Lo Tatou Tofi Tāua—O le ā Lona Uiga ia te Oe?

“O mai ia, o outou ua faamanuiaina e loʻu Tamā, ia fai mo outou tofi le malo ua saunia mo outou talu ona faavaeina le lalolagi.”—MATAIO 25:34, LF.

1. O ā ituaiga mea ua maua e tagata e avea o se tofi?

E TOFU uma lava tagata ma mea na tuufaasolo mai ia i latou. Mo nisi tagata, atonu o le tofi e aofia ai se olaga faamalieina i mea faitino. O isi e faauiga atu i se olaga mativa. I nisi tulaga, i augatupulaga muamua atu, talu ai mea sa oo ia i latou pe na faalogo i ai, ua tuufaasolo mai ai lava se lagona o le ʻinoʻino atu i le isi ituaiga e tupuga mai ai isi tagata. Peitaʻi ane, e tasi le mea e tutusa uma ai lava i tatou. Ua tatou maua uma lava mai le uluaʻi tagata, o Atamu, se tofi o le agasala. O lena tofi ua taʻitaʻiina atu ai i le oti.—Failauga 9:2, 10; Roma 5:12.

2, 3. O le ā le tofi na uluaʻi saunia mai e Ieova mo le fanau a Atamu ma Eva, ae aiseā na latou lē mauaina ai?

² O Ieova, le Tamā alofa faalelagi, na ia uluaʻi ofoina mai i le fanau a tagata se tofi e matuā ese lava—o le ola e faavavau i tulaga lelei atoatoa i le Parataiso. Sa tuuina atu i o tatou uluaʻi mātua, o Atamu ma Eva, se amataga e aunoa ma se agasala. Na foaʻi atu faameaalofa e Ieova le Atua le Lalolagi paneta i le fanau a tagata. (Salamo 115:16) Sa ia saunia le faatoʻaga o Etena e avea o se ata faafaatusa o le mea e mafai ona oo i ai le lalolagi aoao ma faataatia ai i luma o o tatou uluaʻi mātua se tofiga matagofie, e avea ma luʻitau. Sa tatau ona la fanauina mai ni fanau, ia tausia le lalolagi ma ituaiga eseese uma o laau o loo iai faapea foʻi manu, ma ia faalautele atu tuaoi o le Parataiso i le lalolagi aoao. (Kenese 1:28; 2:8, 9, 15) O le a faia ai se sao o a la fanau i lenei tofiga. Maʻeu se tofi ofoofogia sa ono mafai ona tuufaasolo atu ia i latou!

³ Peitaʻi, pe afai sa la mananaʻo e mauaina nei mea uma, sa tatau la ia Atamu ma Eva ma a la fanau ona iai sa latou faiā lelei ma le Atua. Sa tatau ona la alolofa ma usiusitai ia Ieova, peitaʻi na lē taulau ona faaalia e Atamu ma Eva le talisapaia i mea na foaʻi atu e le Atua ia i laʻua ma la lē usiusitai ai i lana poloaʻiga. Sa leiloa atu lo la aiga Parataiso ma faamoemoega mamalu na faataatitia e le Atua mo i laʻua. O lea la, ua lē mafai ai ona la tuufaasolo atu nei faamoemoega i a la fanau.—Kenese 2:16, 17; 3:1-24.

4. E mafai faapefea ona tatou maua le tofi lea na melea e Atamu?

⁴ Sa faia ma le alofa mutimutivale e Ieova sauniuniga ina ia iai se avanoa e maua ai e fanau a Atamu ma Eva le tofi lea na melea e Atamu. E faapefea? I le taimi atofaina a le Atua, na foaʻi mai ai e lona lava Alo, o Iesu Keriso, lona soifua faaletagata lelei atoatoa e sui aʻi le fanau a Atamu. O le auala lenei na faatauina ai e Keriso i latou uma. Peitaʻi ane, e lē otometi ona latou maua le tofi. Latou te manaʻomia se tulaga faamaonia ma le Atua, lea e mafai ona latou mauaina e ala i le faaalia o le faatuatua i le tāua faatogisala o le taulaga a Iesu ma i le faaalia o lena faatuatua e ala i lo latou usiusitai. (Ioane 3:16, 36; 1 Timoteo 2:5, 6; Eperu 2:9; 5:9) Pe faaalia ea e le ala o lou olaga lou talisapaia o lena sauniuniga?

