Le Auala na Oo Mai ai le Tusi Paia ia i Tatou—Vaega Lua
Sa sasao aʻe le mumū o le afi a o faafaulai atu meatafuafi i le tafunai o loo talalī. Peitai sa ese lenei afi. O le sasao malosi o le afi sa faaolaolaina pea i Tusi Paia na lafo i ai a o matamata atu i ai patele ma epikopō. Peitai o se mea na lei fuafuaina, e ala i le faatauina o Tusi Paia ina ia faaleagaina, sa lē iloa e le epikopō o Egelani o loo ia fesoasoani atu i le tagata faaliliu, o Viliamu Tiniteli, e faatupeina le toe lomiaina o isi faaopoopoga o faaliliuga!
O le ā na māfua ai nei gaoioiga maelega mai i itu uma e lua o le finauga? I se lomiga na muamua atu, sa tatou iloiloina ai le talafaasolopito o le lomiaina o le Tusi Paia i tausaga mai le 500 T.A. seia oo i le 1500. O lenei la ua tatou oo mai i le amataga o se vaitaimi fou lea ua avea ai le feau ma le malosi o le Tusi Paia e matuā taaina ai le sosaiete o tagata.
Le Tulai Mai o Sē na Ia Tatalaina ni Mea Fou
O se tagata poto aloaia i Oxford o Ioane Uikilifi, sa ia talaʻi ma tusi faasagatau i le lē faale-Tusi Paia o mea o loo faia i le Lotu Katoliko, e faavae lana tusitusiga i ‘tulafono a le Atua,’ o lona uiga o le Tusi Paia. Sa ia auina atu ana tagata aʻoga, le au Lolati, i nuu maotua o Egelani e talaʻia le feau a le Tusi Paia i le gagana Peretania i so o se tasi e fia faalogo. A o lei maliu o ia i le 1384, sa ia amataina le faaliliuina o le Tusi Paia mai i le faa-Latina i le faa-Peretania o ona aso.
Sa mauaina e le lotu le tele o mafuaaga e inosia ai Uikilifi. Muamua, sa ia tausalaina taʻitaʻi lotu mo faiga faaletatau ma amioga lē mamā. E lē gata i lea, o le toatele o tagata sa latou fiafia ia Uikilifi sa latou faaaogā seseina ana aʻoaʻoga e tautonuina ai lo latou faaaogaina o meatau i a latou fouvalega. Na tuuaia e taʻitaʻi lotu Uikilifi, e oo lava ina ua maliu, e ui ina sa ia lē lagolagoina lava ni teteega sauā.
I se tusi na avatu ia Pope Ioane XXIII i le 1412, sa faatatau atu le tusi a Akiepikopo o Arundel e faapea, “lena tagata leaga ma faasoesa o Ioane Uikilifi, e manatua o ia o se tagata inosia, o lena atalii o le Tiapolo, o ia lava o le ata ma le atalii o le anetikeriso.” I le faaiuga o lana tausalaina atu, sa tusi atu Arundel: “Ina ia faataulauina lana gaoioiga leaga, sa ia faia se faaliliuga fou o le Tusi Paia i le gagana e masani ai.” Peitai, o le mea sa sili ona feita ai taʻitaʻi lotu, o le manao lea o Uikilifi ia mauaina e tagata le Tusi Paia i la latou lava gagana.
E ui i lea, ae sa iai nisi tagata iloga sa mafai ona latou maua le Tusi Paia i la latou lava gagana. O se tasi o i latou o Anne mai i Bohemia, o lē sa faaipoipo atu i le tupu o Egelani o Richard II i le 1382. Sa ia te ia faaliliuga a Uikilifi o Evagelia i le faa-Peretania lea sa ia suesueina e lē aunoa. Ina ua avea o ia ma Masiofo, sa fesoasoani ona uiga lelei i le faaauilumaina o le faagaoioiga o le Tusi Paia—ma e lē na o Egelani lava ia. Sa faalaeiau atu Anne i tagata aʻoga mai le Iunivesite o Prague i Bohemia ina ia ō mai i Oxford. O iina sa latou suesueina ai ma le maelega galuega a Uikilifi ma latou aveina nisi o na galuega i Prague. O le lauiloa o aʻoaʻoga a Uikilifi i le Iunivesite o Prague sa avea ma lagolagosua mo Jan Hus, o lē sa suesue ma oo ai ina faiaʻoga ai iina. Sa faia e Hus se tusitusiga e mafai ona faitau i ai i le gagana Czech mai le faaliliuga tuai o le Salvonic. O ana taumafaiga sa faaauilumaina ai le faaaogaina o le Tusi Paia i Bohemia ma nuu sa tuaoi.
