E Anoanoai Puapuaga

“AISEA ua tele ai nei puapuaga matautia i tagata taitoatasi ma nisi vaega o tagata . . . ? E tatau i le Atua ona ia faatinoina fuafuaga lelei uma lava, ae peitai o loo anoanoai mea e leai se uiga i lenei lalolagi, ua tele naua puapuaga e lē tatau, ma le solitulafono matuia. Pe atonu o le Atua lenei na tuuaia e Nietzsche e faapea: o se pule sauā, o se taufaasese, o se taufaaoleole, ma o se faaoosala?”—On Being a Christian, na tusia e Hans Küng.

Ua mafai ai la ona e iloa, ua na ona faailoa mai e le aʻoaʻo Katoliko o Hans Küng se faafitauli ua fenuminumiai ai le toatele—pe aisea ua faataga ai e se Atua alofa e ona le malosi uma lava le anoanoai o puapuaga? Pe e te lei faalogo ea i tagata o fesili i lena fesili? So o se tasi lava la e alofa, e faanoanoa i le mea ua faamatalaina e Küng o “le lē utu o le toto masaa, le āfu ma loimata, o tiga, faanoanoaga ma le fefe, le tuua toatasi ma le oti.” O le mea moni, ua matuā pei lava o le tatafe o se alia i ni timuga tetele, o se lologa o mea matautia ma puapuaga ua malaia ai olaga o le faitau miliona o tagata i le faagasologa o le talafaasolopito.—Iopu 14:1.

Faatumulia i “Faalavelave ma Mea Tiga”

Seʻi manatu i puapuaga ua iu i ai ona o taua, le tiga na lagona e i latou na afaina ma maliliu ai, ae faapena foi ma i latou na tuua ma le faanoanoa, e pei o mātua ma aiga o tamaiti na aafia fua, ma isi o ē na faia i ai faiga e matuā sauā. Na faapea mai talu ai nei le Koluse Mūmū: “I le faagasologa o le sefulu tausaga ua mavae, e 1.5 miliona tamaiti na fasiotia i fetauaiga e faaaogā ai meatau.” I Rwanda i le 1994, ua lipotia mai ai e le Koluse Mūmū le “faitau selau afe o tane, fafine, ma tamaiti na matuā fasi faamoʻamoʻaina ma sa faasolosolo ona fasiotia i latou.”

E lē tatau foi ona tatou faagaloina le tiga e faapogaia e i latou e faia tu e lē tatau o faiga faaleituaiga i tamaiti. Na taʻua e se tasi tinā faavauvau e faapea, na pule lana tama i lona ola ina ua uma ona faaleagaina o ia i ni faiga faaleituaiga e se tagata e faigaluega i le vaaia o tamaiti: “O le tamaloa lea na faaleagaina laʻu tama i faiga faaleituaiga . . . na ia faatamaia o ia ma isi tamaiti i se auala faifai pea, ma o ni faiga sa sili ona matagā e lē tusa ma le tu e masani ai pe faigata ona mafaufau i ai.” Ae faapefea faalogona tiga o tagata na aafia i le faia o le fasioti tagata lē alofa, po o le fasiotia foi o tagata e toatele e pei ona faia e isi tagata i Peretania, o ē na latou “ave faapagotaina, tosoina faamalosi, sauāina ma fasiotia tagata mo le 25 tausaga ae o lea faatoʻā maua”? I le faagasologa o le talafaasolopito, e foliga mai e lē uma mea tiga ma puapuaga e faia e tane ma fafine i isi foi tane ma isi fafine.—Failauga 4:1-3.

E le gata i lea, o puapuaga e māfua ona o faalogona ootia ma maʻi o le tino faapea le tiga matuitui o le faanoanoa ua avea ma faamomoiloto i aiga pe a maliu se tasi e pele a o leʻi taitai le soifuaga. E iai foi puapuaga e oo i tagata ona ua aafia i oge po o isi mea ua taʻua o mala faalenatura. E toaitiiti o le a tetee i le tala a Mose, o tausaga o o tatou olaga e 70 pe 80, ae e tumu i “tiga ma le puapuaga.”—Salamo 90:10.

Po o se Vaega o le Fuafuaga a le Atua?

Pe faamata e moni e pei ona fai mai nisi, o lenei puapuaga faifai pea, o se vaega o le fuafuaga e lē mafai ona malamalama i ai a le Atua? Pe e tatau ona tatou mafatia i le taimi nei ina ia malamalama lelei ai i le olaga ‘i le isi lalolagi’? Pe moni, e pei ona talitonu ai le fai filosofia Falani o Teilhard de Chardin e faapea, o le “puapuaga e faaumatia ma liu efuefu ai, o se mea e tatau ona oo i le tagata, ina ia mafai ai ona ola ma avea ma agaga”? (The Religion of Teilhard de Chardin; o upu faasisipa o a matou.) E mautinoa lava e leai!

Pe e mafai e sē e magafagafa na foafoaina mea ona ia faia ma le loto i ai se siomaga e oti ai ma faapea mai e alofa pe a ia laveaiina tagata mai i ona āuga? E matuā leai lava! Aisea o le a faia ai e se Atua alofa se mea faapena? O lea, aisea ua faataga ai e le Atua puapuaga? Pe o le a iai ea se iuga o puapuaga? O le a talanoaina i le isi mataupu o sosoo mai tali i nei fesili.

[Ē Ana le Ata i le itulau 3]

WHO photo by P. Almasy