Lomiga Faale-Tusi Paia I LE INITANETI
Lomiga Faale-Tusi Paia
I LE INITANETI
Faa-Samoa
ā
  • ā
  • ē
  • ī
  • ō
  • ū
  • ʻ
  • TUSI PAIA
  • LOMIGA
  • SAUNIGA
  • w98 10/1 itu. 19-23
  • Aganuu i Lou Vaipanoa ma Mataupu Silisili Faa-Kerisiano Pe e Ogatusa Ea?

Leai se vitiō o maua i lenei vaega.

Faamalie atu na iai se faalētonu i le kopiina o le vitiō.

  • Aganuu i Lou Vaipanoa ma Mataupu Silisili Faa-Kerisiano Pe e Ogatusa Ea?
  • Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—1998
  • Tamaʻi Ulutala
  • Mataupu e Taitutusa
  • O Aganuu e Matuā Manino Lelei Mai
  • Faapefea Aganuu e Lē Faaleagaina Ai?
  • Pe a Faalavelavea le Agaigai i Luma Faaleagaga Ona o le Aganuu
  • Ia Amanaia Manatu o Tagata o le Atunuu
  • Faaeteete Neʻi Sopo Tapulaa!
  • E Iai le Tulaga Tatau o le Aganuu
  • Se Va‘aiga Paleni i Aganuu Taatele
    Ala Mai!—2000
  • Ia Faaeteete i Tū e Lē Fiafia i ai le Atua
    Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—2005
  • Ae ā Falesiva mo Talavou?
    Ala Mai!—2004
  • Musika ma Siva E te Filifilia
    Lou Talavou—Mauaina mai ai o le Mea Sili
Faitau Atili
Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—1998
w98 10/1 itu. 19-23

Aganuu i Lou Vaipanoa ma Mataupu Silisili Faa-Kerisiano Pe e Ogatusa Ea?

O SETEFANO, o se Molimau mai Europa i Mātū, sa tofia o se misionare i se atunuu i Aferika. A o sāvalivali i le taulaga i se tasi aso ma se uso mai iina, na matuā faateia o ia ina ua uu e le uso lona lima.

O le savavali i se aualatele o loo pisi ai le toatele o tagata ma uulima ma se isi tamaloa o se mea sa matuā faateia ai lava Setefano. I lana aganuu o le faia faapea e vaai i ai o faiga faatauatane. (Roma 1:27) Ae peitai ane, i le uso Aferika ia, o le uulima e mamā o se gaoioiga o le faauooga. O le teea o le uulima ua faaalia ai ua teea le faauo atu.

Aisea tatou te manatu mamafa ai i eseesega i aganuu? O le mea muamua lava ona o loo naunau tagata o Ieova e faataunuu lo latou tofiga tauatua o le “fai nuu uma lava ma soo.” (Mataio 28:19) Ina ia faataunuu lenei galuega faigata, ua ō atu ai nisi e auauna i vaipanoa o loo sili ona manaomia ai ni faifeau. Ina ia taulau manuia i o latou siomaga fou, e ao ona latou malamalama ma fetuunai atu i aganuu ese ia ua latou fesagai. Ona mafai ai lea ona latou galulue faatasi ma o latou uso ma tuafāfine i ia vaipanoa, ma uigā ai foi i le faiva i le lautele.

E lē gata i lena, i lenei lava lalolagi tumu i vevesi, e toatele tagata ua sosola ese mai o latou atunuu o loo fesouaiina ona o faiga faapolotiki atoa ma mafuaaga tau le tamaoaiga ma ua nonofo i isi atunuu. O le mea moni lava la a o tatou auai i le talaʻiga i o tatou tuaoi fou nei, tatou te fetaiaʻi ai ma aganuu fou. (Mataio 22:39) O lo tatou faatoʻā fetaiai ma nei faiga ese e ono tulai mai ai ni lē mautonu e faatatau i aganuu fou.

O Aganuu e Matuā Manino Lelei Mai

O loo iai le aganuu i le faiga o mea o le sosaiete faaletagata. Pagā la se lē taulau o ni taumafaiga, pe a fia “amiotonu naua” ma taumafai e suesueina e oo lava i vala faatauvaa o le aganuu pe faamata e ogatusa ma mataupu silisili o le Tusi Paia!—Failauga 7:16.