Ua Faasagatau Mai le Lotu
Sa faaalia le feita o taʻitaʻi lotu ia Uikilifi ma Hus i le aʻoaʻoina faapea o “tusitusiga e lei faafilogia,” o uluai Tusitusiga faagaeeina ia e leai ni mea na faaopoopo i ai, e sili atu lana pule nai lo le “faamatalaina puupuu o se upu po o ni faamatalaga faigata,” faamatalaga e leai se aogā o loo i laina o Tusi Paia ua faamaonia e lotu. O le feau e lei faafilogia o le Afioga a le Atua lea na mananao nei tagata talaʻi e faaavanoa atu mo tagata i le lautele.
O se faamautinoaga sese mo lona saogalemu, sa faaseseina ai Hus e oo atu i luma o le Catholic Council of Constance, Germany, (Fono Autasi a Katoliko i Siamani) i le 1414 e faamaonia ona manatu. Sa aofia ai i le fono le 2,933 o patele, epikopo, ma katinale. Sa ioe Hus e tuuesea ona manatu pe afai e faamaonia e le Tusi Paia le sese o ana aʻoaʻoga. E tusa ai ma le fono, e lē o le mataupu lena na lāgā. O lana luitau i le latou pule ua lava le mafuaaga lena latou te faasatauroina ai o ia i se laau ma susunuina i le 1415, a o tatalo leotele atu.
Sa faia e le fono lava lena se gaoioiga mulimuli o le tausalaina ma le faalumaina o Ioane Uikilifi e ala i le faatonuina o le eliina o ona ponaivi i Egelani ma susunuina. Talu ai le matagā tele o lenei faatonuga sa lē faataunuuina seia oo i le 1428, e ala i le faatonuga malosi a le pope. O lea e pei lava ona masani ai, o na teteega aasa sa lē faavaivaia ai le maelega o isi na alolofa i le upu moni. Nai lo lea, sa faateleina ai lo latou naunautai e lomia le Afioga a le Atua.
Iuga ua Maua Ona o le Lomiaina
E oo ane i le 1450, ua na o le 35 tausaga talu le maliu o Hus, sa amata loa e Johannes Gutenberg le lomiaina e ala i le faaaogaina o masini lomitusi fou i Siamani. O lana galuega sili muamua o le lomiga o le Vulgate Latina, lea sa faaumaina i le pe tusa o le 1455. E oo ane i le 1495, o le Tusi Paia atoa po o se vaega, ua lomiaina i le gagana Siamani, Italia, Falani, Czech, Holani, Eperu, Catalan, Eleni, Sepania, Slavonic, Potukali, ma le Serbia—i le faasologa lena.
O le tagata aʻoga mai Holani o Desiderius Erasmus sa ia faia le uluai lomiga atoa lava faa-Eleni i le 1516. Sa moomoo Erasmus faapea “ia faaliliuina i gagana uma a tagata” le Tusi Paia. Peitai, sa ia faatalatu ina neʻi faaletonu lona tulaga taualoa i lona faia e ia lava faaliliuga. Peitai ane, o isi na mulimuli ane sa sili atu ona loto tetele. O se tasi na matilatila o i latou na o Viliamu Tiniteli.
