Iesu—Le Tupu “O Lona Tupu Mai Talu Mai Anamuā Lea”

E MATUĀ faatumulia oe i le fiafia a o e tatalia le taunuu mai o sou tauaiga ua leva e te lei toe vaai i ai. O lenei, ua iu ina e toe vaai i ai ma ua e faafeiloaia o ia ma le mafana. Ua e faalologo atu a o ia faamatala mai le pogai na aauina mai ai o ia e lona tamā e asiasi mai ia te oe. Ae ua vave ona oo mai le taimi e toe foi atu ai o ia i lona aiga. Ua e faanoanoa, a o e faatofā atu ia te ia. O ou lagona faanoanoa i lona alu ese atu ua faaitiitia ina ua oo mai le tala o lea ua taunuu ma le saogalemu o ia i le aiga.

Mulimuli ane, a o e sailiili i nisi o faamaumauga o aso ua leva, ua e tau ane ai i ni tusi o loo taʻua pupuu ai ni galuega mataina sa faia e lou tauaiga lenei i ni aso ua leva atu a o ia lei malaga mai e asia oe. O mea o loo taʻu mai e na tusi ia te oe ua e maua ai se malamalamaga mataina i lona talaaga ma ua atili ai ona e talisapaia e lē gata i lana asiasiga mai a o ana galuega foi o loo fai i le taimi nei.

“Talu Mai Anamuā”

Sa maua ai faatasi i faamaumauga o aso ua leva ia na iai i tagata Iutaia o le uluai senituri, tusitusiga a le perofeta a le Atua o Mika, sa tusia pe tusa o le fitu selau tausaga muamua atu. O nei tusitusiga o loo faasino atu i le nofoaga tonu e fanau ai le Mesia. “O oe, Peteleema-Efarata, e itiiti oe i afe o Iuta, a e tupu mai ia te oe mo aʻu o le na te fai ma faipule ia Isaraelu, o lona tupu mai talu mai anamuā lea, talu mai ona po o le vavau lava.” (Mika 5:2) I le faataunuuga o nei upu, na fanau ai Iesu i le nuu Iutaia o Peteleema i le tausaga ua taʻua i aso nei o le 2 T.L.M. Ae ua faapefea i lona amataga ona “tupu mai talu mai anamuā lea”?

Sa soifua muamua Iesu a o lei avea ma tagata. I lana tusi atu i Kerisiano i Kolose, na faamatala ai e le aposetolo o Paulo Iesu faapea o “le faatusa o le Atua e le vaaia, o le ulumatua o mea uma lava ua faia.”—Kolose 1:15.

O Ieova, le Puna o le poto, na ia foafoaina lona Alo ulumatua e avea o lana ‘galuega muamua,’ e tusa ai ma le faaupuga faagaeeina o loo faamauina e le tupu o Solomona i le tusi o Faataoto. Ina ua mavae le aumau ai o Iesu i le lalolagi ma lona toe foi atu i le lagi, sa ia molimau ai o ia moni lava o “le amataga o mea na faia e le Atua.” I le avea ma lē e faaatagia maia le poto, na faalauiloa mai e Iesu o lē na muai iai a o lei avea ma tagata e faapea: “A o faatumauina e [Ieova] le lagi na ou i ai.”—Faataoto 8:22, 23, 27; Faaaliga 3:14.

Mai lava i le amataga, na maua ai e le Alo o le Atua se tofiga tutasi, o le avea lea ma “tufuga” e galulue faatasi ma lona Tamā. Maeu le olioli sa avatu e lenei mea ia Ieova! “Na fai foi aʻu mona [Ieova] fiafia i lea aso ma lea aso,” o le tala lea a le Faataoto 8:30, ma toe faapea mai, “sa ou olioli i ona luma i aso uma lava.”

