Ua Faamausalīina Tagata o Ieova i le Faatuatua
“Ua faaauau ona faamausalīina pea faapotopotoga i le faatuatua, ma ua faatoateleina pea i lea aso ma lea aso.”—GALUEGA 16:5, “NW.”
1. Na faapefea ona faaaogā e le Atua le aposetolo o Paulo?
SA FAAAOGĀ e Ieova le Atua Saulo o Taso e avea o se “ipu . . . ua filifilia.” I le avea o le aposetolo o Paulo, sa ‘tiga o ia i mea e tele.’ Ae o se iʻuga o lana galuega faapea foi ma galuega a isi, na olioli ai le faalapotopotoga a Ieova i le autasi ma le faatelega ofoofogia.—Galuega 9:15, 16.
2. Aiseā o le a aogā ai ona talanoaina le Galuega 13:1–16:5?
2 Sa oo ina faatuputeleina le faitau aofai o tagata o Nuu Ese ua avea ma Kerisiano, ma o se fonotaga tāua a le vaega pule sa tele ni mea na faia ai e siitia ai le autasi i totonu o tagata o le Atua ma faamausalī ai i latou i le faatuatua. O le a sili ona aogā le iloiloina o nei atinaʻe faapea foi ma isi na o loo faamauina i le Galuega 13:1–16:5, auā ua tofo nei Molimau a Ieova i se tuputupu aʻe faapena faapea foi ma faamanuiaga faaleagaga. (Isaia 60:22) (I le suesueina totino o mataupu i le tusi o Galuega i lenei lomiga, ua matou fautuaina ai faapea ia e faitau vaega mai i le tusi o loo faaalia i mataitusi olaola tetele.)
Ua Gaoioi Misionare
3. O ā galuega na faia e “perofeta ma aʻoaʻo” i Anetioka?
3 O tane na aauina atu e le faapotopotoga i Anetioka i Suria, na fesoasoani i tagata talitonu ina ia mausalī i le faatuatua. (13:1-5) I Anetioka sa iai “perofeta ma aʻoaʻo” o Panapa, Simeona (Nikero), Lukio le Kurene, Manaena, ma Saulo o Taso. Sa faamatala e perofeta le Afioga a le Atua ma valoia mea tutupu, a o avatu e faiaʻoga faatonuga i le Tusi Paia ma i le olaga faaleatua. (1 Korinito 13:8; 14:4) Na maua e Panapa ma Saulo se tofiga faapitoa. Sa la avea Mareko le tausoga o Panapa, ma latou ō atu i Kuperu. (Kolose 4:10) Sa latou talaʻi i sunako i le itu i sasae o le taulaga o Salamina, ae leai se faamaumauga faapea sa talilelei mai tagata Iutaia. Talu ai ona o na tagata sa matuā lelei lo latou tulaga i mea faitino, o le ā la se manaoga sa ia i latou mo le Mesia?
4. O le ā na tupu a o faaauau e misionare ona talaʻi i Kuperu?
4 Sa faamanuia e le Atua galuega a isi molimau i Kuperu. (13:6-12) I Pafo, sa fetaiai ai misionare ma se makoi Iutaia ma o se perofeta pepelo o Paiesu (Elima). Ina ua ia taumafai e taofia le Sui Konesula o Sekio Paulo mai le faalogo atu i le afioga a le Atua, sa faatumuina Saulo i le agaga paia ma faapea atu: ‘O oe le tagata ua tumu i le pepelo ma le ulavale uma, o oe o le atalii o le Tiapolo, o oe o le fili o mea tonu uma, pe te lē soia ea ona faapiopio i ala tonu o Ieova?’ I lena, na faatauasoina ai e le aao faasala o le Atua Elima mo sina taimi, “ona talitonu lea o ia [Sekio Paulo], ua matuā ofo i le mataupu a le Alii [Ieova].”
5, 6. (a) Ina ua tautala atu Paulo i le sunako i Anetioka i Pisitia, o le ā na ia fai atu ai e uiga ia Iesu? (e) O ā iʻuga na iai i le lauga a Paulo?