Viliamu Tiniteli ma le Tusi Paia i le Gagana Peretania
Sa aʻoaʻoina Tiniteli i Oxford ma pe tusa o le 1521 sa alu atu ai o ia i le aiga o John Walsh e avea o se faiaoga mo le fanau a Walsh. O taimi o taumafataga i le laulau a le aiga o Walsh e masani lava ona vaaia ai le talavou o Tiniteli o loo faia a latou finauga ma taʻitaʻi lotu o lena lava vaipanoa. Sa faafetaiaia e Tiniteli o latou manatu e ala i le tatalaina o le Tusi Paia ma faasino atu ia i latou mau. Na oo ina faatalitonuina le au Walshes i mea sa tautala i ai Tiniteli, ma sa tau lē valaaulia ai loa taʻitaʻi lotu ma sa tau lē fiafia foi ina ua latou ō mai. O lea sa māfua ai ona atili feita taʻitaʻi lotu ia Tiniteli ma ona talitonuga.
I se tasi o felafolafoaiga, sa osofai mai ai se tasi o taʻitaʻi lotu sa felafolafoai ma Tiniteli faapea: “E sili atu ona ola i le tulafono a le Pope e aunoa ma tulafono a le Atua.” Mātau faamaoniga a Tiniteli a o ia tali atu: “Ou te tetee i le Pope ma ana tulafono uma lava. Afai e faasaoina e le Atua loʻu ola, a o lei tele ni tausaga, o le a ou uunaia se tama o aveina le suotosina ina ia iloa mea e sili ona tele e uiga i le Tusi Paia nai lo oe.” Na manuia fuafuaga uma a Tiniteli. Sa ia tusi mulimuli ane: “Ua ou iloa e ala i mea na tutupu le lē mafai ona maua e le aulotu so o se aʻoaʻoga moni a le Tusi Paia, seʻi vaganā ua faailoa manino atu i o latou luma e ala i la latou lava gagana, ina ia latou iloa ai le manatu tāua o se mea, le vaevaeina, ma le uiga o le mau.”
E oo ane i lena taimi, e leai se Tusi Paia ua lo-mia i le gagana Peretania. O lea i le 1523, sa alu atu ai Tiniteli i Lonetona e talosagaina le finagalo malie o le epikopo o Tunstall mo se galuega tau faaliliu. I le teena malosi o ia, sa ia tuua ai loa Egelani ina ia faataunuuina lana fuafuaga, e lē toe foi atu lava i ai. I Cologne, i Siamani, sa osofaia ai lana uluai fale lomitusi ma sa toetoe lava a lē mafai ona sola ese ai Tiniteli faatasi ma nisi o itulau tāua e lei faapipiiina faatasi. Peitai, i Worms i Siamani, na faamaeaina ai lana “Feagaiga Fou” i le gagana Peretania, e lē i lalo ifo ma le 3,000 kopi. Sa auina atu na kopi i Egelani ma sa amata loa ona tufatufaina atu i le amataga o le 1526. O nisi o nei tusi, o Tusi Paia ia sa faatauina e le epikopo o Tunstall ma susunuina, e aunoa ma le iloaina o loo ia fesoasoani atu ia Tiniteli e faaauau ai lana galuega!
O Sailiiliga ua Aumaia ai se Malamalamaga Manino
E mautinoa sa fiafia Tiniteli i lana galuega. E pei ona faaupu ai e le Cambridge History of the Bible, “Sa faafiafiaina o ia e le Tusi Paia, ma o loo iai se mea o loo olaola lona faagaoioia i le faagasologa o lana galuega lea e faaalia mai ai lona fiafia.” O le sini autū o Tiniteli o le mauaina lea o le Tusi Paia i gagana masani a tagata, ia saʻo lelei ma ia faafaigofie i le tele e mafai ai. Na faaalia i ana suesuega uiga o upu faale-Tusi Paia ia sa ufiufi i talitonuga faalotu mo le tele o senituri. I le lē fefe i le faamatauina i le oti po o tusitusiga lotomu a lona fili o Sir Thomas More, sa tuufaatasia e Tiniteli ana suesuega i ana faaliliuga.
I le galue mai i uluai tusitusiga Eleni a Erasmus nai lo le faa-Latina, sa faaaogā ai e Tiniteli le upu “alofa” nai lo le “lima foai” e faamatala atoa ai le uiga o le faaupuga i le gagana Eleni o le a·gaʹpe. Sa ia faaaogaina foi le “faapotopotoga” e sui ai le “lotu,” “salamō” nai lo le “ia faamaulalo,” ma “toeaina” nai lo “patele.” (1 Korinito 13:1-3; Kolose 4:15, 16; Luka 13:3, 5; 1 Timoteo 5:17, Tyndale) O nei faasaʻoga sa faaletaualoa ai le pule a le lotu, o faiga ma tu faalelotu, e pei o kofesio e faia i patele.