Ona valaaulia mulimuli ane ai lea e Ieova lona Alo ulumatua e la te galulue faatasi i le foafoaina o le tagata. Ua ia fetalai atu i ai: “Ina ta faia ia o le tagata i lo ta faatusa, ia foliga ia i taʻua.” (Kenese 1:26, NW) O le iuga, na tupu aʻe ai foi se isi lagona fiafia. Ua faamatala mai Iesu o lē na muai iai a o lei avea ma tagata: “O loʻu fiafia foi, sa i le fanau o tagata lea.” (Faataoto 8:31) I le amataga o lana Evagelia, na taʻua ai e Ioane le matafaioi sa faia e Iesu i le foafoaga a o lei avea ma tagata: “Na ia faia mea uma lava; e leai foi se mea e tasi na faia e lei faia e ia.”—Ioane 1:3.

Le Fofoga Fetalai a Ieova

O upu a Ioane ua tataʻi atu ai manatu i le isi faaeaga na olioli ai le Alo o le Atua, o le avea lea ma fofoga fetalai. Mai lava i le amataga, sa tautua ai o ia o le Upu. O lea, i le taimi na fetalai atu ai Ieova ia Atamu, ma le isi taimi mulimuli ane lea na ia fetalai faatasi atu ai ia Atamu ma Eva, e foliga mai sa ia fetalai e ala atu i le Upu. Ma o ai se isi e sili atu sona agavaa na te momoliina atu faatonuga a le Atua mo le lelei o tagata nai lo lē sa matuā fiafia ia i latou?—Ioane 1:1, 2.

Pagā se tiga atonu sa iai i le Upu a o vaai atu i le lē usiusitai o Eva faapea foi ma Atamu i Lē na Foafoaina i laʻua! Maeu foi lona moomoo atonu sa iai ina ia foia mafatiaga ua oo i a la fanau ona o lo la lē usiusitai! (Kenese 2:15-17; 3:6, 8; Roma 5:12) I le fetalai atu ia Satani, o lē na faaosoina Eva e fouvale, na folafola atu ai e Ieova: “Ou te faatupuina le feitagai ia te oulua ma le fafine, o lau fanau foi ma lana fanau.” (Kenese 3:15) I le molimauina o le mea na tupu i Etena, na silafia lelei ai e le Upu, ona o ia o le vaega autū o le “fanau” a le fafine, o le a avea ai o ia ma taulaʻiga o se matuā lotoa. Na ia silafia o Satani o le fasioti tagata.—Ioane 8:44.

Ina ua fesiligia mulimuli ane e Satani le faamaoni o Iopu, atonu sa matuā aasa le ita o le Upu i tuuaʻiga taufaaleaga na faia faasaga i lona Tamā. (Iopu 1:6-10; 2:1-4) O le mea moni, i lana matafaioi o le agelu sili, ua iloa ai foi le Upu i lona igoa o Mekaeli, o le uiga o lona igoa “O Ai Sē Pei o le Atua?” ma ua faamaonia mai ai lona taulamua e puipuia Ieova mai ē uma o loo saili e faoa le pule silisiliese a le Atua.—Tanielu 12:1; Faaaliga 12:7-10.

A o faagasolo mai le talafaasolopito o Isaraelu, na matauina ai e le Upu taumafaiga a Satani e faaliliu ese tagata mai le tapuaiga mamā. Ina ua mavae le tuua o Aikupito, na fetalai ai le Atua ia Isaraelu e ala atu ia Mose: “Faauta, ou te auina atu le agelu i ou luma, na te tausia oe i le ala, na te faaoo atu foi ia te oe i le mea ua ou saunia; ia e faaeteete oe ia te oe i ona luma, ma ia e faalogo i lona leo, aua le faaonoono ia te ia, auā na te le faamagaloina o outou solitulafono; auā foi o loo ia te ia loʻu nei igoa.” (Esoto 23:20, 21) O ai lenei agelu? E foliga mai, o Iesu i le taimi a o lei avea o ia ma tagata.