5 Mai Kuperu, na folau atu ai le au malaga i le aai o Pereka i Asia Itiiti. Ona ō atu ai lea o Paulo ma Panapa agaʻi i matu e ui atu i ala o atumauga, e foliga mai ‘i lamatiaga mai vaitafe ma tagata faomea i le ala,’ e ō atu i Anetioka, i Pisitia. (2 Korinito 11:25, 26) I inā na lauga ai Paulo i le sunako. (13:13-41) Na ia autaluina feutagaiga a le Atua ma Isaraelu ma faaalia ai lē na tupuga mai ia Tavita o Iesu e avea o le Faaola. E ui lava o taʻitaʻi Iutaia na fuafuaina le maliu o Iesu, ae sa faataunuuina lava le folafolaga i o latou augatamā ina ua toe faatuina o ia e le Atua. (Salamo 2:7; 16:10; Isaia 55:3) Sa lapataia e Paulo lana ʻau faalogologo ina ia aua neʻi faaamuamu i le meaalofa a le Atua, o le faaolataga e ala ia Keriso.—Sapakuka 1:5, Septuagint.
6 Sa faatupuina e le lauga a Paulo le naunau, e pei ona faia faapea i lauga lautele o loo fofogaina atu e Molimau a Ieova i aso nei. (13:42-52) O le Sapati na sosoo ai toetoe lava o le aai atoa na faapotopoto e faalogologo i le afioga a Ieova, ma sa tumu ai tagata Iutaia i le loto leaga ona o lenei mea. Ioe, i le na o le tasi le vaiaso, ae sa foliga mai e sili atu tagata o Nuu Ese na faaliliuina e misionare na i lo na sa faia e tagata Iutaia i o latou olaga atoa! Talu ai ona sa tetee ma le faifai tagata Iutaia ia Paulo, o le taimi lea mo le faasusuluina atu o le malamalama faaleagaga i se isi mea, ma na taʻu atu ia i latou: ‘Talu ai ona ua outou lafoai ese le afioga a le Atua ma ua lē faamasinoina outou e outou lava e taʻuaogāina mo le ola e faavavau, ua matou liliu atu ai i nuu ese.’—Isaia 49:6.
7. Na faapefea ona tali atu Paulo ma Panapa i sauaga?
7 Ua amata nei ona olioli tagata o Nuu Ese, ma o i latou uma lava na naunau atu ma le tonu mo le ola e faavavau sa oo ina talitonu. Ae peitai, a o tauave atu le afioga a Ieova i le atunuu atoa, sa faagaepu e tagata Iutaia fafine lelei (atonu ina ia uunaia a latou tane po o isi) ma alii ina ia sauāina Paulo ma Panapa ma lafo i laua i fafo atu o o latou tuaoi. Ae leʻi taofia ai e lena mea misionare. Sa na ona “tūtū atu e i laua le eleele nai o laua vae ia te i latou” ma agaʻi atu i Ikonio (Konia i aso nei), o se aai autū i le itumalo Roma o Kalatia. (Luka 9:5; 10:11) Ia, ae faapefea le au soʻo na tuua i Anetioka i Pisitia? Ina ua faamausalīina i le faatuatua, na ‘faaauau ona tutumu i latou i le olioli ma le agaga paia.’ Ua fesoasoani lenei ia i tatou e iloa ai e lē manaomia ona faavaivaia e teteega le agaʻigaʻi i luma faaleagaga.
Mausalī i le Faatuatua e Ui Lava i Sauaga
8. O le ā na tupu e avea o se iʻuga o le molimau manuia i Ikonio?
8 Na faamaonia e Paulo ma Panapa lo laua lava mausalī i le faatuatua e ui i sauaga. (14:1-7) I le tali atu i le la molimau i le sunako i Ikonio, sa oo ai ina toatele tagata Iutaia ma Eleni na talitonu. Ina ua faaoso atu e tagata lē talitonu Iutaia tagata o Nuu Ese e faasagatau i tagata talitonu fou, na tautatala atu ma le faamalosi nei tagata faigaluega e toalua e ala i le pule mai le Atua, ma na ia faaalia lana faamaoniga e ala i le tuu atu ia i laua o le mana e fai ai faailoga. Na faataape ai e lenei mea le motu o tagata, o nisi sa faatasi ma tagata Iutaia a o isi e mo le au aposetolo (i latou ia na aauina atu). Sa lē o ni tagata palaaai le au aposetolo, ae ina ua la iloa le taupulepulega ina ia fetogia i laua i maa, ona la tuumuli ai lea ina ia talaʻi atu i Lukaonia, o se itumalo o Asia Itiiti i le vaega i saute o Kalatia. E ala i le gaoioi ma le poto, e masani ai foi ona mafai ona tatou tumau i le maelega i le faiva e ui lava i teteega.—Mataio 10:23.