Se Tofi na Tuufaasolo Mai ia Aperaamo

5. Na faapefea ona faaalia e Aperaamo lona talisapaia o le la faiā ma Ieova?

⁵ A o ia faatinoina lana fuafuaga mo le lalolagi, sa feutagaʻi ai Ieova ma Aperaamo i se auala faapitoa. Sa ia faatonuina lena tagata faamaoni ina ia tuua lona atunuu ae siitia atu i se laueleele o le a faasino atu e le Atua ia te ia. Sa lotomalie Aperaamo e usiusitai. Ina ua taunuu iinā Aperaamo, ona fetalai lea o Ieova faapea o le a maua e le fanau a Aperaamo, ae lē o Aperaamo, le laueleele e fai ma tofi. (Kenese 12:1, 2, 7) Na faapeʻī le tali atu i ai a Aperaamo? Sa lotomalie o ia e auauna ia Ieova i so o se mea ma i le po o le ā lava foʻi le auala e faasino atu e le Atua, ina ia mafai ai e lana fanau ona maua lo latou tofi. Sa auauna Aperaamo ia Ieova i se laueleele e lē o sona nuu mo le 100 tausaga, seʻia oo ina maliu. (Kenese 12:4; 25:8-10) Faamata e te ono faia lena mea? Na fetalai Ieova faapea o Aperaamo o lana “uo.”—Isaia 41:8.

6. (a) O le ā na faataʻitaʻia mai e Aperaamo e ala i lona lotomalie e faataulaga lona atalii? (e) O le ā le tofi tāua sa ono mafai ona tuufaasolo mai e Aperaamo i lana fanau?

⁶ E tele tausaga sa faatalitali ai Aperaamo mo lona atalii, o Isaako, o lē sa pele ia te ia. Ina ua tuputupu aʻe le tama e avea o se alii talavou, ona faatonuina lea e Ieova Aperaamo ina ia ave le tama e ofo atu e fai ma taulaga. Sa leʻi iloa e Aperaamo o lea ua lalata le taimi na te faataʻitaʻia ai le mea o le a faia e le Atua lava ia i lona foaʻiina mai o lona Alo e fai ma togiola; peitaʻi, sa ia usiusitai ma na toe lava o lona ofoina atu o Isaako e fai ai le taulaga ae taofia loa o ia e le agelu a Ieova. (Kenese 22:9-14) Ua uma ona fetalai Ieova faapea o ana folafolaga ia Aperaamo o le a faataunuuina e ala mai ia Isaako. O lea, e manino lava sa faatuatua Aperaamo faapea, pe afai e manaʻomia, o le a toe faafoʻisia e le Atua Isaako mai le oti, e ui lava e leʻi faia muamua se mea faapena. (Kenese 17:15-18; Eperu 11:17-19) Talu ai sa leʻi taofia e Aperaamo e oo lava i lona atalii, o lea na folafola atu ai e Ieova faapea: “O lau fanau foi e manuia ai atu nuu uma lava o le lalolagi.” (Kenese 22:15-18) Ua faaalia iinei faapea o le Fanau lea na taʻua i le Kenese 3:15, o lē aumaia le laveaʻiga Faa-Mesia, o le a sau mai le gafa o Aperaamo. Maʻeu se tofi tāua ua tuufaasolo mai!