Le Gauai ma le Faamaoni

Na maliu Mose i le 1473 T.L.M., ma na tanuina lona tino “i le vanu i le nuu o Moapi, e faafeagai ma Petepeora.” (Teuteronome 34:5, 6) E manino mai, sa manao Satani e faaaogā le tinooti, atonu ina ia faaauiluma ai ni faiga faaifo i tupua. Na tetee Mekaeli i lenei mea ae sa gauai atu ma le faaaloalo i le pule a lona Tamā o Ieova. ‘I le lē manao na te lafo atu ni upu leaga e faasala ai ia Satani,’ na lapatai atu Mekaeli ia Satani: “Ia aoai le Alii [Ieova] ia te oe.”—Iuta 9.

Ona amata lea ona manumalo Isaraelu i le Nuu Folafolaina o Kanana. I tala ane o le aai o Ieriko, na maua ai e Iosua le faamautinoaga o le faaauau pea e le Upu ona vaaia le nuu. O iina na ia feiloai ai i se tagata o loo seʻi mai lana pelu. Na alu atu Iosua i le tagata ese ma fesili atu i ai: “Pe tatou te ʻau ma i matou, pe e te ʻau ese?” Seʻi manatu i le faateʻia o Iosua ina ua faaali mai e le tagata o ia, i le faapea mai: “E leai, a o aʻu, o le ave ʻau a Ieova na ou sau ai nei.” E lētioa ona faapaūfaō ifo Iosua i luma o lenei sui mamalu a Ieova, e mautinoa o Iesu lena a o lei avea ma tagata, o lē na mulimuli ane avea ma “Mesia le Alii.”—Iosua 5:13-15; Tanielu 9:25.

O le isi fetaiaiga atili ma Satani na tupu i aso o Tanielu le perofeta a le Atua. I lena mea na fesoasoani atu ai Mekaeli i lona uso agelu ina ua ‘tetee’ le alii temoni o le malo o Peresia mo vaiaso e tolu. Na faamatala mai le agelu: “Faauta foi, o Mekaeli o so le au alii sili ia, na ia maliu mai e fesoasoani mai ia te au; na tuua foi aʻu i lea mea faatasi ma tupu o Peresia.”—Tanielu 10:13, 21.

Le Mamalu a o Lei Avea ma Tagata ma Ina ua Avea Foi ma Tagata

I le 778 T.L.M., le tausaga na maliu ai le tupu Iutaia o Usia, na vaaia ai e le perofeta a le Atua o Isaia se faaaliga o Ieova o loo afio i lona nofoālii mamalu. Na fesili Ieova: “O ai ea ou te auina atu? o ai foi e alu atu mo i matou?” Na ofo atu Isaia, peitai sa lapataia o ia e Ieova faapea o le a lē talilelei mai ona uso Isaraelu i ana folafolaga. Sa faatusatusa e le aposetolo o Ioane tagata Iutaia lē talitonu o le uluai senituri i tagata o aso o Isaia, ma ia faapea mai: “Na fai mai ia upu e Isaia ina ua vaai atu o ia i lona mamalu.” O le mamalu o ai? O le mamalu o Ieova ma le mamalu o Iesu a o lei avea ma tagata, o lē sa i tafatafa o Ieova i le lotoā faalelagi.—Isaia 6:1, 8-10; Ioane 12:37-41.

I ni senituri mulimuli ane na oo ai loa le taimi mo le tofiga sili o Iesu. Na faaliliuina e Ieova le malosi o le ola o lona Alo pele mai le lagi ma tuuina atu i le manava o Maria. I le iva masina mulimuli ane, sa ia fanauina ai se pepe tama, o Iesu. (Luka 2:1-7, 21) Ua faapea mai upu a le aposetolo o Paulo: “Ua oo atu i le faaatoaga o tausaga, ona auina mai lea e le Atua o lona Alo, na fanau i le fafine.” (Kalatia 4:4) Ua faapena foi ona taʻutino mai le aposetolo o Ioane: “Ua liu tino tagata le Upu, sa mau foi o ia ma i tatou, na matou matamata i lona mamalu; o le mamalu lava lea o le Alo e toatasi o le Tamā, ua tumu o ia i le alofa tunoa ma le faamaoni.”—Ioane 1:14.