Ae i le isi itu, o loo iai se manaoga ina ia faamaoti aganuu i lou vaipanoa na o loo manino le aafia ai o mataupu silisili o le Tusi Paia. Peitai i le tulaga lautele, e lē faigata ona fai lena mea, auā o loo iai le Afioga a le Atua “e faatonu ai.” (2 Timoteo 3:16) Mo se faaaoaoga, o le tele o avā o se aganuu masani i isi atunuu, ae mo Kerisiano moni o le faatulagaga faale-Tusi Paia mo le tamaloa e na o le tasi lana avā.—Kenese 2:24; 1 Timoteo 3:2.

E faapena foi, e iai nisi aganuu i falelauasiga ua fuafuaina ina ia tutuli ese ai agaga leaga, ia pe e faavae foi i le talitonuga i le lē mafai ona oti o le solu, e lē taliaina e Kerisiano moni na faiga. O nisi tagata latou te ofo atu mea manogi ma tatalo i le tagata ua oti ina ia tuliesea ai agaga leaga. O isi e fai leo po o le fai foi o se falelauasiga lona lua, o le fuafuaga ina ia fesoasoani ai e sauniunia le tagata ua oti mo le olaga i ‘le isi lalolagi.’ Peitai, o loo aʻoaʻoina e le Tusi Paia, o le tagata ua oti, ua “le iloa se mea,” o lea la e lē toe mafai ona ia faia se mea lelei pe faaleaga foi i so o se tasi.—Failauga 9:5; Salamo 146:4.

O le mea moni lava ia, e anoanoai aganuu e ogatusa ma le Afioga a le Atua. Maeu le faafouina ai pe a tatou fetaiai ma se aganuu o loo olaola ai pea le agaga o le talimalo, lea e faamalosia ai e le aganuu le tusa lava po o se tagata ese ae ia avatu pea i ai le faafeiloai mafana, ma pe afai e manaomia, ia faaavanoa atu le fale mo ia! Pe afai e tupu lena mea ia te oe, pe e lē uunaia ai ea oe e faaaʻoaʻo i lena faataitaiga? Afai o le tulaga lena, o le a faaleleia moni ai lava lou uiga faa-Kerisiano.—Eperu 13:1, 2.

O ai o i tatou e manao e faaauau pea ona faatalitali? I nisi atunuu e seāseā tupu lenei mea ona e tāua tele le tausi taimi. Ua taʻu mai ia i tatou e le Tusi Paia e faapea o Ieova o le Atua maopoopo. (1 Korinito 14:33) I le ogatusa ma lena, ua ia faatulagaina le ‘aso ma le itu aso’ e faauma ai le amioleaga, ma ua ia faamautinoa mai ia i tatou e faapea o nei mea “e le faatuai mai.” (Mataio 24:36; Sapakuka 2:3) O aganuu e faaauiluma ai sina vaega o le tausi taimi e fesoasoani ia i tatou ina ia maopoopo ma faaalia le faaaloalo tatau i tagata ma o latou taimi, ma o lenei faiga e matuā talafeagai lava ma le Tusi Paia.—1 Korinito 14:40; Filipi 2:4.

Faapefea Aganuu e Lē Faaleagaina Ai?

A o iai nisi aganuu e ogatusa ma le soifuaga faa-Kerisiano, ae lē faapena isi aganuu. Peitai e faapefea aganuu ia e lē mafai ona faavasegaina pe saʻo pe sese? O le tele o aganuu e lē faaleagaina ai, ma o la tatou vaaiga agaʻi i ai e iloa ai lo tatou paleni faaleagaga.

Mo se faaaoaoga, e tele ituaiga eseese o faafeiloaiga—o le lūlūlima, o le ifo atu, o le feasogi, ia po o le opo mai. E faapena foi ona tele ituaiga aganuu e faatatau i amioga i luga o le laulau taumafa. I nisi atunuu e tasi lava le ipu telē e ʻaai uma mai ai tagata. E lē afaina foi pe a e totoaava—e oo foi ina faanaunau i ai—o se faailoaga o le talisapaia i nisi atunuu, ae i isi atunuu e lē taliaina ma e vaai i ai o se matuā lē mafaufau lava.

