“Afai o e Aitalafu i Lafoga, Totogi Lafoga”
“I LENEI lalolagi, ua faalemautinoa mea uma, seʻi vaganā le oti ma lafoga.” O le faamatalaga lea sa faia e se tasi alii tautaua o Amerika o Benjamin Franklin i le senituri lona 18, ma o ia foi o se tagata na ia uluai fausia se mea fou. Ua masani ona taʻua soo ana upu, ua atagia mai ai le lē maalofia o lafoga ae faapena foi ma le atuatuvale o loo tupu mai ai. I le toatele o tagata, e tutusa lava le lē mananao e totogi lafoga, ma le lē mananao e feoti.
E ui atonu e faalefiafia i le totogi atu o lafoga, ae o se avega tauave lenei e manatu mamafa i ai Kerisiano moni. Na tusi atu le aposetolo o Pauro i le faapotopotoga Kerisiano i Roma e faapea: “Ia avatu i tagata uma mea o e aitalafu ai i a te ia: Afai o e aitalafu i lafoga, totogi lafoga; afai o le tiute, ia totogi le tiute; afai o le faaaloalo, avatu i ai le faaaloalo; afai o le āva, ia tuuina atu i ai le āva.” (Roma 13:7, New International Version) Ma sa patino le faasino atu o fetalaiga a Iesu Keriso i lafoga ina ua ia fetalai atu: “Ina avatu ia o mea a Kaisara ia Kaisara; ia avatu foi mea a le Atua i le Atua.”—Mareko 12:14, 17.
Ua faatagaina e Ieova “faipule silisili” o malo ina ia iai, ma e ao i ana auauna ona usiusitai faatatau atu i a i latou. Aisea la ua maumauai mai ai le Atua i ona tagata tapuai ina ia totogi ā latou lafoga? Ua taʻua e Pauro mafuaaga faavae e tolu: (1) o le “toasa” o “faipule silisili” i le faasalaina o ē solitulafono; (2) o le a lē mamā le loto fuatiaifo o se Kerisiano pe afai e piopio o ia i ana lafoga; (3) e manaomia ona totogi nei “auauna” i le lautele, ona o galuega ua latou faia ma le tausia o sina tulaga maopoopo. (Roma 13:1-7) E toatele atonu e lē mananao e totogi lafoga. Peitai ane, e aunoa ma se masalosalo e sili ai ona lē fia ola i latou i se atunuu e leai ni leoleo po o ni puipuiga mo afi e sasao, leai ni ē faaleleia auala, leai ni aʻoga mo le lautele, ma e leai foi ni faiga auā meli e felauai. Na faaupu e se tasi tagata Amerika e aafia i faaiuga o faamasinoga o Oliver Wendell Holmes e faapea: “O lafoga, o mea ia tatou te totogia i se sosaiete o tagata e malamalama.”
O le totogia o lafoga ua lē o se mea fou lea i auauna a le Atua. O tagatanuu o Isaraelu anamua na totogi atu se ituaiga o lafoga e lagolagoina ai ō latou tupu, ma o nisi o na pule na matuā faamamafa atu le avega a tagata e ala i ni lafoga na soona faataugata. Sa totogi atu foi e tagata Iutaia ia tiute ma lafoga i pulega ese ia sa pulea i latou, e pei o Aikupito, Peresia, ma Roma. O lea, sa iloa lelei e Kerisiano i le vaitaimi o Pauro le mea sa ia faasino i ai ina ua ia taʻua le totogi atu o lafoga. Na latou iloa lelei, e tusa lava pe ua maualuluga tele lafoga pe leai, e tusa foi lava po o faapefea ona faaaogā e le malo lea tupe, e ao lava ona totogi lafoga o latou nofo aitalafu ai. O le mea foi lava lea e tasi e faatatau i Kerisiano i aso nei. E ui i lea, o ā mataupu silisili atonu tatou te maua mai ai ni taiala a o totogia ā tatou lafoga i nei taimi faigata?
