Po ua Tele Naua ea Mea e Finagalo ai Ieova ia i Tatou?
“Se a foi se mea e finagalo ai Ieova ia te oe, pe a le o ia mea, ia fai le amiotonu, ia naunau i le alofa, ma ia feooai ma lou Atua ma le loto faamaulalo?”—MIKA 6:8.
1. O le ā atonu ua māfua ai ona lē auauna nisi ia Ieova?
E FAAFINAGALOINA e Ieova se mea mai ona tagata. Ae ina ua e faitau atu i upu o i luga e pei ona sii mai i le valoaga a Mika, atonu e te manatu ai loa faapea, e lē o tele naua mea o finagalo ai le Atua. E ui i lea, e toatele tagata e lē o auauna atu i Lē Sili na Foafoaina i tatou, ma o nisi o ē na auauna muamua ia te ia, latou te lē o toe faia faapea. Aisea? Talu ai ua latou manatu ua tele naua mea e finagalo ai le Atua ia i tatou. Pe moni ea? Pe faamata o iai se faafitauli i le auala o loo manatu ai se tagata i mea o finagalo ai Ieova? O se tala mai le talafaasolopito ua aumaia ai se malamalamaga i lenei mataupu.
2. O ai Naamanu, ma o le ā na taʻu atu ia te ia e le perofeta a Ieova e fai?
2 Na pagatia le taʻitaʻiau sili a Suria o Naamanu i le lepela, ae na fautuaina o ia faapea o loo iai i Isaraelu se perofeta a Ieova o lē e mafai ona faamaloloina o ia. Ona malaga atu loa lea o Naamanu ma lana aufaafeao i Isaraelu ma latou taunuu ai i le fale o le perofeta a le Atua, o Elisaia. Na i lo le sau i fafo o Elisaia mai lona fale e faafeiloai i lana malo mamalu, sa ia tuli mai lana auauna e taʻu ia Naamanu: “Ina taele faafitu i Ioritana, ona toe foi mai ai lea o lou tino tuai ia te oe, ona e mamā ai lea.”—2 Tupu 5:10.
3. Aisea na musu ai muamua Naamanu e faia le mea sa finagalo ai Ieova?
3 Pe afai e usitai Naamanu i le mea e manaomia ona faia lea na taʻu mai e le perofeta a le Atua, o le a faapena ona faamālōlō ai o ia mai se maʻi leaga. O lea la, pe na tele naua ea mea sa finagalo ai Ieova na te faia? E leai. Peitai, sa lei manao Naamanu e faia le mea na finagalo ai Ieova. “E le sili ea ona lelei o Apana ma Farapa, o vaitafe ia o Tamaseko, i vai uma o Isaraelu?” o lana tetee mai lea. “Ou te le taele ai ea, ma ou mamā ai?” Ona toe foi ai lea o Naamanu ua matuā ita lava.—2 Tupu 5:12.
4, 5. (a) O le ā le taui o le usiusitai o Naamanu, ma na faapeī lana tali atu ina ua ia maua lea taui? (e) O le ā le mea o le a tatou iloiloina nei?
4 O le ā tonu lava le faafitauli o Naamanu? E lē faapea ona ua faigata tele le mea e manaomia ona fai ua lē mafai ai ona faia. Na fai atu ma le faautauta auauna a Naamanu: “Ana fai atu e le perofeta se mea tele ia te oe, e te le faia ea? A o lenei, e te le faia ea ina ua ia fai atu ia te oe, E te taele, e te mamā ai?” (2 Tupu 5:13) O le faafitauli, o le manatu sa ia Naamanu. Sa ia lagona faapea, sa lei faaalia mai ia te ia le mamalu lea e tatau ona ia maua ma sa faatonu mai o ia e fai se mea e foliga sa ia manatu i ai e lē aogā ma o se luma mo ia. Peitai ane, sa talia e Naamanu le fautuaga faautauta a ana auauna ma ia tofu faafitu ai loa i le Vaitafe o le Ioritana. Seʻi faaāta i mafaufau lona olioli ina ua ‘toe foi mai lona tino tuai e pei o le tino o le tama itiiti, ma ua mamā o ia’! Sa faatumulia o ia i le loto faafetai. E lē gata i lea, na folafola ai e Naamanu faapea, mai lava i lena taimi o le a ia lē toe tapuaia se isi atua ae na o Ieova.—2 Tupu 5:14-17.
