Pe E te Talisapaia Mea ua Faia e le Atua?

“A fia mulimuli mai se tasi ia te au, aua le usiusitai o ia ia te ia, a ia ave e ia lona satauro i aso fai soo, i le mulimuli mai ai ia te au.”—LUKA 9:23.

1. O ā nisi o meaalofa ofoofogia ua saunia e le Atua?

UA TATOU nofo aitalafu i le Atua i o tatou ola. Ana faapea na te lē foafoaina le fanau a tagata, semanū o le a lē taitai lava ona tatou fananau mai. Ae na foafoaina e le Atua e sili atu na i lo o le ola. Na ia faia i tatou ina ia tatou olioli i le tele o mea: i le tofo o meaʻai, le mafanafana o ave o le la, le leo o musika, le malū o se aso mafanafana, ma le agamalu o le alofa. I se tulaga e sili atu, na tuuina e le Atua ia i tatou se mafaufau ma le faanaunauga ina ia aʻoaʻo e uiga ia te ia. Na ia faagaeeina le Tusi Paia, lea ua aumaia ia i tatou ni taʻiala aogā, e faailoa mai ia i tatou pe faapefea ona tatou ola i ni olaga e sili atu ona fiafia, ma saunia le faamoemoe o le ola e faavavau i lana lalolagi fou amiotonu. Ua saunia foi e le Atua lona agaga paia, e fesoasoani i le faapotopotoga, ma toeaina ma fafine alolofa o ē e mafai ona fesoasoani ia i tatou ina ia tumau i le malosi i lana auaunaga.—Kenese 1:1, 26-28; 2 Timoteo 3:15-17; Eperu 10:24, 25; Iakopo 5:14, 15.

2. (a) O le ā le mea aupito sili ona mataʻina ua faia e le Atua mo i tatou? (e) Pe mafai ona tatou maua le faaolataga e ala i galuega?

² E faaopoopo atu i na mea uma, na auina mai e le Atua lona lava Alo ulumatua e taʻu mai ia i tatou mea e tele e uiga i mea o faatalitalia e le Tamā mai ia i tatou ma ina ia saunia se ‘tatalaina e ala i le togiola’ mo tagata uma o ē o le a talia. (Efeso 1:7; Roma 5:18) O lena alo, o Iesu Keriso, na fetalai: “Auā ua faapea lava ona alofa mai o le Atua i le lalolagi, ua ia aumai ai lona Atalii pele e toatasi, ina ia lē fano se tasi e faatuatua ia te ia, a ia maua le ola e faavavau.” (Ioane 3:16, King James Version) O le faaolataga na mafaia ona o lena togiola e matuā sili lava lona tāua o lea e matuā leai ai lava se auala e mafai ai e se tasi ona faia ni galuega e maua ai, e mautinoa lava e lē o galuega muamua na faia i lalo o le Tulafono faa-Mose. I lea, na tusi ai Paulo: “E le taʻuamiotonuina se tagata i galuega o le tulafono, a o le faatuatua ia Iesu Keriso.”—Kalatia 2:16; Roma 3:20-24.

Le Faatuatua ma Galuega

3. O le ā na fai mai ai Iakopo e uiga i le faatuatua ma galuega?

³ O le faaolataga e sau mai le faatuatua, ae o le faatuatua ma le talisapaia mo mea uma na faia e le Atua e ao ona uunaia ai i tatou ina ia gaoioi. E ao ona uunaia i tatou ia faia mea e faaalia ai lo tatou faatuatua. Na tusi le ʻafa uso o Iesu o Iakopo: O “le faatuatua, pe afai e le i ai galuega, e mate lava ia ina ua na o ia.” Na faapea mai atili o ia: “Ina faaali mai ia ia te au lou faatuatua [e aunoa ma] galuega, ou te faaali foi ia te oe loʻu faatuatua i aʻu galuega.” Na faasino atu e Iakopo faapea e oo lava i temoni “ua talitonu foi . . . ma latou tetemu,” ae e manino lava e lē o faia e temoni galuega faaleatua. O Aperaamo, i le isi itu, sa iai le faatuatua ma galuega. “Na galulue faatasi le faatuatua ma ana galuega, o galuega foi ua atoatoa ai le faatuatua.” Na toe taʻua e Iakopo: “Le faatuatua ua mate pe a leai ni galuega.”—Iakopo 2:17-26.