Ua Aliai Mai le Mesia

A itiiti mai po o le 12 o ona tausaga, na amata ai ona talisapaia e le talavou o Iesu e tatau ona tele ni mea na te faia i fuafuaga a lona Tamā faalelagi. (Luka 2:48, 49) I ni tausaga e 18 mulimuli ane, na afio atu ai Iesu ia Ioane le Papatiso i le Vaitafe o le Ioritana ma papatisoina ai. A o tatalo Iesu, na faaavanoaina le lagi, ma afio ifo ai le agaga paia i ona luga. Seʻi manatu i le saputu ane o ni manatunatuga i lona mafaufau a o ia toe manatua le lē mafaitaulia o le faitau afe o tausaga sa la galulue ai faatasi ma lona Tamā i le avea o ia ma matai tufuga, ma fofoga fetalai, ma alii o ʻau a le Atua, ma se agelu sili, o Mekaeli. Na sosoo ai ma le matuā faagaeetia a o faalogo atu i le siufofoga o lona Tamā o fetalai mai ia Ioane le Papatiso: “O loʻu Atalii pele lena, ua ou fiafia lava ia te ia.”—Mataio 3:16, 17; Luka 3:21, 22.

E mautinoa sa lei masalomia e Ioane le Papatiso le olaga sa muai iai Iesu a o lei avea ma tagata. A o maliu atu Iesu ia te ia, na faapea ane Ioane: “Faauta i le Tamai mamoe a le Atua, na te aveesea le agasala a le lalolagi.” Ona ia toe faapea lea: “O ia lea na ou fai atu ai, O loo mulimuli mai le tagata, e sili o ia ia te au, auā o ia na muamua ia te au.” (Ioane 1:15, 29, 30) Na iloa foi e le aposetolo o Ioane le olaga sa muai iai Iesu. Na ia tusi e faapea: “O lē maliu mai mai lugā, e sili o ia i mea uma,” ma le: “O lē maliu mai mai le lagi, e sili o ia i mea uma lava. O mea foi ua na silafia ma faafofoga i ai, o loo molimau o ia i ia lava mea.”—Ioane 3:31, 32.

E tusa o le tausaga e 61 T.A., na faalaeiau atu ai le aposetolo o Paulo i Kerisiano i Eperu ina ia latou talisapaia le tāua atoatoa o le oo mai o le Mesia i le lalolagi ma lana galuega o se Ositaulaga Sili. I le tataʻi atu o manatu i le matafaioi a Iesu o le Fofoga Fetalai, na tusi ai Paulo: “O le Atua . . . ua fetalai mai ia te i tatou i nei ona aso e gata ai e ala mai i le Alo . . . na ia faia foi mea uma e ala ia te ia.” Pe faasino atu nei upu i le matafaioi a Iesu o le “tufuga” i le foafoaga pe faasino atu i ana gaoioiga i fuafuaga faasolosolo a le Atua mo le leleiga ma tagata, ae o iinei ua toe faaopoopo atu ai Paulo i lana molimau i le muai iai o Iesu a o lei avea ma tagata.—Eperu 1:1-6; 2:9.

Le Faamaoni “Talu Mai Anamuā”

O le timaiga lenei na fai atu e Paulo i Kerisiano i Filipi o le uluai senituri: “Ia ia te outou foi lenei manatu o ia Keriso Iesu, o le sa uiga faatasi ma le Atua, e lei manatu ia o se mea e uu mau lona tulaga tutusa ma le Atua; a ua sasaʻa atu o ia e ia lava, o fai mona le uiga o le pologa, i lona fanau mai faapei o tagata. A o iloa o ia i ona foliga e faapei o se tagata, ua faamaulalo o ia e ia lava, ua na anaana ua oo ina maliu, o le maliu lava lea i le satauro.” (Filipi 2:5-8) Sa tali atu ma le alofa Ieova i ala faamaoni o Iesu e ala i le toe faatūina aʻe o ia nai le oti ma toe talia lelei o ia i lona aiga i le lagi. Maeu se faaaoaoga mataina o le faamaoni mo se taimi umi, ua faataatia e Iesu mo i tatou!—1 Peteru 2:21.