5 I le faagasologa o le talafaasolopito o tagata, ua finagalo ai Ieova ina ia usitaia e tagata poloaiga eseese. Matou te valaaulia oe ina ia e iloiloina nisi o nei poloaiga. A o e faia, seʻi e fesili ifo ia te oe lava pe faapeī sau tali pe ana faafinagaloina oe e Ieova e te faia na mea. Mulimuli ane, o le a tatou iloiloina mea e finagalo ai Ieova ia i tatou i aso nei.
Mea na Faafinagaloina e Ieova i Taimi ua Teʻa
6. O le ā na faatonuina le uluai ulugalii e fai, ma faamata e faapefea ona e tali atu i na faatonuga?
6 Na faatonuina e Ieova le uluai ulugalii, o Atamu ma Eva, ina ia la tausia se fanau, ia faatoilalo i le laueleele, ma ia la pule i manu. Na faamanuiaina foi le tamaloa ma lana avā i se nofoaga e mau ai e telē pei se parataiso. (Kenese 1:27, 28; 2:9-15) Peitai sa iai se mea na faasāina. Sa iai se laau patino sa lē tatau ona la aai ai, o le laau e tasi mai le anoanoai o laau na fua ai i le faatoaga o Etena. (Kenese 2:16, 17) Sa lē tele naua mea sa faafinagaloina, a ea? Po o le a e lē olioli ea e faataunuu se tofiga faapena, faatasi ai ma le faamoemoe o le ola e faavavau i se soifuaga lelei atoatoa? E tusa lava pe na iai sē taufaasese i le faatoaga, pe e te lē teena ea lana finau atu? Ma pe e te lē ioe ea, sa ia Ieova le aiā tatau na te aumaia ai lena faasāga faigofie e tasi?—Kenese 3:1-5.
7. (a) O le ā le tofiga na tuuina atu ia Noa, ma o ā teteega na fesagai ma ia? (e) O le ā sou manatu i mea na finagalo ai Ieova ia Noa?
7 Mulimuli ane, sa poloaia e Ieova Noa ina ia fau le vaa e fai ma ala o le faasaoina mai se lolo i le lalolagi aoao. Pe a fua i le matuā telē o le vaa, sa lē o se galuega faigofie ma atonu foi sa faia a o fesagai ma le tele o tauemuga ma uiga tetee ane i ai. Peitai, maeu se faaeaga mo Noa i lona mafai ona laveaiina o lona auaiga, ae lē taulia ai le faasaoina o le tele o manu! (Kenese 6:1-8, 14-16; Eperu 11:7; 2 Peteru 2:5) Pe ana fai o oe lea e tuu atu i ai lena tofiga, pe o le a e galue mamafa ea e faataunuu? Po o le a e manatu ea faapea, ua tele naua mea o loo finagalo ai Ieova ia te oe?
8. O le ā na tāpā Aperaamo na te faia, ma o le ā na faataitaia mai ai ona o lona usiusitai?
8 Sa tapā e le Atua Aperaamo ina ia ona faia se mea e sili ona faigata, i le fetalai atu i ai: “Ia e ave lou atalii, o lou atalii e toatasi, o le ua pele ia te oe, o Isaako lava, ma e alu i le nuu o Moria; ma avatu ia te ia e fai ma taulaga mu.” (Kenese 22:2) Talu ai sa folafola e Ieova faapea o Isaako, lea sa lei iai sana fanau i lea taimi, o le a ia fanauina mai ni fanau, o lea sa tofotofoina ai le faatuatua o Aperaamo i le pe mafai e le Atua ona toe faafoisia le ola o Isaako. Ina ua sauni Aperaamo e osi le taulaga ia Isaako, sa faasaoina e le Atua le taulealea. O lenei mea na tupu sa faataitaia ai faapea, o le a ofoina atu e le Atua lona lava Alo mo le fanau a tagata ma mulimuli ane na te toe faatuina mai o ia.—Kenese 17:19; 22:9-18; Ioane 3:16; Galuega 2:23, 24, 29-32; Eperu 11:17-19.