9, 10. (a) Na faapefea ona tali atu tagata o Lusa i le faamalōlōina o se tamaloa pipili? (e) Na faapefea ona gaoioi Paulo ma Panapa i Lusa?
9 Ona sosoo ai lea ma le oo atu o le molimau i le aai o Lusa i Lukaonia. (14:8-18) O inā na faamalōlō ai e Paulo se tamaloa na fanau mai lava o pipili. I le lē iloa faapea o Ieova na faapogaia ai le vavega, na alalaga ai le motu o tagata: “Ua afio ifo atua ia te i tatou ua pei ni tagata.” Ona sa fai mai nei upu i le gagana faa-Lukaonia, sa lē iloa ai e Panapa ma Paulo le mea na tupu. Talu ai o Paulo na taʻimua i le tautala atu, sa manatu ai tagata ia te ia o Hereme (o le avefeau sili a atua) ma manatu ia Panapa faapea o Seu, o le atua sili o Eleni.
10 Sa oo lava ina aumaia e le faitaulaga a Seu povi poʻa ma ula o fugalaau ina ia ofo atu ai taulaga ia Paulo ma Panapa. Atonu i le tautala atu i le faa-Eleni sa taatele ona malamalama ai po o le faaaogāina o se faamatala upu, sa vave ona faamatala atu ai e tagata asiasi faapea o i laua foi o tagata e iai o la vaivaiga ma o loo la faalauiloa atu le tala lelei ina ia liliu mai tagata mai “nei mea le aoga” (atua e leai ni ola, po o tupua) i le Atua soifua. (1 Tupu 16:13; Salamo 115:3-9; 146:6) Ioe, sa muai faatagaina e le Atua nuu ese (ae lē o tagata Eperu) ina ia ō atu i lo latou lava ala, e ui lava e leʻi tuua ai o ia e aunoa ma se molimau i lona soifua pea ma lona lelei ‘i le avatua ia i latou o le timu ma fuata o tau, ma faatumuina o latou loto i le olioli ona o meaʻai ma mea lelei.’ (Salamo 147:8) E ui lava i na feutagaiga, ae sa tau lē mafai e Paulo ma Panapa ona taofiofi le motu o tagata mai le faia o taulaga ia i laua. Ioe, sa leʻi taliaina e misionare sea faaaloaloga e pei o ni atua, la te leʻi faaaogāina foi lena pule e faavae ai le Faa-Kerisiano i lena vaipanoa. O se faaaʻoaʻoga lelei,ae maise lava pe afai tatou te maʻau atu i le matuā naunau mo mea ua faatagaina i tatou e Ieova e faataunuu i lana auaunaga!
11. O le ā e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai le faamatalaga: “O puapuaga e tele e tatau ona tatou sao atu ai i le malo o le Atua”?
11 Ma le faafuaseʻi lava, na aliaʻe mai ai sauaga leaga. (14:19-28) Faapefea? Ona o le uunaiga a tagata Iutaia mai Anetioka ma Ikonio i Pisitia, na fetogia ai e le motu o tagata Paulo ma toso o ia i fafo atu o le aai, i le manatu faapea ua oti o ia. (2 Korinito 11:24, 25) Ae ina ua siosiomia o ia e le au soʻo, ona tu lea o ia i luga ma ulu atu ma le lē iloa i Lusa, atonu ona ua pogisa. I le aso na sosoo ai, na ō atu ai o ia ma Panapa i Teipe, o i inā sa avea ai ni nai tagata toaitiiti ma soʻo. Ina ua toe asiasi atu i Lusa, Ikonio, ma Anetioka, na faamalosia ai e misionare le au soʻo, faalaeiauina i latou ina ia tumau i le faatuatua, ma faapea atu: “O puapuaga e tele e tatau ona tatou sao atu ai i le malo o le Atua.” I le avea o ni Kerisiano, ua tatou faatalitalia ai foi le uia o puapuaga ma e lē tatau ona taumafai e sola ese mai ai e ala i le faagutugutulua i lo tatou faatuatua. (2 Timoteo 3:12) I lena taimi, na tofia ai toeaina i faapotopotoga na sa tusi atu ai e Paulo se tusi i tagata Kalatia.