Na i lo le filifili po o lē fea o nei aganuu e lē faaleagaina ai e te fiafia po o le lē fiafia foi i ai, ia taumafai e maua le vaaiga saʻo i ai. Ua fautuaina e lē aunoa i tatou e le Tusi Paia ina ia ‘aua neʻi faia se mea e tasi ma le finau vale, ma le mitamita fua; a ia taitasi i tatou ma manatu ma le loto maulalo, ua sili nisi ia i tatou.’ (Filipi 2:3) E faapena foi le manatu o Eleanor Boykin, i lana tusi This Way, Please— A Book of Manners, fai mai a ia: “O le mea muamua lava e te manaomia o se loto e agaalofa.”

O lenei vaaiga lotomaulalo e taofia ai i tatou mai le vaai maulalo i aganuu a isi. O le a uunaia i tatou e taulamua e faamasani i le auala o loo soifua ai isi, faataitai i a latou aganuu ma tofo i a latou taumafa na i lo le faatalatu po o le vaai foi ma le masalosalo i mea uma lava e foliga ese mai. O le iai o se utaga fetuutuunai ma loto malie e faataʻitaʻi auala fou, tatou te faaalia ai le faaaloalo maualuga i lē o loo talimalo ia i tatou ia po o lo tatou tuaoi e ese lona atunuu. Tatou te maua ai foi aogā a o tatou “faalautele atu” o tatou manatu ma mea e fai.—2 Korinito 6:13, NW.

Pe a Faalavelavea le Agaigai i Luma Faaleagaga Ona o le Aganuu

Ae faapefea pe a tatou fetaiai ma aganuu e lē o faasaina e le Tusi Paia, peitai e lē fesoasoani i le agaigai i luma faaleagaga? I nisi atunuu, mo se faaaoaoga, e māfuli le tele o tagata i le fai mea tuu. O lenei vaaiga o le faifai mālie i le soifuaga e mafai ona faaitiitia ai omiga, ae e ono atili ai ona faafaigata mo i tatou ona faataunuuina ‘atoatoa’ la tatou faiva.—2 Timoteo 4:5.

E faapefea ona tatou faalaeiauina isi ina ia alofia le tolopo o mea tāua seʻi oo “i se isi taimi”? Manatua “o le mea muamua lava e te manaomia o se loto e agaalofa.” I le uunaia e le alofa, e mafai ona tatou faataatia ai se faaaoaoga ona faamatala lea ma le alofa aogā o le aua le tuua i se isi taimi mea sa tatau ona faia i le asō. (Failauga 11:4) Ae i le taimi lava e tasi, e ao ona tatou faaeteete ia lē manao i le iʻa ae ia manumanu i le upega, po o le manao e fua mai ae faaleagaina ai le fetalitonuai ma le maufaatuatuaina. Afai e lē vave ona talia e isi a tatou fautuaga, e lē tatau ona tatou fiapule ia i latou po o le faaali atu i ai lo tatou lē fiafia. E ao ona faamuamua le alofa na i lo le faia uma o tiute.—1 Peteru 4:8; 5:3.

Ia Amanaia Manatu o Tagata o le Atunuu

E manaomia ona tatou faamautinoa so o se fautuaga tatou te avatua, o se fautuaga e aogā ae e lē na ona taumafai e faaofi atu o tatou lava manatu i mea tatou te fiafia i ai. Mo se faaaoaoga, e tele tifiga eseese o laei. I le tele o vaipanoa, e talafeagai i se tamaloa o loo talaʻia le tala lelei le fai o sona fusiua, ae i nisi atunuu o le teropika, atonu e vaai i ai ua soona fia mamalu naua. E masani ona avea ma taiala lelei le amanaia o manatu o tagata o le atunuu i ituaiga laei e faaaogā e tagata faipisinisi o ē o loo fetaiai ma le lautele. E tāua tele le “faautauta” pe a feagai ai ma lenei mataupu faaeteetegatā e faatatau i laei.—1 Timoteo 2:9, 10, NW.

Ae faapefea pe a tatou lē fiafia i se aganuu? Pe e tatau ona teea loa e aunoa ma le iloiloina? E lē tatau ona faia faapea. O le aganuu lea na taʻua i le amataga, o le uulima o tamaloloa e toalua, e matuā leai lava se afaina i lena vaipanoa i Aferika. Ina ua matauina e le misionare isi tamaloloa o loo feoai ane ma uulima, sa vave lava ona toafilemu lona mafaufau.