Taiala Autū e Lima
Ia avea ma sē e maopoopo lelei. Tatou te auauna ma faaaoao i a Ieova, e lē “o le Atua ia o le lē maopoopo, ae o le filemu.” (1 Korinito 14:33, NW; Efeso 5:1) E tāua tele le avea ma sē e maopoopo lelei pe a tuu atu i le totogia o lafoga. Po o atoatoa, saʻo, ma lelei le faamaopoopoina o au faamaumauga? E masani lava ona lē manaomia ni mea taugata auā le teuina o faila ma faamaumauga. Atonu e te manaomia ni faavaa taitasi e teu i ai vaega eseese o faamaumauga ua faailogaina patino mea taitasi, (e pei o lisiti o auiliili ai au tupe faaalu eseese). Atonu pe a uma le tausaga, e na o le pau le mea e manaomia ona e faia o le tuufaatasia lea o ia mea i se faila telē mo tausaga taitasi. I le tele o atunuu, e manaomia ona teu pea nei faamaumauga mo ni nai tausaga neʻi teʻi ua fai se iuga a le malo e toe iloilo faamaumauga tuai. O lea, aua le tiaia se mea seʻi e mautinoa lelei ua lē o toe manaomia.
Ia faamaoni. Na tusia faapea e Pauro: “Ia outou tatalo mo i matou; auā o loo taofi i matou ua ia te i matou le loto fuatia ifo lelei, o loo loto i matou e amio lelei i mea uma lava.” (Eperu 13:18) O se faanaunauga mai le loto ina ia faamaoni e ao ona fai ma taiala i filifiliga uma tatou te faia pe a totogi atu ā tatou lafoga. Muamua, ia iloilo lafoga e ao ona totogi atu e tusa ai ma tupe maua e tatau ona faailoa atu i le malo. I le tele o atunuu, o isi tupe maua faaopoopo—mai i meaalofa ona o se auaunaga, o galuega tua, o mea ua faatau atu—ua aafia i le lafoga pe a oo ina sili aʻe le tupe e tusa ai ma le aofaiga patino ua faatulaga mai. O se Kerisiano e mamā lona “loto fuatia ifo,” o le a na suesueina po o le ā le aofaiga o tupe maua ua tatau ona totogi ai lafoga i le atunuu o ia mau ai, ma o le a totogi atu lafoga ua tatau i ai.
Lona lua, o le tulaga e faatatau i tupe e toesea. E masani i malo ona tuu atu i tagata totogi lafoga ina ia toesea mai nisi o tupe faaalu mai i a latou tupe maua e aafia i le lafoga. I lenei lalolagi ua tumu i le lē faamaoni, o le toatele ua lē leaga i a i latou le fai o ni faiga “faatupu” po o “togafiti” pe a oo ina faatalosaga mo nei tupe e toesea. Na taʻua faapea, o se tasi tamaloa i le Iunaite Setete na ia faatauina se ofu e faia i fulufulu o manu, ma e taugata tele foi mo lona toalua, ona ia tautauina lea i le fale o fai ai lana pisinisi mo le aso e tasi, ina ia mafai ai ona ia toesea le tau i lana lafoga i se faaupuga o se “teuteu” mo le fale faigaluega! O se tasi tamaloa na ia faatumu atu i ana tupe toesea i lana lafoga ia tupe na faaaogā mo le faaipoipoga a lona afafine ma faaupu faapea o tupe na faaalu mo le pisinisi. Na faapena foi ona taumafai se tasi e toesea mai tupe faaalu i le tuu i ai o tupe ia na faaaogā i lana avā a o la malaga mo ni masina i Sasae Mamao, e ui o le autū o le malaga a le avā o se tafaoga ma se evaga. E anoanoai tala o mea faapena. I se faaupuga faigofie, o le faaupuina o tupe toesea na faaaogā mo le pisinisi ae lē o lea moni le tulaga, o se pepelo—o se mea e matuā inosia e Ieova lo tatou Atua.—Faataoto 6:16-19.
Ia faaeteete. Na faamalosiau atu Iesu i ona soo ina ia “atamamai pei o gata, a ia fifilemu e pei o lupe.” (Mataio 10:16) O lena fautuaga e mafai foi ona faatatau i le totogiina o ā tatou lafoga. Ae maise lava i atunuu tamaoaiga, ua toatele ai tagata i aso nei ua totogi pisinisi suetusi po o isi ua iai le poto masani mo lafoga e faatumuina a latou lafoga. Ia ona latou sainia loa lea o le pepa ua uma ona faatumu ma auina atu le siaki e totogi ai. O le mea tonu lava lenei e ao ai ona manatua le lapataiga lea ua faamauina i le Faataoto 14:15: “O le ua faigofie, e talia e ia upu uma; a o le ua mafaufau, ua faautauta o ia i lona ala.”