12. Ina ua faaiʻuina le uluai malaga faamisionare a Paulo, o le ā na faia e nei misionare e toalua?
12 I le ui atu i Pisitia, na talaʻi ai e Paulo ma Panapa le upu i Pereka, o se aai lauiloa i Pafulia. I le taimi lea, na la toe foi atu ai i Anetioka i Suria. Ua faaiʻu nei le uluai malaga a Paulo, na faailoa atu ai e misionare e toalua i le faapotopotoga e uiga i “mea uma na faia e le Atua e i laua, ma lona faaavanoa le faitotoa o le faatuatua mo nuu ese.” Sa faaaluina nisi taimi ma soʻo i Anetioka, ma e lē taumatea le tele o mea na faia ai mo i latou ina ia mausalī i le faatuatua. O asiasiga a ovasia femalagaai i aso nei ua faapena ona iai ni iʻuga faaleagaga.
Ua Taliina se Finauga Matuā Tāua
13. Afai sa lē tatau ona vaevaeina le Faa-Kerisiano i vaega faa-Eperu ma ē lē ni Iutaia, o le ā la sa manaomia?
13 O le mausalī i le faatuatua e manaomia ai le autasi i manatu. (1 Korinito 1:10) Afai sa lē tatau ona vaevaeina le Faa-Kerisiano i vaega faa-Eperu ma ē lē ni Iutaia, o lea sa manaomia ai ona filifili le vaega pule pe tatau i tagata o Nuu Ese o loo lolofi atu i le faalapotopotoga a le Atua ona tausia le Tulafono faa-Mose ma peritomeina. (15:1-5) Sa faimalaga atu ni tane mai Iutaia i Anetioka i Suria ma amata ona aʻoaʻo i tagata talitonu o Nuu Ese faapea e lē mafai ona faaolaina i latou seʻi vagana ua peritomeina. (Esoto 12:48) I lea, na aauina atu ai Paulo, Panapa ma isi i aposetolo ma toeaina i Ierusalema. E oo lava i inā, o tagata talitonu, o ē sa iai ni manatu moni faa-Faresaio, sa maumauai faapea e tatau i tagata o Nuu Ese ona peritomeina ma ia tausia le Tulafono.
14. (a) E ui lava sa faia se fefinauaiga i le fonotaga i Ierusalema, ae o le ā le faaaʻoaʻoga lelei na faataatia? (e) O le ā le uiga o le talanoaga a Peteru i lena faatasiga?
14 Sa faia se fonotaga ina ia faamautinoa ai le finagalo o le Atua. (15:6-11) Ioe, sa tupu se fefinauaiga, ae sa leai se feteenaiga ona sa faaalia e tane lo latou faatuatua ma talitonuga malolosi—o se faaaʻoaʻoga lelei mo toeaina i aso nei! I le taimi lea na faapea atu ai Peteru: ‘Ua filifilia e le Atua faapea e ala i loʻu nei gutu e tatau ai ona faalogo tagata o Nuu Ese [e pei o Konelio] i le tala lelei ma talitonu. Na ia molimau atu e ala i le tuuina atu ia i latou o le agaga paia ma le leai o se faaeseesega na faia i le va o i matou ma i latou. [Galuega 10:44-47] O lea aiseā ua outou tofotofo ai i le Atua e ala i le tou faaee o se amo [ se avega tauave ina ia tausia le Tulafono] i luga o o latou ua, ae e lē mafai e i tatou po o tatou augatamā ona tauaveina? O i tatou [o Iutaia e tusa i la le tino] tatou te faatuatua e faaolaina e ala i le alofa tunoa o le Alii o Iesu i le auala lava lea e pei ona faia ai e na tagata.’ O le talia e le Atua o tagata o Nuu Ese lē peritomeina na faaalia ai o le peritomeina ma le tausia o le Tulafono sa lē manaomia mo le faaolataga.—Kalatia 5:1.