4. O le ā na fetalai i ai Iesu e ao ona faia e i latou o ē mananao e mulimuli atu ia te ia?

⁴ Na faaalia foi e Iesu le tāua o galuega saʻo, i lona fetalai mai: “Ia faapea ona pupula atu lo outou malamalama i luma o tagata, ina ia latou iloa la outou amio lelei, latou te vivii atu ai i lo outou Tamā o i le lagi.” “A fia mulimuli mai se tasi ia te au, aua le usiusitai o ia ia te ia, a ia ave e ia lona satauro i aso fai soo, i le mulimuli mai ai ia te au.”a Afai tatou te ‘lafoaia’ i tatou lava, ua tatou lafoaiina la le tele o a tatou filifiliga totino. Ua tatou iloa faapea o loo tatou nofo aitalafu i le Atua i mea uma, o lea ua tuuina atu ai i tatou ia te ia e avea o ana auauna, e saili ina ia aʻoaʻoina ma ia faia lona finagalo, e pei ona sa faia e Iesu.—Mataio 5:16; Luka 9:23; Ioane 6:38.

Ua Aafia Ola

5. (a) O le ā na faaalia e Peteru e tatau ona aafia ai le auala atoa o lo tatou olaga? (e) O ā galuega lelei na ia fautuaina?

⁵ Sa faasino atu e Peteru faapea o le “toto tāua” o Keriso, na tuuina mai e fai ma o tatou sui, e matuā tele lona aogā o lea o lo tatou talisapaia o lea mea e ao ona iloa tino mai i auala o lo tatou olaga atoa. Na lisiina e le aposetolo le tele o mea faapea o lo tatou talisapaia e ao ona uunaia ai i tatou e faia. Na ia fautua mai: “Ia tuueseina e outou le loto leaga uma lava.” “Ia naunau outou i le suāsusu e le suia o le upu.” “Ia outou taʻutaʻu atu ona lelei na ia valaau ia te outou nai le pouliuli e oo i lona lava malamalama e matuā ofo ai.” “Ia ʻalo ese i le leaga, a ia fai mea lelei.” “Ia saunia pea lava outou e tali atu . . . ia i latou uma o e fesili mai ia te outou i le uiga o le faamoemoe o loo ia te outou.” “Ia le toe usiusitai [oe] i tuʻinanau o tagata, i [ou] tausaga ua totoe i le tino, a ia usiusitai i le finagalo o le Atua.”—1 Peteru 1:19; 2:1, 2, 9; 3:11, 15; 4:2.

6. (a) Na faapefea ona faatinoina e Kerisiano o le uluai senituri lo latou faatuatua? (e) O le ā le faaaʻoaʻoga ua tatau ona faataatia e lenei mea mo i tatou?

⁶ O Kerisiano i le uluai senituri sa ola e tusa ma lo latou faatuatua. Na suia o latou manatu ma o latou uiga, na uunaia i latou ina ia aumaia o latou olaga ia ō gatasi ma le finagalo o le Atua. Sa puapuagatia i latou i le faaaunuuaina, fetogia i maa, sasaina, faafalepuipuiina, ma na oo lava i le oti na i lo le faaleagaina o lo latou faatuatua. (Galuega 7:58-60; 8:1; 14:19; 16:22; 1 Korinito 6:9-11; Efeso 4:22-24; Kolose 4:3; Filemoni 9, 10) Na faapea mai le tagata tusitala taʻutaʻua o Roma o Tacitus, na fanau mai pe ā ma le 56 T.A., faapea o Kerisiano “sa faaumatiaina i le mumū o le afi ma susunuina, ina ia avea ma mea e faamalamalamaaʻi pe a oo mai le po.” Peitai latou te leʻi faalotolotolua!—The Annals, Tusi XV, palakalafa 44.