E toatele le autotogi lafoga ua oo i ai faafitauli mai le malo ona ua ‘latou talitonu i upu uma a nisi o suetusi lē fai mea saʻosaʻo, po o nisi e lē lava le poto masani i le faatumuina o lafoga. Maeu le lelei o le faautauta! Ia matuā faaeteete ma faitau lelei so o se pepa ae e te leʻi sainia. Afai e iai nisi o faamaumauga ua tuu i ai, po ua aveesea, po o ni tupe toesea foi e foliga mai o e faaletonu ai, ia fai i ai e faamatala atu i a te oe—afai e manaomia ona toe faamalamalama atili, ia faia faapea—seia oo ina e talitonu lelei ua taoto mai le mataupu i se tulaga moni ma ua tusa ai ma le tulafono. E moni, i le tele o atunuu, ua faatupulaia le lavelave o tulafono tau i lafoga, peitai o se ala poto le taumafai lea e maua se malamalamaga lelei i so o se mea ae e te leʻi sainia. I nisi o tulaga, atonu e mafai ona e maua mai se fesoasoani i se uso Kerisiano o lē e malamalama i mataupu tau i lafoga. O se tasi o toeaina Kerisiano o se loia i mataupu tau i lafoga ua ia taʻua faamatalaga tuusao nei: “Afai ua faatulai atu e lau tagata suetusi se mea lelei e faigata ona talitonuina, ia atonu o le mea moni lava lena, e lē o faamaoni!”
Ia fai lau vaega. Na tusi mai le aposetolo o Pauro e faapea: “Auā e taitasi ma ave i lana lava avega.” (Kalatia 6:5) Pe a feagai ai ma le totogi atu o lafoga, e tatau i Kerisiano taitoatasi ona faataunuu lana matafaioi o le avea ma sē e faamaoni ma tausi tulafono. E lē o se mataupu lenei e vaaia e toeaina o le faapotopotoga e tusa ai ma le lafu mamoe o latou tausia. (Faatusatusa i le 2 Korinito 1:24.) E lē aafia i latou i mataupu tau i lafoga vaganā ai se mataupu o se sese matuia, pe atonu foi ua latou iloa ua tausuai ai le toatele ona o se mea faapea. I se tulaga lautele, o le vala lenei e taitoatasi le Kerisiano ma faatino lana matafaioi e faagaoioi i ai lona loto fuatiaifo ua aʻoaʻoina lelei e faatatau ai mataupu silisili faale-Tusi Paia. (Eperu 5:14) Ua aofia i lenei mea le malamalamaga e faapea, o le sainia o pepa tau i lafoga—e tusa lava po o ai o saunia—ua mautinoa lava o se tautinoga lea e tusa ma le tulafono e faapea ua uma ona e faitauina nei pepa ma talitonu i ai e faamaoni mea uma o iai.a
Ia lē matauleagaina. E ao i ovasia Kerisiano ona “le mataʻuleagaina” ina ia tauagavaaina ai pea i latou i ō latou tofiga. I se uiga foi faapea, e tatau foi ona lē matauleagaina le faapotopotoga atoa i le silafaga a le Atua. (1 Timoteo 3:2; faatusatusa i le Efeso 5:27.) O lea latou te taumafai ai e tausia se tauleleia i vaipanoa o iai, e oo foi lava i le totogiina o lafoga. Na faataatia e Iesu Keriso lava ia le faaaoaoga i lenei vala. Na fesiligia lona soo o Peteru pe e totogi e Iesu le lafoga i le malumalu, o se mea faatauvaa, e na o le lua tupe siliva. O le mea moni, na tuusaoloto Iesu mai i lenei lafoga, ona talu ai o le malumalu o le fale lea o lona Tamā ma e leai se tupu e tuu atu i sona atalii e totogi atu se lafoga. O le uiga ia o fetalaiga a Iesu; ae ui i lea na ia totogia lava lea lafoga. O le mea moni, na oo lava i lona faia ai o se vavega ina ia maua mai ai le tupe na manaomia mo le lafoga! Aisea na ia totogi ai se lafoga i se tulaga sa tonu ai le tuusaolotoina o ia? E pei lava na fetalai i ai Iesu, “neʻi latou tausuai ia i tatou.”—Mataio 17:24-27.b
Ia Faatumauina se Tulaga e Tauleleia e le Atua
Ua faapena ona faanaunau Molimau a Ieova i aso nei ia faapea ona latou lē faatausuaiina isi. E lē o se mea la e faateia ai, ua tauleleia i latou i se aotelega, i le lalolagi aoao o ni ē e faamaoni, o tagatanuu e totogi lafoga. Mo se faataitaiga, na taʻua e se nusipepa i Sepania o le El Diario Vasco le fealofaʻi i lafoga i Sepania, ae mātau mai: “E pau lava ē [e] ese ai o Molimau a Ieova. Pe a latou faatau atu pe faatau mai, o le tau o le [fanua] o latou faamauina o le tautinoga saʻo lava lena.” Ua faapea foi se faamatalaga tali tutusa na taʻua e le nusipepa o le San Francisco Examiner i le Iunaite Setete i ni tausaga ua tuanai atu e faapea: “Atonu e mafai ona tou manatu i [Molimau a Ieova] o ni tagatanuu e faaaoao i ai. Latou te totogi atu lafoga ma le faamaoni, tausi i ē mamaʻi, ma aʻoaʻo i ē e lē iloa faitau.”