Sa taofi mau atu pea Tiniteli i le upu “toe tu,” sa ia teena le upu pulekatolio ma le iloa pea o mea pe a mavae le oti, o se mea e lē faale-Tusi Paia. E tusa ai ma le oti, sa ia tusi atu ia More: “I le aʻoaʻoga e ō tagata oti i le lagi, hele, ma pulekatolio, ua [e] faaleagaina ai faamatalaga a Keriso ma Paulo e faamaonia ai le toe tu.” I lenei la manatu, sa faasino atu i ai e Tiniteli le Mataio 22:30-32 ma le 1 Korinito 15:12-19. Sa ia talitonuina ma le saʻo e faapea o ē ua oti ua tumau i le lē iloa o se mea seia oo i le toe tu i le lumanai. (Salamo 146:4; Failauga 9:5; Ioane 11:11, 24, 25) O le uiga la o lenei mea e faapea, o le faatulagaga atoa o le tatalo atu ia Maria ma “sagato” e leai se uiga, auā latou te lē faalogo pe fautua mai i lo latou tulaga lē iloa o se mea o loo iai.
Faaliliu e Tiniteli Tusitusiga Eperu
I le 1530, sa saunia ai e Tiniteli se lomiga o le Penetatuka, o tusi muamua e lima o Tusitusiga Eperu. O lea na avea ai o ia ma tagata muamua e faaliliuina le Tusi Paia mai i le faa-Eperu i le faa-Peretania. O Tiniteli o ia foi o le uluai tagata faaliliu Peretania na ia faaaogaina le suafa o Ieova. Na tusi se tagata aʻoga Lonetona o David Daniell e faapea: “E mautinoa lava le faagaeetia malosi ai o le au faitau a Tiniteli ina ua faailoaina mai le suafa o le Atua e peiseai o se mea fou.”
I ana taumafaiga ina ia manino le faaliliuga, sa faaaogā ai e Tiniteli upu faa-Peretania eseese e faaliliu ai se upu Eperu se tasi. Peitai, sa ia mulimuli atu ma le faaeteete i le faatulagaga o le kalama faa-Eperu. O le iuga na faatumauina ai le sologa lelei o le faa-Eperu. Sa ia faapea mai: “O le faatulagaga o le gagana Eperu ua sili atu ona tutusa ma le faa-Peretania nai lo le gagana Latina. O le auala e talanoa ai e talitutusa lava; o lea i le tele o tulaga e pau lava le mea e manaomia o le faaliliu o le faa-Eperu i le faa-Peretania, o le upu i le upu.”
O lenei faiga o le faaliliu o le upu i le upu, sa faaleleia atili ai le faaliliuga a Tiniteli i faaupuga faa-Eperu. E aliali mai o nisi o na faaupuga e fou i le faitau i ai muamua. Peitai ane, na oo ina masani lelei i le Tusi Paia ma o le tele o nei faaupuga ua avea nei ma vaega o le gagana faa-Peretania. O se faataitaiga e aofia ai “se tagata mona e tatau ma lona finagalo” (e pei ona iai i le 1 Samuelu 13:14), “paseka” ma le “oti e alu i le vao.” E lē gata i lena, o le au faitau o le Tusi Paia faa-Peretania ua oo ina masani lelei ma manatu faa-Eperu, ua maua ai e i latou le poto e sili atu o le Tusi Paia faagaeeina.
Ua Faasaina Tiniteli ma le Tusi Paia
O le mafai ona faitauina o le Afioga a le Atua i le gagana a le tagata ia o se mea sa matuā faagaeetia ai. Na tali mai tagatānuu o Peretania e ala i lo latou faatauina uma o Tusi Paia sa mafai ona auina atu faalilolilo i totonu o le atunuu, sa aveina atu faananā o ni taʻaiga ie po o nisi o oloa. I lena taimi, sa iloaina ai e taʻitaʻi lotu le mautinoa o le leiloa ai o lo latou tulaga pe afai e avea le Tusi Paia ma pule atoatoa. O lea, na avea lenei tulaga o se mataupu o le ola ma le oti mo le tagata faaliliu ma i latou e lagolagoina o ia.