9. Aisea sa lē mamafa naua ai le mea na finagalo ai Ieova ia Aperaamo?
9 E ono manatu nisi faapea, sa mamafa naua le mea na finagalo ai Ieova le Atua ia Aperaamo. Ae pe saʻo ea? Po o se matuā lē alofa ea mo Lē na Foafoaina i tatou, o lē mafai ona ia faatuina mai o ē ua oti, lona tāpā mai o i tatou ina ia usiusitai atu ia te ia e tusa lava po o lenei mea e iu ai i lo tatou momoe i le oti mo sina taimi? Sa lei manatu faapena Iesu Keriso ma ona uluai soo. Sa latou loto malilie e puapuagatia i sauaga, e oo lava i le oti, ina ia faia le finagalo o le Atua. (Ioane 10:11, 17, 18; Galuega 5:40-42; 21:13) Pe afai o le tulaga lena e oo i ai po o le a e loto malie ea e faia faapea? Seʻi manatu i nisi o mea na finagalo ai Ieova ia i latou o ē na malilie e avea ma ona tagata.
Le Tulafono a Ieova ia Isaraelu
10. O ai na folafola mai o le a latou faia mea uma lava e finagalo ai Ieova, ma o le ā na ia tuuina atu ia i latou?
10 Sa faatoateleina i latou na tupuga mai ia Aperaamo e ala mai i lona atalii o Isaako ma Iakopo le atalii o lona atalii, ma tutupu aʻe ai e avea ma nuu o Isaraelu. Na laveaiina e Ieova le fanauga a Isaraelu mai le faapologaina i Aikupito. (Kenese 32:28; 46:1-3; 2 Samuelu 7:23, 24) E lei leva mulimuli ane, ae latou folafola mai o le a latou faia mea uma lava e finagalo ai le Atua ia i latou. Na latou faapea atu: “Matou te faia lava mea uma ua fetalai mai ai Ieova.” (Esoto 19:8) I le ogatusa ai ma le manaoga o le fanauga a Isaraelu ia pulea i latou e ia, sa saunia ai e Ieova mo le nuu le sili atu i le 600 tulafono, e aofia ai Tulafono e Sefulu. Mulimuli ane, na taʻua ai nei tulafono a le Atua, na tuuina mai e auala mai ia Mose, o le Tulafono.—Esera 7:6; Luka 10:25-27; Ioane 1:17.
11. O le ā se tasi o fuafuaga o le Tulafono, ma o ā nisi o poloaiga na fuafua ina ia faataunuu ai?
11 O se tasi o fuafuaga o le Tulafono ina ia puipuimalu ai le fanauga a Isaraelu e ala i le saunia mai o ni poloaiga aogā e pulea ai mataupu e pei o amioga mamā faaleituaiga, o feutagaiga faapisinisi, ma le tausia o fanau. (Esoto 20:14; Levitiko 18:6-18, 22-24; 19:35, 36; Teuteronome 6:6-9) Sa saunia tulafono i le auala e feutagai ai ma uso a tagata faapea foi i le tausiga e se tasi o ana manu. (Levitiko 19:18; Teuteronome 22:4, 10) O mea manaomia sa patino atu i tausamiga faaletausaga ma a latou faapotopotoga faatasi mo le tapuaiga sa fesoasoani e puipuia ai faaleagaga tagata.—Levitiko 23:1-43; Teuteronome 31:10-13.
12. O le ā le fuafuaga autū o le Tulafono?
12 O le fuafuaga autū o le Tulafono sa taʻua mai e le aposetolo o Paulo, o lē na tusi mai: “Na faaopoopo mai lea ona o solitulafono, ina seia maliu mai le fanau [Keriso] na folafola i ai.” (Kalatia 3:19) Na faamanatu e le Tulafono i le fanauga a Isaraelu lo latou tulaga lē lelei atoatoa. O lona uiga la, sa latou manaomia se taulaga lelei atoatoa e mafai ona matuā aveesea a latou agasala. (Eperu 10:1-4) O le Tulafono la sa fuafua ina ia sauniunia ai tagata e talia Iesu, o lē na avea ma Mesia, po o Keriso. Na tusi mai Paulo e faapea: “Ua fai mo tatou taʻitaʻitama le tulafono, na te taʻitaʻiina i tatou ia Keriso, ina ia taʻuamiotonuina i tatou i le faatuatua.”—Kalatia 3:24.
Pe na Mamafa ea le Tulafono a Ieova?
13. (a) Sa faapeī manatu o tagata lē lelei atoatoa i le Tulafono, ma aisea? (e) Pe sa matuā mamafa ea le Tulafono?