7. O le ā le tulaga ua mafai e nisi tagata ona maua ai i latou?

⁷ I nisi faapotopotoga atonu o le a e maua ai tagata o ē sa auai i sauniga mo le tele o tausaga. Ua latou alolofa i le faalapotopotoga a Ieova, mafaufau i ona tagata o ē e aupito sili ona lelei ua latou fetaiai, faia ni faamatalaga lelei e uiga i le upu moni, ma puipuia le upu moni i tagata i fafo. Ae e iai se mea o loo tu i lo latou auala, se mea o loo taofia ai i latou. Latou te leʻi faia lava le laasaga lelei e pei ona faia e le 3,000 i le aso Penetekoso, lea na fesili atu i ai le tagata Aitiope talitonu, po o lea na uunaia ai e Anania Saulo ina ia faia vave loa, ona ua iloa e lena tagata na uluai avea ma tagata faasauā faapea o Iesu moni lava o le Mesia. (Galuega 2:41; 8:36; 22:16) O le ā le mea e lē o iai i na tagata i aso nei? Aiseā ua latou lē faia ai le laasaga lea ua taʻua e le Tusi Paia: “o le talosaga ua faia i le Atua mo se loto fuatiaifo lelei”? (1 Peteru 3:21, NW) Afai o e iloa o loo e iai i lenei tulaga—o le iloa o le upu moni ae o loo faatalatū e faia se mea e uiga i ai—ia manatu i lenei mataupu e pei ua sauniunia ona o le alofa faapitoa mo oe.

Foia Toʻatugā i le Papatisoga

8. Afai e leʻi avea lava oe o se tagata aʻoga lelei, o le ā e avea o se auala atamai ia faia nei?

⁸ O le ā atonu ua tu i lou auala? Ua faaalia i le mataupu na muamua atu faapea ua iloa e nisi o le suesuega totino ua avea ma faafitauli. Na aumaia e le Atua ia i tatou mafaufau ofoofogia, ma o loo ia faatalitalia i tatou e faaaogā ia mafaufau e auauna ai ia te ia. O nisi tagata o ē e leʻi oo lava ina aʻoaʻoina le faitau ua faatatauina i latou lava i lena galuega ina ia aʻoaʻoina ai mea e tele e uiga i le Atua ma ana foafoaga. Ae faapefea oe? Afai ua uma ona e iloa pe faapefea ona faitau, pe o e suesue moni, e pei ona sa faia e tagata Perea, “ua saili i Tusi i lea aso ma lea aso” ina ia iloa ai pe moni nei mea? Pe o e saili e iloa “le lautele, ma le umi, ma le loloto, ma le maualuga” o le upu moni? Pe ua e eli loloto i totonu o le Afioga a le Atua? Pe ua e iloa maeu le faafiafiaina ai i lenei mea? Pe ua e atiina aʻe se faanaunauga moni ina ia iloa le finagalo o le Atua? Pe o e fiaʻai moni mo le upu moni?—Galuega 17:10, 11; Efeso 3:18.

9. O le ā le mea tonu e faia pe afai e iai se faafitauli i le va o oe ma se tasi i le faapotopotoga?

⁹ I nisi taimi e taofia ai tagata ona o se faafitauli moni po o ni mafaufauga na tutupu aʻe atonu sa ia i latou e uiga i se tasi i le faapotopotoga. Pe sa faalavelaveina moni oe e se tasi? Ia, ia mulimuli i le taʻiala ua faaalia i upu a Iesu: “Ia e alu, ma aoai ia te ia tau lava o oulua ma ia.” (Mataio 18:15) Atonu o le a o se mea e te maofa ai le iloa faapea sa leʻi iloa lava e le tagata faapea o loo e lē fiafia ia te ia. Ae tusa lava pe na te leʻi iloaina, atonu e mafai lava ona e ‘maua lou uso,’ e pei ona fetalai ai Iesu. Atonu e mafai foi ona e fesoasoani ia te ia e alofia le faatausuaiina o se tasi. E lē gata i lea, pe a e mafaufau e uiga i ai, o ai o loo e auauna moni i ai—po o lena tagata po o le Atua? Pe ua matuā faatapulaaina lou alofa mo le Atua faapea o le a e faatagaina ai se mea sese ua faia e se tagata lē lelei atoatoa e faalavelaveina ai lou alofa mo Ia?

10, 11. O le ā e ao ona e faia pe afai e iai se agasala faalilolilo o loo taofia ai oe?

¹⁰ O se agasala faalilolilo atonu o taofia ai foi se tagata mai le papatisoga. O lenei mea e mafai ona faapea o se mea na tupu i aso ua mavae, pe atonu o se auala sese o loo faaauau pea ona fai. Afai o le faafitauli lea mo oe, pe e lē o le taimi ea lenei e faasaʻo ai le mea? (1 Korinito 7:29-31) O le toatele o tagata o Ieova sa tatau ona faia ni suiga i o latou olaga. Ua faapea mai le Tusi Paia: “O lenei, ina salamo ia outou ma outou liliu, ina ia sōloiesea a outou agasala, ina ia oo mai ai o tausaga e filemu ai mai [i le peresona o Ieova].”—Galuega 3:19.