Ona o le faalavelaveina soo e Lotu ma le Setete, sa faaauau pea e Tiniteli ona galue faalilolilo i Antwerp, i Peleseuma. Sa faaauau pea, ona ia tuuina atu aso e lua o le vaiaso mo lona mausa e pei ona ia taʻua—auauna atu i isi tagata sulufai o Peretania, i tagata matitiva, ma ē mamaʻi. Sa ia faaaluina le tele o ana tupe i lenei auala. A o lei faaliliuina le ʻafa mulimuli o Tusitusiga Eperu, sa faalataina ai Tiniteli mo ni tupe e se tagata Peretania na faafoliga mai o se uo. I le faasalaina i le oti i Vilvoorde, i Peleseuma i le 1536, o ona toe moomooga, “Le Alii e! ia tatalaina le loto o le tupu o Egelani.”
I le 1538, ona o mafuaaga lava a le tupu o Enele VIII sa ia faatonuina ai faapea ia tuuina Tusi Paia i totonu o falesa uma taitasi i Egelani. E ui ina lei avatua le faamālō ia Tiniteli, ae o le faaliliuga lea na filifilia o lana lava faaliliuga. I lenei auala, sa oo ai ina lauiloa galuega a Tiniteli ma faapelepeleina lea sa “māfua ai le auala na faia ma faatulaga ai tusitusiga i le tele o faaliliuga na sosoo mai ai” o le gagana Peretania. (The Cambridge History of the Bible) E tusa o le 90 pasene o faaliliuga a Tiniteli sa kopiina saʻo i le faaliliuga o le King James Version o le 1611.
O le saoloto i le mauaina o le Tusi Paia o lona uiga o se suiga tele lea mo Egelani. O talanoaga sa taulai atu i le Tusi Paia i totonu o lotu sa oo ina faia ma le aasa, lea i nisi o taimi sa faalavelave ai i sauniga faalelotu! “Sa aʻoaʻoina e tagata matutua le faitau ina ia latou malamalama saʻo ai i le Afioga a le Atua, ma o tamaiti sa latou faalogo atu faatasi ma o latou tagata matutua.” (A Concise History of the English Bible) O lenei vaitaimi sa vaaia ai foi se faatupulaia tele i le tufatufaina atu o Tusi Paia i isi atunuu ma gagana i Europa. Ae sa aafia ai le lalolagi aoao i le gaoioiga faale-Tusi Paia sa faia i Egelani. Sa faapefea ona faataunuuina lenei mea? Ma sa faapefea e isi mea na mauaina ma suesuega ona aafia ai Tusi Paia o loo tatou faaaogaina i aso nei? O le a faaiuina la tatou tala i le isi mataupu o sosoo ai o lenei faasologa.
[Ata i le itulau 26]
Le “Feagaiga Fou” a Tiniteli o le 1526—ua na o le pau lea o le kopi e atoatoa ua iloaina na faasaoina mai i le afi
[Ē Ana le Ata]
© The British Library Board
[Siata/Ata i le itulau 26, 27]
(Tagaʻi i le lomiga mo le ata atoa)
Aso Autū i leFaasalalauina o le Tusi Paia
Aso Taatele
Amataina le Tusi Paia a Uikilifi (a o lei oo i le 1384)
1400
Faasalaina i le oti Hus 1415
Gutenberg—uluai Tusi Paia na lomia pe tusa o le 1455
1500
Uluai Lomiga i Gagana a le Atunuu
Tusitusiga Eleni a Erasmus 1516
“Feagaiga Fou” a Tiniteli 1526
Faasalaina i le oti Tiniteli 1536
Faatonuina e Enele VIII Tusi Paia e tuuina i falesa 1538
1600
King James Version 1611
[Ata]
Uikilifi
Hus
Tiniteli
Enele VIII