7. Na faapefea ona faaalia e Aperaamo, Isaako, ma Iakopo le talisapaia mo lo latou tofi?

⁷ Sa leʻi iloa e Aperaamo le uiga o mea na faia e Ieova i lena taimi; e leʻi iloa e lona atalii o Isaako, e leʻi iloa foʻi e Iakopo le atalii o lona atalii, “o e na tofia faatasi ma ia i lea lava mea.” Peitaʻi sa ia i latou uma lava le mautinoa ia Ieova. Latou te leʻi fia mafuta vavalalata i so o se aai sa avea ma malo i le laueleele lea na latou nonofo ai talu ai sa latou tulimataʻia se mea e sili atu ona lelei—“se aai ua faavaeina, o lona mataisau ma le tufuga o le Atua lea.” (Eperu 11:8-10, 13-16) Peitaʻi, e lē o fanau uma a Aperaamo sa latou talisapaia le tāua o le tofi lea na mauaina e ala atu ia Aperaamo.

O Nisi na ʻInoʻino i le Tofi

8. Na faapefea ona faaalia e Esau lona lē talisapaia o le tāua o lona tofi?

⁸ Sa leʻi matuā faatāuaina e Esau, le ulumatua a Isaako, lana aiā o le ulumatua. Na te leʻi talisapaia mea paia. O lea, i se tasi aso ina ua fiaʻai Esau, na ia faatau atu ai lana aiā o le ulumatua i lona uso, o Iakopo. Mo le ā le tau? E fesuiaʻi i se ʻaiga e tasi o areto ma se sitiū! (Kenese 25:29-34; Eperu 12:14-17) O le nuu lea o le a faataunuu i ai folafolaga a le Atua ia Aperaamo sa tupuga mai ia Iakopo, o lē na suia e le Atua lona igoa ae faaigoa ia Isaraelu. O ā ni avanoa na tatala atu e lena tofi patino ia i latou?

9. Ona o lo latou tofi faaleagaga, o le ā le laveaʻiga na tofo i ai fanau a Iakopo, po o Isaraelu?

⁹ A o faagasolo se vaitaimi o le oge, na siitia atu ai Iakopo ma lona aiga i Aikupito. O iinā na faatuputupulaʻia ai lo latou faitau aofaʻi ma ua matuā faatoʻateleina, ae na oo foʻi ina faapologaina ai i latou. Peitaʻi, sa leʻi galo ia Ieova lana feagaiga na fai ma Aperaamo. I le taimi atofaina a le Atua, na ia laveaʻia ai le fanauga a Isaraelu mai noanoataga ma faailoa atu ia i latou faapea, o le a ia auina atu i latou i “le nuu o tafe ai le suāsusu ma le meli,” o le laueleele lea na ia folafola atu ia Aperaamo.—Esoto 3:7, 8; Kenese 15:18-21.

10. I le Mauga o Sinai, o ā isi mea uigaese na tutupu ai e fesootaʻi atu ma le tofi o le fanauga a Isaraelu?

¹⁰ A o faimalaga atu le fanauga a Isaraelu i le Nuu Folafolaina, sa faapotopoto e Ieova i latou i le Mauga o Sinai. Iinā na ia fetalai atu ai ia i latou: “Afai tou te matuā faalogo mai i loʻu leo, ma tausiusi i laʻu feagaiga, ona fai lea outou ma oloa tāua moʻu, e sili i nuu uma; auā o loʻu lava le lalolagi uma. E fai foi outou ma malo o ositaulaga, ma nuu paia mo aʻu.” (Esoto 19:5, 6) Ina ua uma ona taufai ioe atu ma le lotomalie atoa ma le lotogatasi le nuu i lenei mea, ona tauaao ane loa lea e Ieova ia i latou lana Tulafono—o se mea sa ia leʻi faia i nisi lava tagata.—Salamo 147:19, 20.

