O le ā le Tulaga o Ē ua Maliliu?

O LE mataʻu i ē ua maliliu, e faavae i se manatu e tasi—e faapea, o lē ua oti e iai sona solu po o se agaga e ola pea pe a mavae le oti. Afai ua aʻoaʻo manino mai e le Tusi Paia e faapea o lenei talitonuga e sese, o lona uiga la, o le fesili e uiga i le pe mafai e le tagata oti ona faaleagaina oe, ua taliina ma ua foia nei. O lea la, o le ā o fai mai ai le Tusi Paia?

E tusa ai ma le tulaga o le tagata pe a oti, ua faapea mai le Afioga a le Atua: “O e ua ola, ua latou iloa e oti i latou; a o e ua oti, latou te le iloa se mea; ua leai foi se toe totogi ia te i latou; auā ua faagalogaloina i latou. O lo latou alofa foi, ma lo latou ita, ma lo latou mataua, ua mavae lava ia; ua le toe aiā i latou e faavavau i mea uma ua faia i lalo o le la.”—Failauga 9:5, 6.

E tusa ai ma lena manatu, pe mafai e tagata oti ona fesoasoani pe faaleagaina oe? Ua fai mai le Tusi Paia, e leai. O ē ua oti, latou te lē o toe iloa se mea ma ua lē mafai ona toe tautatala mai. Ua lē mafai ona latou toe fesootai ma tagata ola pe faaalia ni faalogona ootia—alofa pe ita—pe toe faia se isi gaoioiga. E lē tatau ona e mataʻu i a i latou.

Ua faapea mai nisi, ‘Ioe, e saʻo oe pe afai o e fai mai e uiga i le oti o le tino faaletino. Ae o se oti faaletino, e lē o le iuga lena o le olaga; e na ona tuua ai e le agaga o le tino. O lena agaga e mafai ona fesoasoani pe faaleagaina foi ē o ola.’ E faitau miliona tagata i le lalolagi aoao o loo iai lena lagona.

Mo se faaaoaoga, e talitonu tagata i Matakasa i le ola e faapea ua na o se suiga mai le tasi tulaga i le isi, o lea, o se tanuga po o le faia o se liutofaga, ua manatu i ai e sili atu ona tāua na i lo o se faaipoipoga. Ua manatu i ai e faapea, o le tagata na sau mai ona tupuaga, ma e toe foi atu i ai pe a oti. I lea, o fale e faia mo ē ola, e faia i laau ma palapala o mea e vave ona pala, a o tuugamau, o “fale” mo ē ua oti, e masani ona sili atu ona taugata ma tumau. I le faia o se liutofaga, ua lagona ai e aiga ma uo e faapea, o le a faamanuiaina i latou, ma e talitonu fafine e faapea, pe a latou paʻi atu i ponaivi o se tasi o le aiga ua oti, o le a fananau ai i latou. Ae, po o le ā foi ua fai mai ai le Afioga a le Atua?

E Leʻi Fuafuaina le Oti mo Tagata

O se mea e lelei ona matauina e faapea, na faia e Ieova le tagata ina ia ola, ma na ia fetalai e uiga i le oti, e faatoʻā oo mai lava pe a lē usiusitai. (Kenese 2:17) Ma le faanoanoa lava, ona sa agasala le uluai tane ma le fafine, ma o le iuga, ua salalau atu ai le agasala i tagata uma lava e avea o se tofi tuufaasolo ua mafua ai le oti. (Roma 5:12) O lea, ua mafai ona e fai atu e faapea, o le oti, o se mea moni o loo fesagai ma tagata uma, talu mai le taimi o le lē usiusitai o le uluai ulugalii, ioe, o se mea moni e matuā tiga ua oo i ai le olaga. Na faia i tatou ia ola, lea ua tau faamatala mai ai le pogai ua matuā faigata ai i le faitau miliona o tagata ona faafesagaia le oti e faapea o le iuga lea.

E tusa ma le faamatalaga a le Tusi Paia, sa taumafai Satani e faasese le uluai ulugalii e uiga i le oti e ala i le faaseseina o le lapataiga a le Atua e faapea, o le lē usiusitai, o le a oo ai i le oti. (Kenese 3:4) O lea la, a o mavae atu taimi, ua oo lava ina manino mai e faapea, ua oti tagata, e pei lava ona fetalai i ai le Atua. I lea, i le faagasologa o senituri, na tali atu ai Satani i le faia foi o se isi pepelo—e faapea, e iai se vaega o le tagata e taʻua o le agaga e ola pea pe a oti le tino. O lena taufaasese ua fetaui lelei lava i a Satani le Tiapolo, o lē na faamatalaina e Iesu e faapea “o le tamā o le pepelo.” (Ioane 8:44) I le tuufaafeagai ai, o le tali a le Atua e tusa ai ma le oti, o se folafolaga e faalaeiauina ai.