I taimi o malaga faamisionare faaumiumi a le aposetolo o Paulo, sa ia asia ai faapotopotoga o ona tagata e ō mai mai talaaga eseese. E lē taumatea sa masani ona iai ni aganuu sa feteenai. O lea la, sa fetuutuunai atu Paulo i so o se aganuu a o maumauai e tumau i mataupu silisili o le Tusi Paia. Na ia faapea mai: “Ua avea aʻu ma mea uma mo tagata uma, ina ia iu lava ina ola nisi ia te au.”—1 Korinito 9:22, 23; Galuega 16:3.

O nai fesili faigofie nei e ono fesoasoani ia i tatou e fua i ai pe faapefea ona tatou tali atu i ni aganuu e fou. Afai tatou te taliaina se aganuu—ia po o le teea foi—o le ā le vaaiga ua tatou faaali atu i ē o loo vaai mai? Po o le a latou tosina mai ea i le feau o le Malo ona ua latou vaai mai ua tatou taumafai e talia la latou aganuu? I le isi itu, afai tatou te talia le aganuu a lea atunuu, pe e ono ‘tauleagaina ai la tatou faiva?’—2 Korinito 6:3.

Afai tatou te mananao ia avea “ma mea uma mo tagata uma,” tatou te ono manaomia ona toe suia nisi o vaaiga ua leva ona ia i tatou e faatatau i aganuu talafeagai ma lē talafeagai. E masani lava o le auala “saʻo” ma le “sese” e fai ai se mea, e faalagolago tele lava po o fea lea tatou te nonofo ai. E pei ona iai i se isi atunuu, o le uulima o tamaloloa lava latou o se faailoaga o le faaleuo, ae i le tele o isi atunuu e mautinoa lava o le a teena ai le feau o le Malo.

Peitai, o loo iai isi aganuu, o loo taliaina i isi vaipanoa ma atonu foi e talafeagai mo Kerisiano; e ui i lea e ao lava ona tatou faaalia le faaeteete.

Faaeteete Neʻi Sopo Tapulaa!

Na fetalai mai Iesu Keriso e faapea e ui lava e lē aveesea ona soo mai lenei lalolagi, ae ao ona tumau ona “le ni o le lalolagi i latou.” (Ioane 17:15, 16) Ae ui i lea, o nisi taimi, e lē o se mea faigofie ona faavasega mea o loo avea ma vaega o le lalolagi a Satani ma mea o loo avea o se aganuu. Mo se faaaoaoga o musika ma siva, e toetoe lava iai i aganuu uma, e ui o loo sili atu ona faatāua e nisi atunuu.

E ono vave lava ona tatou faia se faaiuga—e fua i o tatou lava talaaga na i lo le faia o se faaiuga mautū faale-Tusi Paia. O Aleki o se uso mai Siamani, sa tofia e alu e galue i Sepania. I lona siomaga lea sa iai muamua, e faalētāua tele ai le siva, ae i Sepania o se vaega o le aganuu. Ina ua ia vaai la i le taimi muamua i se uso ma se tuafafine o faatinoina se siva tiotio e masani ai i luma o le toatele, sa lē mautonu lona mafaufau. Pe na sese ea lenei siva pe faalelalolagi foi? Po o le a ia taʻufaatauvaaina ai ea ana tapulaa faa-Kerisiano pe a ia taliaina lenei aganuu? Na iloa mulimuli ane e Aleki e faapea e ui lava ina ese le musika ma le siva mai i Siamani i le mea e sau ai, ae sa leai se mafuaaga e manatu ai faapea ua tuu faamaulalo e ona uso ma ona tuafāfine mai Sepania tapulaa faa-Kerisiano. O lona lē mautonu na māfua mai i eseesega o aganuu.

Peitai, o Emilio, o se uso o lē e fiafia tele i siva faaleaganuu a Sepania, sa ia matauina o loo iai se tulaga matautia iina. Na ia faamatala mai e faapea: “Ou te matauina o le tele lava o tāga o le siva e manaomia ai e tagata e toalua (tama ma le teine) le fesootai vavalalata. I le avea o se tagata nofofua, ou te iloa e mafai e lenei mea ona aafia ai faalogona o se tasi o le paga. O nisi taimi e faaaogā ai le siva o se avanoa e faaali atu ai lagona alofa i sē ua e manao i ai. O le faamautinoa e lelei le musika ma ia faaitiitia le fepaʻiai o tino e mafai ona avea lea ma puipuiga. E ui i lea, e ao ona ou tautino atu e faapea, pe a ō na o se vaega o uso ma tuafāfine nofofua e tafafao ma sisiva faatasi, e faigata lava ona tausia se siomaga faatiokarate.”