15. O ā manatu autū na faia e Iakopo, ma o le ā na ia manatu e tusi atu ai i Kerisiano i Nuu Ese?
15 Sa faalologo le faapotopotoga ina ua faaiʻu atu Peteru, ae tele mea sa tatau ona fai atu ai. (15:12-21) Na taʻu atu e Panapa ma Paulo e uiga i faailoga na faia e le Atua e ala ia i laua i Nuu Ese. Ona faapea atu lea o le taʻitaʻifono, o Iakopo le ʻafa uso o Iesu: ‘Ua faamatala mai e Simona [o le igoa faa-Eperu o Peteru] le faapefea ona liliu atu le finagalo o le Atua i nuu ese ina ia aumaia ai se nuu mo lona suafa.’ Na faaalia e Iakopo faapea o le valoaga i le toe fausia o “le fale ie o Tavita” (le toe faavaeina o le tulaga tautupu i le gafa o Tavita) na faataunuuina i le aoaoina o soʻo o Iesu (suli o le Malo) mai tagata Iutaia ma Nuu Ese. (Amosa 9:11, 12, Septuagint; Roma 8:17) Talu ai na fuafuaina e le Atua lenei mea, sa tatau i soʻo ona talia. Na fautuaina e Iakopo se tusi atu i Kerisiano o Nuu Ese ina ia faamamao mai (1) mea leaga ua fasia mo tupua, (2) le faitaaga, ma (3) mea ua titina. O nei faasasaaga sa iai i tusitusiga a Mose na sa faitau atu i sunako i aso Sapati uma.—Kenese 9:3, 4; 12:15-17; 35:2, 4.
16. I luga o ā manatu e tolu ua aumaia ai e le tusi a le vaega pule o le uluai senituri se taʻiala e oo mai i aso nei?
16 Ona auina atu lea e le vaega pule se tusi i Kerisiano o Nuu Ese i Anetioka, Suria, ma Kilikia. (15:22-35) Sa manaomia e le agaga paia ma ē na tusia le tusi ona faamamao ese mai mea e fasia mo tupua; le toto (lea e masani ona ʻaina e nisi tagata); i mea ua titina e aunoa ma le faamamāina o le toto (e manatu i ai le tele o tagata faapaupau o ni meaʻai susua); ma le faitaaga (faa-Eleni, por·neiʹa, e faaalia ai feusuaiga faaleituaiga e lē faatulafonoina i fafo atu o le faaipoipoga faale-Tusi Paia). E ala i lena faamamao ese, o le a latou manuia ai faaleagaga, e pei ona faia e Molimau a Ieova i aso nei ona ua latou faatatau atu i latou i “nei mea e tatau.” O upu “Ia outou manuia” o lona uiga ua faapea atu “Tofa Soifua,” ma e lē tatau ona faia ai se faaiʻuga faapea o nei mea manaomia sa na ona faatatau atu i le fua o le soifua malōlōina faaletino. Ina ua faitauina le tusi i Anetioka, sa olioli le faapotopotoga ona o faalaeiauga na saunia. I lena taimi, sa faamausalī ai foi i le faatuatua tagata o le Atua i Anetioka e ala i upu faalaeiau a Paulo, Sila, Panapa, ma isi. Tau ina ia sailia foi e i tatou auala e faalaeiau ma atiina aʻe ai uso talitonu.
Ua Amata le Malaga Faa-Misionare Lona Lua
17. (a) O le ā le faafitauli na mapuna aʻe ina ua fuafuaina le malaga faamisionare lona lua? (e) Na faapefea ona taulimaina e Paulo ma Panapa lo la eseesega?
17 Na mapuna aʻe se faafitauli ina ua fuafuaina le malaga faamisionare lona lua. (15:36-41) Sa manatu Paulo faapea o le a la toe asiasi atu ma Panapa i faapotopotoga i Kuperu ma Asia Itiiti. Na malie Panapa ae sa manao e ave ai ma lona tausoga o Mareko. Sa lē malie i ai Paulo ona sa lafoaia i laua e Mareko i Pafulia. I lena mea, “ona tiga tele lea o loto.” Ae sa leʻi sailia e Paulo po o Panapa sona lava viiga totino i le taumafai e faaaafia ai isi toeaina po o le vaega pule i la laua lava mataupu totino. Maeu se faaaʻoaʻoga lelei!