O le ā le Folafolaga?

O le folafolaga i se toetu mo le toatele. O le upu Eleni ua faaliliuina i le “toetu” o le a·naʹsta·sis. O lona uiga moni lava “o le toetu i luga,” ma ua faasino atu i se toe faatuina mai le oti. Ioe, e taoto i lalo le tagata i le oti, ae e mafai e le Atua e ala i lona mana ona toe faatuina mai i luga se tagata. Ua mavae atu le ola o le tagata, ae e mafai e le Atua ona toe tuuina atu i a te ia le ola. Na fetalai le Alo o le Atua, o Iesu Keriso e faapea, “e oo mai le aso e faalogo ai i lona leo o i latou uma ua i tuugamau, ma latou o mai ai.” (Ioane 5:28, 29) Na faaalia e le aposetolo o Pauro lona “faamoemoe i le Atua . . . o le a toe tutū mai e ua amiotonu atoa ma e ua amioletonu.” (Galuega 24:15) Na folafola mai foi e Iopu, le auauna faamaoni a le Atua a o leʻi oo i le taimi o le Faa-Kerisiano, lona faamoemoe i le toetu e faapea: “Afai e oti le tagata, e toe ola mai ea o ia? Ou te faatalitali atu i aso uma o le taua ua tofia ai aʻu, seia oo ina suia o aʻu. Ia e [le Atua] valaau mai, ona ou tali atu ai lea ia te oe.”—Iopu 14:14, 15.

Po ua lē avea ea le folafolaga manino i le toetutu e faamaonia ai le pepelo o le manatu e faapea, o loo ola pea agaga o ē ua maliliu? Afai o loo ola ē ua oti ma olioli i le i ai i le lagi po o se nofoaga o agaga, o le ā la le aogā o le toetutu? Po ua lē uma ea ona maua lo latou taui po o le taunuuga? O se suesuega o le Afioga a le Atua ua faaalia ai e faapea, o ē ua oti, ua oti moni, ua lē iloa se mea, o loo momoe seia oo i le taimi e toe fafagu mai ai e ala i le toe faatutuina mai i le lalolagi fou—le parataiso—na folafolaina mai e lo tatou Tamā alofa, o Ieova. Ae afai e lē uiga le oti i le tuueseeseina o le agaga ma le tino, ma afai e lē ola pea le agaga, ae faapefea tulaga ia e foliga mai e maua ai fesootaiga mai le nofoaga o agaga?

Fesootaiga Mai le Nofoaga o Agaga

E anoanoai tulaga ua lipotia mai e uiga i fesootaiga ua manatu na maua mai i le nofoaga o agaga. O fea moni lava e pogai mai ai? Ua lapataia i tatou e le Tusi Paia e faapea, “ua liua e Satani o ia lava e avea ma agelu o le malamalama. O le mea lea, e lē o se mea faigata i ona sui ona liua e avea ma sui lelei.” (2 Korinito 11:14, 15, The New English Bible) Ioe, ina ia faafaigofie ona faaseseina ma taitaiseseina tagata, ua fai ai e temoni (agelu fouvale) ni fesootaiga ma ē o ola, i nisi taimi e faatagā faafoliga mai ai e fia fesoasoani.

Ua lapatai atili mai le aposetolo o Pauro e uiga i lenei taumafaiga e taufaasese: “E o ese nisi i le faatuatua i tausaga amuli, latou te faalogo i agaga e faasese ma aʻoaʻoga a temoni.” (1 Timoteo 4:1) O lea, so o se tali e manatu i ai e mai i ē ua maliliu, e manino lava e mai i temoni o ē ua liua e avea ma “sui lelei” ma lagolagoina ai le pepelo faalotu, ua faapologaina ai foi tagata i talitonuga faataulaitu ua taitaiseseina ai i latou mai le upu moni o le Afioga a le Atua.

I le faamausaliina e faapea e lē mafai e ē ua oti ona tautatala mai, faia se mea, pe lagona foi se mea, ua taʻua ai i le Salamo 146:3, 4 e faapea: “Aua tou te faatuatua i alii, po o le fanau a tagata, e le o i ai se olataga. E alu ese lona agaga, e foi atu i le eleele na i ai o ia; e faaumatia i lea lava aso ona manatunatu.” O le ā le agaga lea e “alu ese”? O le malosi ola o le tagata lea e mafai ona faaolaolaina ona o le mānava. O lea la, pe a lē toe mānava le tagata oti, o le a lē toe gaoioi foi la ōna lagona. Ua oo o ia i se tulaga ua matuā lē iloa lava se mea. O lea la, ua lē mafai ai e ia ona pulea ē o ola.

