e le tasi le isi i auala e teena malosi ai mafaufauga o le tagata. Ae e lē na o le pau ai lena.

19. (a) Ia te ai patino lava o loo faasaga atu i ai le ita o temoni? (e) O le ā o taumafai temoni e faamalosia ia i tatou e faia?

¹⁹ Ua faaalia i le Tusi Paia faapea o temoni o loo sii taua atu faasaga ia i latou o ē “ua tausi i poloaiga a le Atua, ma ua taofi le mau ia Iesu Keriso.” (Faaaliga 12:12, 17) O na agaga leaga o i latou na o le autū sili ua mafua ai sauaga i auauna a Ieova. (Efeso 6:10-13) Ua latou faaaogāina auala faaʻoleʻole uma e faaseseina ai pe faatogafitia ai auauna faatuatua ina ia gausia lo latou faamaoni ia Ieova ma ina ia taofia le folafolaina o le Malo o Ieova faatasi ma Iesu o le Tupu faa-Mesia.

20. Ua faapefea ona taumafai temoni e taofia tagata mai le faasaolotoina mai i lalo o la latou pulega? (Iakopo 4:7)

²⁰ O loo taumafai temoni e faavaivaia tagata o ē o loo moomoo mo le mapusaga e ala i a latou taaʻiga tetee. O sē na uluai avea ma taulaitu i Pasili ua lipotia mai faapea ina ua asiasi atu ni Molimau i lona aiga, sa faatonuina o ia e leo o temoni ina ia aua neʻi tatalaina le faitotoa; ae sa ia faia faapea, ma sa ia aʻoaʻoina ai le upu moni. I le tele o vaifanua e faaaogā tuusaʻo ai lava e temoni tagata fai togafiti faataulaitu ina ia taumafai e taofia le galuega a Molimau a Ieova. Mo se faaaʻoaʻoga, i se nuu i Suriname, na fesootai atu ai ni tagata tetee i Molimau a Ieova ma se faataulaitu o lē sa lauiloa i le faamafuaina o le oti faafuasei i tagata i le na o le tusi atu i ai o lana laau faataulaitu ia i latou. Faatasi ai ma se solo o ana tagata o loo sisiva ma ta talipalau, o lenei faataulaitu, sa uluitinoina e se temoni, na faafesagai ma Molimau a Ieova. Sa ia fai atu ana upu faataulaitu ma tusi atu lana laau ia i latou. Sa faatalitalia e le nuu atoa Molimau o le a paʻūū i lalo ma maliliu, peitai o le faataulaitu na matapogia ma sa tatau ona aveese atu faavavevave e ē na latou lagolagoina o ia ua maasiasi.

21. E pei o aso o Noa, ua faapefea ona tali atu le toatele o tagata i la tatou talaʻiga, ma aiseā?

²¹ E oo lava i nuu e lē masani ona faia ai ni faiga faataulaitu ma vaa faatau, e poto masani Molimau a Ieova uma lava e uiga i taumafaiga e talaʻi atu ai i tagata o ē ua matuā saisaitia i mataupu o le olaga i aso taitasi ma ua latou lē mananao e faalavelave atu ia i latou. E pei lava ona sa iai i aso o Noa, o le motu o tagata e toatele e ‘le iloa foi e i latou.’ (Mataio 24:37-39) E mafai ona faaviiviia e nisi lo tatou autasi ma taumafaiga. Ae o la tatou galuega o le atiina aʻe faaleagaga—e aafia ai itula o suesuega faale-Tusi Paia, auai e lē aunoa i sauniga, ma le auaunaga i le fanua—o ia mea uma e matuā valea ia i latou. Latou te amuamu i lo tatou mautinoa e uiga i folafolaga a le Afioga a le Atua ona o o latou olaga e faaautū i le mauaina o mea faitino ma fiafiaga na ua mafai ona latou maua nei.

22, 23. Ua faapefea i mea na tutupu i aso o Noa ona aumaia ai se faamautinoga maufaatuatuaina faapea o le a faasaoina e Ieova tagata o ē tuutoina i le Atua mai tofotofoga?

²² Pe o le a faavavau ona nofo toilalo auauna faamaoni a Ieova i upu faifai mai ia i latou o ē leai se alofa i le Atua? E matuā leai lava! O le ā le mea na tupu i aso o Noa? I le taʻitaʻiga a le Atua, na uunaia ai Noa ma lona aiga ina ia ulu atu ai i le vaa ua faaumaina. I lea, i le taimi patino tauatua, “o le aso lava lea na lepeti ai o punāvai uma o i le moana sausau, ma ua faaavanoaina pupuni o le lagi.” Sa faaauau le Lolo seia oo ina ufitia ai e oo lava i mauga. (Kenese 7:11, 17-20) O agelu o ē na tuua lo latou nofoaga muamua i le lagi na faamalosia ona lafoaia o latou tino faitino ma toe foi atu i le nofoaga o agaga. O Nefilimi ma le isi vaega o le lalolagi o tagata faalemataʻu, e aofia ai i latou o ē na faigata ona gaoioi i le lapataiga a Noa, na faaumatia. I le isi itu, o Noa ma lana avā ma la la fanau tama e toatolu ma avā a le la fanau sa faasaoina. I lea, na faasaoina ai e Ieova o Noa ma lona aiga mai puapuaga na latou tumau faamaoni ai mo le tele o tausaga.

²³ Pe o le a faia e Ieova le mea lava lea mo tagata o ē tuutoina i le Atua i aso nei? E matuā leai lava se fesili e uiga i ai. Ua ia folafola mai lea mea, ma e lē mafai ona ia pepelo ai.—Tito 1:2; 2 Peteru 3:5-7.

[Faaopoopoga i lalo]

E te Manatua?

◻ Na faapefea ona faaalia e Peteru faapea ua silafia e Ieova le auala e laveai ai tagata o le tuutoina i le Atua mai tofotofoga?

◻ O ā vala na saosaolaumea i le sauā i aso o Noa?

◻ Ona o le Lolo faalekelope o loo sau, o le ā le tiute tauave na ia Noa?

◻ O ā tulaga tutusa i aso o Noa ua tatou vaaia i o tatou taimi?

[Ata i le itulau 12]

Fausia o le vaa sa aafia ai tausaga se tele o galuega mamafa

[Ata i le itulau 13]

Na tuutoina e Noa taimi e atiina aʻe ai le itu faaleagaga o lona aiga