13 E ui lava o le Tulafono sa “paia, e tonu, ma ua lelei,” ae toatele na manatu i ai e mamafa. (Roma 7:12) Talu ai sa lelei atoatoa le Tulafono, sa lē mafai ai e le fanauga a Isaraelu ona ausia lona tulaga maualuga. (Salamo 19:7) O le pogai lena na taʻua ai e le aposetolo o Peteru o “le amo ua le lavā tauave e o tatou tamā po o i tatou nei.” (Galuega 15:10) O le mea moni, o le Tulafono lava ia e lē mamafa, ma o le usiusitai i ai sa maua ai e tagata aogā.
14. O ā nisi o faaaoaoga e faaalia ai sa galue le Tulafono i se fuafuaga sili ona aogā mo le fanauga a Isaraelu?
14 Mo se faaaoaoga, e tusa ai ma le Tulafono, sa lē faafalepuipuiina se tagata gaoi, ae sa tatau ona ia galue ina ia ona toe totogia e tailua, po o le sili atu foi, mea sa ia gaoia. Ona lē mafatia ai lea o lē na gaoia ana mea, ma leai ai foi se avega mamafa e faatietie atu ai i tagata e galulue mamafa i le tausia o falepuipui. (Esoto 22:1, 3, 4, 7) Sa faasā ona ʻaina meaʻai sa lē saogalemu mo le taumafa. O aano o puaa, pe afai e lē vela lelei ona kukaina, e mafai ona feaveaia le faamaʻi o le trichinosis, ma rapiti e mafai ona feaveaia le tularemia. (Levitiko 11:4-12) Sa faapena foi ona avea le Tulafono ma puipuiga e ala i le faasā ona papaʻi atu i tino oti po o manu mamate. Pe afai e paʻi se tagata i se tino oti, sa manaomia ona taele ma tatā ona ofu. (Levitiko 11:31-36; Numera 19:11-22) O otaotavale sa tatau ona tanumia, ina ia puipuia ai tagata mai le pipisi solo o siama, o le iai o na siama na faatoʻā maua e suesuega a saienitisi i senituri e lei leva atu.—Teuteronome 23:13.
15. O le ā na faamaonia le avea o se avega mamafa i le fanauga a Isaraelu?
15 Sa lei soona tāpā e le Tulafono mea mai tagata. Ae lē o le tulaga lena sa iai tagata o ē na faapea mai o la latou matafaioi le faamatalaina o le Tulafono. E tusa ai o tulafono na latou faatutū, ua taʻua e le Dictionary of the Bible, na avea ai James Hastings ma ona faatonu, e faapea: “O tulafono taitasi a le Tusi Paia sa siosiomia e se tuufaatasiga o ni poloaiga lē tāua e faaopoopo atu i ai. . . . O lea na faia ai se taumafaiga ina ia tuufaatasia so o se mataupu e mafai ona faamatalaina i totonu o le faamalamalamaga a le Tulafono, ma faatasi ai ma taumafaiga e aunoa ma se alofa e pulea ai amioga uma a le tagata e ala i se faiga e faavae i le poto masani. . . . Sa matuā taofia ai lava le faaaogaina o le loto fuatiaifo; o le mana ola o upu Tauatua sa matuā leai se aogā ae ua tapeina i le anoanoai o tulafono faaopoopo.”
16. O le ā na fetalai ai Iesu e faatatau i tulafono ma uputuu mamafatū a taʻitaʻi lotu?
16 Sa taʻusalaina e Iesu Keriso taʻitaʻi lotu o ē na latou faia le anoanoai o tulafono, i lona fetalai mai: “Auā ua latou saisai avega mamafa ma le avegata, ma latou faaee i ua o tagata; a e latou te le mafafai ina faagaoioi ai i so latou tamatamai lima.” (Mataio 23:2, 4) Sa ia taʻua e faapea, o a latou tulafono ma uputuu mamafatū na fai e i latou lava, e aofia ai le soona faamamafa naua o le faamamā, na “faaleaogaina ai le afioga a le Atua.” (Mareko 7:1-13; Mataio 23:13, 24-26) Ae oo lava foi i le taimi a o lei afio mai Iesu i le lalolagi, sa faauiga sese ai foi e aʻoaʻo lotu i Isaraelu mea sa finagalo moni ai Ieova.