Maeu so tatou loto faafetai ona o le saunia mai e le Tusi Paia o nei manatu e faatatau i le soifuaga sa muai iai Iesu a o lei avea ma tagata! E mautinoa le faamausalīina ai o la tatou filifiliga ina ia faataitai atu i lana faaaoaoga o le auauna ma le faamaoni, ae maise lava i le taimi lenei, ua nofotupu ai o ia o le Tupu i le Malo Faa-Mesia o le Atua. Seʻi o tatou viiviia le “Perenise o le filemu,” o Keriso Iesu, o lo tatou Pule ma lo tatou Alii “o lona tupu mai talu mai anamuā lea”!—Isaia 9:6; Mika 5:2.

[Pusa i le itulau 24]

Molimau o le Soifuaga sa Muai Iai a o Lei Avea ma Tagata

O fetalaiga a Iesu lava ia, e pei ona taʻua i lalo, ua lava ma totoe e faamaonia ai lona soifuaga sa muai iai a o lei avea ma tagata:

◻ “E leai foi se tasi na alu ae i le lagi, na o ia na alu ifo mai le lagi, o le Atalii lea o le tagata.”—Ioane 3:13.

◻ “E le o Mose na avatu ia te outou lena areto mai le lagi; peitai o loʻu Tamā, na te avatu ia te outou le areto moni mai le lagi; auā o le areto mai le Atua, o le mea ua alu ifo mai le lagi lea, ma au mai le ola i le lalolagi. . . . Ou te lei alu ifo mai le lagi e fai loʻu lava loto, a o le finagalo o le ua auina mai aʻu.”—Ioane 6:32, 33, 38.

◻ “O lenei le areto ua alu ifo mai le lagi; ai se ʻai ai ona le oti lea o ia. O aʻu le areto ola na alu ifo mai le lagi; pe a ʻai se tasi i lenei areto, ona ola ai lea o ia e faavavau.”—Ioane 6:50, 51.

◻ “Pe faapefea pe a outou vaai atu i le Atalii o le tagata, o alu ae ia i le mea sa i ai anamua?”—Ioane 6:62.

◻ “E faamaoni lava laʻu mau; auā ua ou iloa le mea na ou sau ai, ma le mea ou te alu i ai; . . . O outou o lalo nei, o aʻu mai lugā; o outou e ō le lalolagi nei, e le so le lalolagi aʻu.”—Ioane 8:14, 23.

◻ “Afai o lo outou Tamā le Atua, po ua outou alofa mai ia te au, auā ua ou sau mai le Atua, ma ou sau iinei; auā foi ou te lei sau fua, a o ia lava ua auina mai aʻu.”—Ioane 8:42.

◻ “E moni, e moni, ou te fai atu ia te outou, O aʻu o lē ola, a o leʻi ola mai Aperaamo.”—Ioane 8:58.

◻ “Loʻu Tamā e, ia e tuu mai ia te au le mamalu faatasi ma oe, o le mamalu lava sa ia te i taua ma oe, a o lei faia le lalolagi. Loʻu Tamā e, o loʻu loto lenei ia te i latou ua e foaiina mai ia te au, ina ia latou faatasi ma aʻu i le mea ou te i ai, ina ia latou vaaia loʻu mamalu na e foaiina mai ia te au; auā ua e alofa mai ia te au a o lei faavaeina le lalolagi.”—Ioane 17:5, 24.

[Ata i le itulau 23]

Ua fetaiai Iosua ma le alii o ʻau a Ieova