18. O le ā na iʻu i ai ina ua ō eseese Paulo ma Panapa, ma e mafai faapefea ona tatou maua aogā mai lenei mea na tupu?
18 Ae peitai, o lenei finauga na mafua ai se teteʻaga. Na ave e Panapa Mareko faatasi ma ia i Kuperu. O Paulo, faatasi ma Sila lana aumea, na “ui ane . . . i Suria ma Kilikia, ua faamalosi i ekalesia.” Atonu ua taaʻina Panapa i sootaga faaleaiga, ae sa tatau ona ia iloa le tofiga faaaposetolo o Paulo ma le filifiliga e avea o “le ipu . . . ua filifilia.” (Galuega 9:15) Ma e faapefea i tatou? O lenei mea e ao ona faafiafiaina ai i tatou faatasi ma le manaoga ina ia iloa le pule faatiokarate ma ia felagolagomai atoatoa ma “le auauna faamaoni ma le mafaufau”!—Mataio 24:45-47.
Agaʻi i Luma i le Filemu
19. O le ā le faaaʻoaʻoga ua maua e talavou Kerisiano i aso nei mai ia Timoteo?
19 O lenei finauga sa lē faatagaina e aafia ai le filemu o le faapotopotoga. Sa faaauau ona faamausalīina tagata o le Atua i le faatuatua. (16:1-5) Sa ō atu Paulo ma Sila i Teipe ma ō atu ai i Lusa. O inā e nofo ai Timoteo, o le tama a se fafine talitonu Iutaia o Eunike ma lana tane Eleni e lē talitonu. O se talavou Timoteo, auā e oo lava i le 18 po o le 20 tausaga mulimuli ane, sa taʻu atu pea ia te ia: “Aua neʻi ʻinoʻino se tasi i lou taulealea.” (1 Timoteo 4:12) Talu ai sa “taʻuleleia o ia e le au uso i Lusa ma [i se 18 maila [29 kilomita] le mamao ese mai i] Ikonio,” sa lauiloa ai o ia mo lana faiva lelei ma uiga faaleatua. E ao i talavou Kerisiano i aso nei ona saili i le fesoasoani a Ieova ina ia atiina aʻe ai se talaaga faapena. Sa peritomeina e Paulo Timoteo ona o le a la ō atu i aiga ma sunako o tagata Iutaia o ē sa latou iloa o le tamā o Timoteo o se tagata o Nuu Ese, ma sa manao le aposetolo ina ia leai se mea e taofia ai tane ma fafine Iutaia o ē na manaomia ina ia aʻoaʻoina e uiga i le Mesia. I le aunoa ma le solia o mataupu silisili faale-Tusi Paia, ua faia ai foi faapena e Molimau a Ieova i aso nei le mea latou te mafaia ina ia talia ai le tala lelei i ituaiga uma o tagata.—1 Korinito 9:19-23.
20. O le ā le iʻuga na oo i ai i le usiusitai atu i le tusi a le vaega pule o le uluai senituri, ma e te manatu e ao faapefea ona aafia ai i tatou i lenei mea?
20 Faatasi ai ma le auai o Timoteo, na momoli atu ai e Paulo ma Sila i soʻo ina ia latou tausia, ni iʻugafono a le vaega pule. Ma o le ā na iʻu i ai? E manino lava i le faasino atu i Kuria, Kilikia, ma Kalatia, na tusi ai Luka: “Ua faaauau ona faamausaliina faapotopotoga i le faatuatua, ma ua faatoateleina i lea aso ma lea aso.” (NW) Ioe, o le usiusitai i le tusi a le vaega pule na iʻu ai i le autasi ma le manuia faaleagaga. Maeu se faaaʻoaʻoga lelei mo o tatou taimi faigata, a o manaomia e tagata o Ieova ona tumau i le autasi ma le mausalī i le faatuatua!
O le ā Lau Tali?
◻ O le ā le tali atu a Paulo ma Panapa i sauaga?
◻ O le ā e mafai ona aʻoaʻoina mai le faamatalaga: “O puapuaga e tele e tatau ona tatou sao atu ai i le malo o le Atua”?
◻ O le ā le fautuaga ua tatou maua mai i manatu e tolu i le tusi na auina atu e le vaega pule o le uluai senituri?
◻ Ua faapefea i vala na faamausalīina ai le faatuatua o Molimau a Ieova i le uluai senituri ona faatatauina ia i tatou i aso nei?