¹¹ E tusa lava po o le ā le mea na e faia i aso ua mavae, e mafai lava ona e salamō, liliu, ma fesili mo le faamagaloga a le Atua. “O lenei, ia outou fasiotia o outou itu tino o i le lalolagi, o le faitaaga, o le amio leaga, o le faamatāitu, o le tuʻinanau leaga . . . [Ia] toeseina e outou le tagata tuai atoa ma ana amio, a [ia] outou oofu i le tagata fou, o le ua faafouina i le poto, e faatatau ia foliga i le na faia o ia.” E mafai ona e aumaia lou olaga ia ō gatasi ma ona auala, olioli i se loto fuatiaifo mamā, ma iai le faamoemoe o le ola e faavavau i lana lalolagi fou amiotonu. Pe e lē aogā ea lena mea e tusa lava po o ā taumafaiga e faia ai?—Kolose 3:5-10; Isaia 1:16, 18; 1 Korinito 6:9-11; Eperu 9:14.

12. O le ā e tatau ona e faia pe afai o le tapaa, faaaogāseseina o le ava malosi, po o le pipii atu i vailaau faasaina o loo tu i le va o oe ma le loto fuatiaifo mamā?

¹² Pe o le faaaogāina o le tapaa, faaaogāseseina o le ava malosi, po o le pipii atu i fualaau faasaina o loo tu i le va o oe ma se loto fuatiaifo mamā? Pe e lē o na ea masaniga e faamataʻuina ai le ola, ua faaalia ai le lē faaaloalo mo le Atua ma lana meaalofa ofoofogia o le ola? Afai o na masani o loo tu i lou auala, e mautinoa lava o le taimi lenei e faasaʻo ai na mea? Pe o nei uiga masani e aogā mo lou olaga? Na faapea mai Paulo: “Ia tatou faamamā ia te i tatou i mea uma e leaga ai le tino atoa ma le agaga, ia faaatoatoaina lo outou faapaiaina i le mataʻu i le Atua.” Pe lava lou talisapaia o ala mamā ma amiotonu o le Atua e faia ai lena mea?b—2 Korinito 7:1.

Mea Faitino

13, 14. (a) O le ā ua fai mai le Tusi Paia e uiga i sini faaletino? (e) Aiseā e tāua ai le tuu faamuamua o mea faalelagi?

¹³ O le lalolagi i aso nei ua tuu faamuamua le manuia ma “le faalialia o lenei olaga” i le toetoe lava o mea uma. Ae na faatusaina e Iesu “le loto popole i mea a lenei lalolagi, ma le pepelo o le oa” i “vao tuitui” o mea na “ua fetinaiina ai le upu” a le Atua. Sa ia fesili foi: “Se a le aoga i le tagata pe afai na te maua le lalolagi uma, a e māumau lona ola?”—1 Ioane 2:16; Mareko 4:2-8, 18, 19; Mataio 16:26.

¹⁴ Na faasino atu e Iesu faapea ua faatulagaina e le Atua manulele ina ia latou maua meaʻai ma lili ina ia fua mai ma le matagofie. Ona ia fesili atu lea: “E le sili ea lo outou lelei, i manu? . . . E le sili ea ona faaofuina outou [e le Atua]?” Ma le atamai, na taʻu mai ai e Iesu ia i tatou ina ia “aua tou te popole” i mea faitino. Na fetalai o ia: “A ia outou saili [pea] le malo o le Atua; ona faaopoopoina ai lea o ia mea uma ia te outou.” Na ia faasino mai faapea e ao ia i tatou ona tuu faamuamua mea faalelagi auā ‘o le mea o iai o tatou oa, e iai foi ma ō tatou loto.’—Luka 12:22-31; Mataio 6:20, 21.