Le Mea o Loo Finagalo Moni ai Ieova
17. Aisea na lē fiafia ai le finagalo o Ieova i taulaga mu a tagata lē faatuatua o Isaraelu?
17 Na fetalai Ieova e ala mai i le perofeta o Isaia e faapea: “Ua ou fiu i taulaga mu e fai i mamoe poa, ma le gaʻo o manu pepeti; ou te le fiafia lava i toto o povi poa taanoa, ma tamai mamoe, atoa ma ʻoti poa.” (Isaia 1:10, 11) Aisea na lē fiafia ai le Atua i taulaga ia sa ia faatonuina i le Tulafono ina ia faia? (Levitiko 1:1–4:35) Talu ai sa lei faaaloalo atu tagata ia te ia. O lea, na ia lapatai atu ai ia i latou: “Ina fafano ia outou, ina faamamā ia outou; faateʻa ese ia a outou galuega leaga i oʻu luma, soia tou te fai mea leaga. Ia outou faamasani i le amio lelei, sailiili ia i le faamasinoga; ia outou faasaoina le ua sauaina, ia outou faamasino i le ua mātuaoti, ia outou finau mo le fafine ua oti lana tane.” (Isaia 1:16, 17) Po ua lē fesoasoani ea lenei mea ia i tatou ina ia talisapaia ai mea e finagalo ai Ieova i ana auauna?
18. O le ā moni lava le mea sa finagalo ai Ieova i le fanauga a Isaraelu?
18 Na faaalia mai e Iesu mea moni o loo finagalo ai le Atua. Na ia faaalia ina ua fesiligia o ia i le fesili, “O le fea poloaiga o i le tulafono ua sili?” Na tali Iesu: “E te alofa atu i le Alii lou Atua ma lou loto atoa, ma lou agaga atoa, ma lou manatu atoa. O le poloaiga muamua lena ma le sili. E faapena foi lona lua, E te alofa atu i lē lua te tuaoi, ia pei o oe lava ia te oe. O nā poloaiga e lua ua autu ai le tulafono uma ma le au perofeta.” (Mataio 22:36-40; Levitiko 19:18; Teuteronome 6:4-6) O le manatu lava foi lena na taʻu mai e le perofeta o Mose ina ua ia fesili: “Se a se mea e finagalo i ai Ieova lou Atua ia te oe, na ona ia e mataʻu ia Ieova lou Atua, ina ia e savali i ona ala uma lava, ma ia e alofa atu ia te ia, ma ia e auauna ia Ieova lou Atua ma lou loto atoa ma lou agaga atoa, ina ia e tausiusi i poloaiga a Ieova ma ana tulafono?”—Teuteronome 10:12, 13; 15:7, 8.
19. Na faapefea ona taumafai le fanauga a Isaraelu e faafoliga atu e paia, ae o le ā le fetalaiga a Ieova ia i latou?
19 E ui lava i mea sese na latou faia, ae sa mananao le fanauga a Isaraelu ia foliga atu e paia i latou. E ui sa manaomia e le Tulafono ona anapogi i le na o le Aso o le Togisala lea e faia faatasi i le tausaga, ae na amata ona latou anapogi soo. (Levitiko 16:30, 31) Peitai na aoaia mamafa i latou e Ieova, i lona fetalai atu: “E le o lenei ea le anapogi ou te loto i ai? ina ia tatalaina fusi na faia i le amio leaga, e tatala fusi o le amo, e tuuina atu ia saʻoloto e ua faasauaina, ma ia outou gausia amo uma lava. E le o lenei ea? ona ia tofitofi au mea e ʻai i le ua fia ʻai, ia au mai i lou fale e ua matitiva ma faasauaina; a ē iloa le ua le lavalavā e te faaofuina o ia, aua foi e te lafi ia i latou o lou lava aiga.”—Isaia 58:3-7.
20. Aisea na aoaia mamafa ai e Iesu tagata lotu faagutugutulua?
20 O na Isaraelu faafiaamiotonu sa talitutusa lo latou faafitauli ma le faafitauli o tagata lotu faagutugutulua o ē na fetalai i ai Iesu faapea: “Ua outou avatu mea e sefulu aʻi o le mili, ma le aneto, ma le kumina, a ua tuu e outou o mea silisili o i le tulafono, o le amiotonu, ma le alofa, ma le faamaoni; e tatau pe ana faia nei mea, a e aua foi le tuu na mea.” (Mataio 23:23; Levitiko 27:30) Po ua lē fesoasoani ea fetalaiga a Iesu ina ia tatou talisapaia ai mea o loo finagalo moni ai Ieova ia i tatou?