E leai se Kerisiano moni na te fia faia se mea e ono tauleagaina ai lona tauleleia na galue fitā i ai. Pe afai o le a fesagai ma se filifiliga, pe e te manao ea e faia se mea atonu o le a lauiloa ai oe o se tagata gaoi ona o le taumafai e faasao ni tupe? E leai. E mautinoa lava e sili ai le faaalu o au tupe na i lo le tauvalea ai o lou igoa ma faaleagaina ai lou tauleleia ma tuu atu ai lau tapuaiga i a Ieova i se tulaga leaga.
O le mea moni o le faatumauina o le tauleleia o se tagata e tonu, ma faamaoni atonu e maimau ai ni au tupe i nisi taimi. E pei ona sa matauina e se tagata poto o Eleni anamua o Plato i le 24 o senituri ua mavae e faapea: “Pe a iai se lafoga e toe totogi atu, o le tagata fai mea tonu, na te totogi atu tupe e tele ae o le tagata piopio, e itiiti lana tupe e totogi atu i le lafoga lava lea e tasi.” Atonu na ia faaopoopoina foi i ai se faaupuga faapea, o le tagata e amiotonu, e lē faanoanoa o ia i le tupe ua totogi atu ona o le faia o le mea tonu. E sili atu ona tauleleia se talaaga faapea na i lo mea ua faaalu ai. E matuā faamaonia lava le moni o lenei mea mo Kerisiano. E tāua tele i a i latou lo latou tulaga tauleleia ona e viia ai lo latou Tamā faalelagi, ma e mafai ona aogā e faatosina mai ai isi i le ala o ola ai ō latou olaga, ma faapena foi ona faalatalata atu ai i lo latou Atua, o Ieova.—Faataoto 11:30; 1 Peteru 3:1.
E ui i lea, o le mea e silisili ona tāua i Kerisiano moni o lo latou lava faiā ma Ieova. E silafia e le Atua mea uma o latou faia, ma latou te faanaunau e faamalie o ia. (Eperu 4:13) O lea, latou te teteeina tofotofoga ia faaʻoleʻole i le malo. Ua latou iloa lelei e fiafia le Atua i amio e tonu ma faamaoni. (Salamo 15:1-3) Ma talu ai latou te mananao e faafiafia le finagalo o Ieova, latou te totogi uma atu ai lava lafoga o aitalafu ai.—Faataoto 27:11; Roma 13:7.
[Faaopoopoga i lalo]
a Ua faatulai mai ai i lenei mea se lui i Kerisiano o ē e soofaatasi le faatumuina o lafoga ma se paaga lē talitonu. E faia e se avā Kerisiano se taumafaiga e tusa ma le loto fuatiaifo e faapaleniina ai le mataupu silisili i le tulaga ulu, ma le usiusitai atu i tulafono a Kaisara e faatatau i lafoga. E ui i lea, e tatau foi ona malamalama lelei o ia i iuga mulimuli e ono tulai mai e tusa ai ma le tulafono pe afai ua ia sainia ma lona iloa lelei ni faamatalaga e sese.—Faatusatusa i le Roma 13:1; 1 Korinito 11:3.
b O le mea e mālie ai, e na o le Tala Lelei lava a Mataio o faamauina ai lenei mea na tupu i le olaga faalelalolagi o Iesu. Ona o ia sa avea muamua ma ao lafoga, e lē taumatea le faagaeetia tele o Mataio i le agaga faaalia o Iesu i lenei mataupu.