Auaunaga Faaleatua Faatasi ma le Fesoasoani a le Atua

15. O le ā le faalaeiauga lelei ua aumaia e le faaaʻoaʻoga a Kerisiano o le uluai senituri ia i tatou?

¹⁵ Pe faamata ua aumaia e le molimau atu i isi se faafitauli mo oe? Pe o le mā ua taofia ai oe? Afai o lea, e matuā tāua tele le manatua faapea o Kerisiano i le uluai senituri sa iai lena lava uiga o faalogona lea o ia i tatou i aso nei. Sa leʻi filifilia e le Atua ni tagata popoto ma le malolosi e toatele, ae o “mea vaivai a le lalolagi ua filifilia ia e le Atua e faamāina ai mea malolosi.” (1 Korinito 1:26-29) Sa tetee taʻitaʻi lotu malolosi i nei tagata “valea” ma poloaiina i latou ina ia aua neʻi toe talaʻi. O le ā na faia e Kerisiano? Na latou tatalo. Na latou ole atu i le Atua mo le lototele, ma na ia tuuina mai lea ia i latou. O le iʻuga, na faatumuina Ierusalema i la latou feau ma mulimuli ane na luluina ai le lalolagi atoa!—Galuega 4:1-4, 13, 17, 23, 24, 29-31; 5:28, 29; Kolose 1:23.

16. O le ā o tatou aʻoaʻoina mai i le “faapotopotoga o [molimau]” e toatele o loo faamatalaina i le Eperu mataupu e 11?

¹⁶ I lea, o le fefe i tagata e lē tatau ona tu i le va o i tatou ma le auaunaga i le Atua. I le Eperu mataupu e 11 ua taʻu mai ai ia i tatou e uiga i le “faapotopotoga o [molimau]” e toatele o ē matataʻu, e lē i tagata, a o i le Atua. E ao ona tatou faaalia lea lava faatuatua. Na tusi le aposetolo: “O i tatou foi, o loo ua vagavagaia e le faapotopotoga o [molimau] e faapea ona toatele, ina tatou tuu ese ia o mea mamafa uma, atoa ma le agasala e faalavelavegofie ai i tatou, ia tatou taufetuli ma le onosai i le ala tanu o i o tatou luma.”—Eperu 12:1.

17. O le ā le faalaeiauga na tuuina mai e le Atua e auala ia Isaia?

¹⁷ Ua mafai e le Atua ona saunia se fesoasoani uiga ese i ana auauna. Na taʻu atu e Lē na Foafoaina le vateatea aoao ia Isaia: “A o e faatalitali ia Ieova, e toe faafouina lo latou malosi; latou te sii ae apaau e pei o aeto; latou te femoei, a e le vaivai; latou te savavali, a e le tigaina.”—Isaia 40:31.

18. E ao faapefea ona tatou foia le mā po o le matamuli ina ia auai i le galuega talaʻi o le Malo?

¹⁸ O Molimau lototetele ma le fiafia o loo e vaaia i lau lava faapotopotoga ua na o se vaega itiiti o le sili atu na i lo le tolu ma le ʻafa miliona o auauna maelega i le lalolagi atoa. Ua latou olioli e faia se vaega i le galuega na valoia e Iesu lava ia i nei upu: “E talaʻiina atu foi lenei tala lelei o le malo i le atu laulau uma, e fai ma molimau i nuu uma; ona oo mai ai lea o le gataaga.” Afai o le auai i le galuega talaʻi o le Malo ua aumaia ai se faafitauli mo oe e ui lava ua e agavaa e faia faapea, aiseā e lē fesili atu ai i se Molimau o loo lelei i le faiva ina ia lua ō faatasi ma ia e auai i le galuega talaʻi? E saunia moni lava e le Atua le “malosi e sili atu na i lo le mea e masani ai,” ma e mafai ona e maofa ai e iloa maeu le olioli ai i lenei auaunaga moni faaleatua.—Mataio 24:14; 2 Korinito 4:7, NW; tagai foi i le Salamo 56:11; Mataio 5:11, 12; Filipi 4:13.

19. O le ā le galuega o le aʻoaʻo atu na poloaiina e Iesu ona soʻo ina ia faia?

¹⁹ Ua faatalitalia e Iesu i latou o ē talisapaia le feau o le Malo ina ia gaoioi faatatau i ai. Na fetalai o ia: “O lenei, ia outou o atu e fai nuu uma lava ma soo, ma papatiso atu ia te i latou i le suafa o le Tamā, ma le Atalii, ma le Agaga Paia; ia outou aʻoaʻo atu ia te i latou ia tausi i mea uma ua ou fai atu ai ia te outou.”—Mataio 28:19, 20.