O le pogai lena ua faatusaina ai e le Tusi Paia le oti o se tagata i le mate o se manu, i le faapea mai, e lē toe iloa e i laua uma se mea pe a oti, ma e toe foi uma atu lava i le efuefu lea na faia ai i laua. Ua faapea mai le Failauga 3:19, 20: “O le mea e oo i tagata e oo foi lea i manu; e tasi lava le mea e oo ia te i latou; e pei ona oti o le tasi, e faapea foi ona mate o le tasi; e tasi lava le mānava ia te i latou uma; e leai lava se mea e sili ai le tagata i le manu; auā e faatauvaa uma lava. E oo uma lava i le mea e tasi; e mai le efuefu uma lava, e toe foi atu foi uma lava i le efuefu.”

I le silafia e faapea, o loo taumafai temoni e faasese mafaufau o tagata ina ia manatu e faapea, e mafai ona latou fesootai ma tagata ua oti ma e mafai foi ona aafia ai i latou, o lea na lapataia ai e Ieova ona tagata o Isaraelu anamua e faapea: “Aua neʻi iloa ia te oe . . . o se fai togafiti faataulāitu, o se iite i ao o le lagi, po o se saili faailoga, po o se taulāitu, po o se ʻapele, po o se fesili atu i aitu, po o se ua i ai le aitu vavalo, po o se saili atu i e ua oti. Auā e inosia e Ieova o i latou uma o e faia na mea.”—Teuteronome 18:10-12.

E manino lava la, o le manatu lea e faapea e mafai e tagata ua oti ona faaleagaina i tatou, e lē mai le Atua. O ia o le Atua o le upu moni. (Salamo 31:5; Ioane 17:17) Ma e iai sana lumanai ofoofogia o loo teuina mo ē alolofa i le upu moni, o ē tapuai i a te ia “i le agaga ma le upu moni.”—Ioane 4:23, 24, NW.

O Ieova o le Atua o le Upu Moni ma le Alofa

Ua folafola mai e lo tatou Tamā faalelagi alofa, “e le mafai ona tala pepelo” e faapea: O le faitau miliona ma miliona o i latou ua maliliu ma ua i tuugamau, o le a toe faatutuina mai mo le faamoemoe o le ola e faavavau i le lalolagi fou amiotonu! (Tito 1:1, 2; Ioane 5:28) O lenei folafolaga alofa i se toetu, ua faaalia ai le matuā naunau tele o Ieova mo le lelei o ana foafoaga faaletagata, ma se faanaunauga loloto e aveesea le oti, faanoanoa, ma tiga. O lea, e leai se mea e matatau ai fua i ē ua maliliu pe popolevale e uiga i a i latou ma lo latou faamoemoe. (Isaia 25:8, 9; Faaaliga 21:3, 4) E mafai ona faatutuina, ma o le a toe faatutuina mai i latou e lo tatou Atua faamasinotonu ma le alofa o Ieova, ma aveesea ai le tiga o le oti.

Ua tumu le Afioga a le Atua, le Tusi Paia, i faamatalaga po o le a faapeī tulaga o le a iai le lalolagi i lena lalolagi fou amiotonu. (Salamo 37:29; 2 Peteru 3:13) O le a avea o se vaitaimi o le filemu ma le fiafia ma le alofa mo uso a tagata uma lava. (Salamo 72:7; Isaia 9:7; 11:6-9; Mika 4:3, 4) O le a maua e tagata uma lava fale lelei ma malupuipuia, faapea ma galuega e olioli ai. (Isaia 65:21-23) O le a tele meaʻai lelei mo tagata uma. (Salamo 67:6; 72:16) O le a olioli tagata uma i le soifua maloloina lelei. (Isaia 33:24; 35:5, 6) A o pule le au aposetolo ma se numera faaopoopo faatapulaaina faatasi ma Iesu i le lagi, e lē o taʻua mai lava i le Tusi Paia se tulaga faamanuiaina i le lagi mo solu po o agaga o isi pe a mavae le oti. (Faaaliga 5:9, 10; 20:6) O le a avea o se mea uigaese lenei tulaga pe afai o ola pea le faitau piliona o ē ua maliliu pe a mavae le oti.

Ae e lē o se mea uigaese pe a tatou iloa le aʻoaʻoga manino a le Tusi Paia e faapea: O tagata oti, ua lē toe avea o ni tagata ola. Latou te lē mafai ona faaleaga i a te oe. O i latou ua i tuugamau, ua na ona mālōlō, ua lē iloa se mea seia oo i lo latou toetutu i le taimi atofaina a le Atua. (Failauga 9:10; Ioane 11:11-14, 38-44) O ō tatou faamoemoega ma faanaunauga la, e faalagolago lea i le Atua. “Tatou te fiafia ma olioli i lana faaolataga.”—Isaia 25:9.

[Ata i le itulau 7]

E pei ona faaalia manino i le Afioga a le Atua, o ē ua maliliu, ua matuā lē toe gaoioi lava seia oo i le toetu