E mautinoa lava, tatou te lē mananao e faaaogā a tatou aganuu e fai ma faamolemolega o le faia o amioga faalelalolagi. Sa iai pese ma siva i aganuu a Isaraelu, ma ina ua faasaoina mai Isaraelu mai Aikupito i le Sami Ulaula, sa aofia ai siva ma pese i le latou fiafia. (Esoto 15:1, 20) Peitai ane, o a latou siva ma musika sa ese mai le lalolagi faapaupau sa siomia ai i latou.

E faanoanoa e faapea atu, a o faatali i le toe foi mai o Mose i le Mauga o Sinai, sa lē lava onosai Isaraelu, ma fai le tamai povi auro, ma ina ua uma ona ʻaai ma inu “ona tutū lea i luga e sisiva.” (Esoto 32:1-6) Ina ua lagona mai e Mose ma Iosua le leo o a latou pesega, sa vave lava ona faapogaia ai lo la lē fiafia. (Esoto 32:17, 18) Ua “sopo tapulaa” Isaraelu, ma o le ituaiga pese ma siva lea ua latou faia nei ua atagia mai ai le lalolagi faapaupau sa siomia ai i latou.

E faapena foi i aso nei, atonu e lē afaina musika ma siva i o tatou vaipanoa ma atonu foi e lē afaina ai loto fuatiaifo o isi. Ae afai e faamū itiiti molī, faaopoopo atu i ai ma molī feemoemoai, ia po o le ta foi o musika e ese le fati, atonu o le mea sa muai lelei o lea ua atagia mai ai le agaga o le lalolagi. Tatou te ono faapea mai “o la matou lea aganuu.” Sa faaaogā e Arona le ituaiga faamolemolega lena ina ua ia auai i tapuaiga ma faafiafiaga faapaupau, na ia faamatalaina ma le sese e faapea o “le tausamiga ia Ieova.” Sa lē aogā lenei faamolemolega faatauvaa. Ioe, o a latou amioga sa vaai i ai o se mea “e faalumaina ai i latou i e laga mai ia te i latou.”—Esoto 32:5, 25.

E Iai le Tulaga Tatau o le Aganuu

Atonu e muamua ona faateia i tatou e aganuu e lē masani ai, ae e lē leaga uma nei aganuu. Afai e lelei ona “aʻoaʻoina o tatou tomai faalemafaufau,” e mafai ona tatou faavasegaina po o lē fea aganuu e ogatusa ma mataupu silisili faa-Kerisiano ae o fea aganuu e lē fetaui. (Eperu 5:14, NW) Pe a tatou maua se loto agalelei e tumu i le alofa i o tatou uso a tagata, o le a tatou gaoioi ma le talafeagai pe a fetaiai ma aganuu e lē afaina ai.

A o tatou talaʻi atu le tala lelei o le Malo i tagata i o tatou vaipanoa po o nuu e mamao, o se uaʻi atu paleni agaʻi i ituaiga eseese o aganuu o le a mafai ai ona tatou avea “ma mea uma mo tagata uma.” E aunoa ma se faaletonu o le a tatou matauina a o tatou taliaina ituaiga eseese o aganuu, o le a saosaolaumea i lo tatou mauaina o se olaga uigā, lelei ma faafiafiaina ai.

[Ata i le itulau 20]

E tele auala e mafai ona faaalia ai ma le tonu faafeiloaiga faa-Kerisiano

[Ata i le itulau 23]

O se vaaiga paleni i aganuu eseese e mafai ona taitaia ai i se olaga uigā ma faafiafiaina ai

    Lomiga Faa-Samoa (1971-2026)
    Log Out
    Log In
    • Faa-Samoa
    • Lafo Faamatalaga
    • Faapolokalame
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Aiāiga Faapitoa
    • Aiā Faaletulafono
    • Privacy Settings
    • JW.ORG
    • Log In
    Lafo Faamatalaga