20. Afai o e agaʻi i luma faaleagaga, o le ā le fesili atonu e toeitiiti ona tatau lea ona e fesili ai?

²⁰ Pe o lou talisapaia mo faamanuiaga a le Atua, mo le “toto tāua” o Iesu, ma mo le faamoemoe ofoofogia o le ola e faavavau o le a uunaia ai oe e gaoioi? (1 Peteru 1:19) Pe ua e aumaia lou olaga ina ia ō gatasi ma mea tonu o manaomia e le Atua? Pe o e auai e lē aunoa i le faia o soʻo? Pe ua e lafoaia oe lava ma tuuina lou ola i le Atua? Afai o le tali i nei fesili uma o se ioe mautinoa, o le taimi lenei e fesili atu ai i se tasi o le au toeaina o le faapotopotoga o loo e auai atu i ai i le fesili lava lea faapea na faia e le Aitiope ia Filipo: “Se a ea se mea e vaoia ai aʻu e aua le papatisoina o aʻu?”—Galuega 8:36.

[Faaopoopoga i lalo]

E te Manatua?

◻ O ā pogai faapitoa ua ia i tatou mo le loto faafetai i le Atua?

◻ O le ā e ao i le faatuatua ma le talisapaia ona uunaia i tatou e faia?

◻ O ā faafitauli e mafai ona tutū i le va o i tatou ma le usiusitai i le Atua, ma o le ā e mafai ona tatou faia e uiga i na mea?

◻ O ā fesili e mafai e tagata o ē e leʻi papatisoina lava ona fesili ifo ai ia i latou lava?

[Pusa i le itulau 18]

ʻO le ā le ituaiga o “eleele” e iai aʻu?’

Na avatu e Iesu se tala faatusa i le tagata o lē na alu atu e lūlū saito. Na paʻūū nisi saito i le auala ma na ʻaina e manu. O isi na paʻūū i le papa e lē tele se eleele o iai. O nei fatu na tutupu, ae ina ua susulu i ai le la, ona magumagu ai lea ma mamate. Ae o isi fatu na paʻūū i le vao tuitui ma na faapena ona fetinaiina ai. Na fetalai Iesu faapea o nei vaega e tolu ua fai ma sui: muamua, o le tagata o lē ua ‘faalogo i le upu o le malo ae lē lagona’; lua, o lē ua talia le upu ae ua liliu ese ona o le aasa o “puapuaga, po o sauaga”; ma lona tolu, o le tagata o lē ua “loto popole i mea a lenei lalolagi, ma le pepelo o le oa ua fetinaiina ai le upu.”

Ae na taʻu atu foi e Iesu e uiga i isi fatu na paʻūū i le eleele lelei. Na fetalai o ia: “O ia lea ua faalogo i le upu, ma lagona ai; ua fua mai lava ia.”—Mataio 13:3-8, 18-23.

Atonu e lelei ona fesili ifo ia i tatou lava: ‘O le ā le ituaiga o “eleele” e iai aʻu?’

[Pusa i le itulau 19]

Na maliliu i latou ona o lo latou faatuatua

Pe e te iloa se tasi o lē sa sili ia te ia le maliu na i lo le faaleagaina o lona faatuatua? E faitau afe Molimau a Ieova na faia lena mea. I le tusi The Nazi State and the New Religions: Five Ca se Studies in Non-Conformity, a Dr. Christine E. King na tusi ai: “E toatasi mai le toalua o Molimau uma i Siamani na faafalepuipuiina, e toatasi mai le toafa na leiloa o latou ola.”

Ina ua mulimuli ane faaiʻuina le mataʻutia o nofoaga e faafalepuipui ai i le 1945, “na faateleina ai le faitau aofai o Molimau ma sa leai se faagutugutulua na faia ai.” I le tusi The Nazi Persecution of the Churches, a J. S. Conway na tusi ai e uiga i Molimau: “E leai lava se isi lotu na faaalia se mea e pei o le maumauai lava e tasi na fesagaʻi ma i latou i le malosi atoatoa o faiga tau faamataʻu a leoleo Siamani.”

E leʻi sauaina Molimau a Ieova ona o ni faiga faapolotiki po o le faailogaina o lanu. Na i lo o lea, na matuā pagatia i latou ona o lo latou alofa i le Atua ma lo latou mumusu e faaleagaina o latou loto fuatiaifo ua aʻoaʻoina i le Tusi Paia.