21. Na faapefea ona aotele mai e le perofeta o Mika mea o loo finagalo ma mea e lē o finagalo ai Ieova mai ia i tatou?
21 Ina ia faamaninoina mea o loo finagalo ma mea e lē o finagalo ai Ieova mai ia i tatou, sa fesili le perofeta a le Atua o Mika: “Ou te alu atu ma ni a i luma o Ieova, ou te ifo atu ma ni a i le Atua maualuga? Ou te alu atu ea i ona luma ma taulaga mu, ma tamai povi e tasi lo latou tausaga? E fiafia ea Ieova i afe o mamoe poa, ma manomano alia o tafe suāuu? Ou te tuuina atu ea laʻu ulumatua e sui aʻi loʻu solitulafono, o laʻu fanau to tino e sui aʻi le agasala a loʻu agaga? Sole, ua faaali atu e ia ia te oe le mea lelei; se a foi se mea e finagalo ai Ieova ia te oe, pe a le o ia mea, ia fai le amiotonu, ia naunau i le alofa, ma ia feooai ma lou Atua ma le loto faamaulalo?”—Mika 6:6-8.
22. O le ā tonu lava sa finagalo ai Ieova ia i latou o ē na ola i le Tulafono?
22 O lea la, o le ā tonu lava sa finagalo ai Ieova ia i latou o ē na ola i le Tulafono? O le mea moni, sa tatau ona latou alolofa atu ia Ieova le Atua. E lē gata i lea, na faapea mai le aposetolo o Paulo: “Ua atoatoa le tulafono uma lava i le upu e tasi, o lenei, Ia e alofa atu i lē lua te tuaoi, ia pei o oe lava ia te oe.” (Kalatia 5:14) Sa faapena foi ona faapea atu Paulo i Kerisiano i Roma: “Ai sē alofa atu i se tasi tagata, ua atoatoa ona faia e ia o le tulafono. . . . O le alofa o le atoatoa lea o le tulafono.”—Roma 13:8-10.
E Lē Tele Naua
23, 24. (a) Aisea o le a lē tāitai ai ona mamafa naua mea e finagalo Ieova tatou te faia? (e) O le ā le mataupu o le a sosoo ai ona tatou talanoaina?
23 Po ua tatou lē maofa ea i se Atua e alofa, e manatu mamafa, ma alofa mutimutivale e iai Ieova? O lona Alo pele e toatasi, o Iesu Keriso, na afio mai o ia i le lalolagi ina ia faalauiloa le alofa o le Atua—ia faailoa i tagata le tāua o i latou ia Ieova. I le faataitaia o le alofa o le Atua, na fetalai ai Iesu e faatatau i ni manu iti faatauvaa e faapea: “E leai foi so laua e paū i le eleele e aunoa ma lo outou Tamā.” Ona faaiu mai lea o ana fetalaiga: “Aua tou te matatau ai; e sili outou i manu iti e tele.” (Mataio 10:29-31) Ma le mautinoa la, o le a lē tāitai ona mamafa naua mo i tatou le faia o so o se mea o loo finagalo ai lena Atua alofa!
24 Ae peitai, o le ā o loo finagalo ai Ieova ia i tatou i aso nei? Ma aisea ua foliga ai e manatu nisi faapea ua tele naua mea e faafinagaloina e le Atua? O le iloiloina o nei fesili, e tatau ai ona tatou iloa le pogai ua avea ai o se faaeaga ofoofogia le faia o so o se mea e faafinagaloina e Ieova.
Pe Mafai Ona E Tali?
◻ Aisea atonu ua lē mananao ai nisi e auauna atu ia Ieova?
◻ Ua faapefea ona suia mea e finagalo ai Ieova a o faagasolo tausaga?
◻ O ā fuafuaga na faataunuuina e le Tulafono?
◻ Aisea e lē tele naua ai mea o finagalo ai Ieova ia i tatou?
[Ata i le itulau 18]
O tulafono na faia e tagata, e pei o le soona faamamafa naua o le faamamā, ua avea ma itu e mamafatū ai le tapuaiga