11. O ā nisi o mea tāua sa aofia ai i le tofi faaleagaga o le fanauga a Isaraelu?

¹¹ Maʻeu se tofi faaleagaga sa maua e lena nuu fou! Sa latou tapuaʻi atu i le Atua moni e toʻatasi. Sa ia laveaʻiina i latou mai Aikupito ma sa latou vaaitino lava i mea ofoofogia na tutupu ina ua tauaaoina ifo le Tulafono i le Mauga o Sinai. Na atili faatamaoaigaina lo latou tofi a o latou mauaina e ala mai i perofeta, isi “afioga [“paia,” NW ] a le Atua.” (Roma 3:1, 2) Sa tofia i latou e Ieova e avea ma ana molimau. (Isaia 43:10-12) Sa tatau ona aliaʻi mai i lo latou nuu le Fanau Faa-Mesia. O ia na faasino atu i ai le Tulafono, o le a mātaulia ai o ia, ma sa tatau ona fesoasoani ia i latou ina ia talisapaia ai lo latou manaʻoga mo ia. (Kalatia 3:19, 24) E lē gata i lea, o le a tuuina atu ia i latou le avanoa e auauna ai i le fesootaʻi atu i lena Fanau Faa-Mesia i le avea ma malo o ositaulaga ma o se nuu paia.—Roma 9:4, 5.

12. E ui sa latou ulu atu i le Nuu Folafolaina, ae o le ā na leʻi taulau ona tofo i ai le fanauga a Isaraelu? Aiseā?

¹² I le tausisia o lana folafolaga, na taʻitaʻia ai e Ieova le fanauga a Isaraelu i le Nuu Folafolaina. Ae pei ona faamatala mulimuli mai e le aposetolo o Paulo, talu ai le leai o so latou faatuatua, na lē mafai ai ona faamaonia le avea o lena laueleele o se “malologa” moni. I le avea o se nuu, sa latou leʻi ulu atu i le “malologa [a le Atua]” talu ai sa lē taulau ona latou malamalama ma galulue e ōgatusa ma le fuafuaga o le aso o le mālōlōga a le Atua lava ia, lea na amata ina ua uma ona foafoaina Atamu ma Eva.—Eperu 4:3-10.

13. Ona o le lē talisapaia o lo latou tofi faaleagaga, o le ā se mea na melea ai foʻi e Isaraelu i lo latou avea o se nuu?

¹³ Sa ono mafai lava ona maua mai ia Isaraelu faaletino le aofaʻiga atoa o i latou o le a auai faatasi ma le Mesia i lona Malo faalelagi e avea ma malo o ositaulaga ma o se nuu paia. Peitaʻi sa latou leʻi talisapaia lo latou tofi tāua. E na o se vaega toʻaitiiti o tagata Isaraelu faaletino na latou taliaina le Mesia ina ua afio mai. O le iʻuga, e na o se vaega toʻalaiti na aofia ai i le malo o ositaulaga lea na valoia mai. Sa aveesea le Malo mai ia Isaraelu faaletino ma “tuuina atu i se nuu e au mai ai ona fua.” (Mataio 21:43) O le ā lena nuu?

Se Tofi i le Lagi

14, 15. (a) Ina ua mavae atu le maliu o Iesu, na faapefea ona amata faamanuiaina e atunuu i latou lava e ala i le “fanau” a Aperaamo? (e) O le ā le mea ua maua e “le Isaraelu a le Atua” e fai mo latou tofi?

¹⁴ O le nuu lea sa tuuina atu i ai le Malo, o “le Isaraelu [a] le Atua,” le Isaraelu faaleagaga, ua faia aʻe i soo faauuagagaina e 144,000 o Iesu Keriso. (Kalatia 6:16; Faaaliga 5:9, 10; 14:1-3) O nisi o lena 144,000 o ni Iutaia faaletino, peitaʻi o le toʻatele lava e mai Nuu Ese. I lena auala, na amata ai ona faataunuu le folafolaga a Ieova ia Aperaamo e faapea, o le a ala mai i lana “fanau” le faamanuiaina o atunuu uma. (Galuega 3:25, 26; Kalatia 3:8, 9) I lena uluaʻi faataunuuga, sa faauuina ai tagata mai atunuu i le agaga paia ma avea ai i latou ma atalii faaleagaga o Ieova le Atua, o uso o Iesu Keriso. Ona avea ai foʻi lea o i latou ma vaega lona lua o lena “fanau.”—Kalatia 3:28, 29.

¹⁵ A o leʻi oo i lona maliu, na faailoa atu ai e Iesu i sui mai Iutaia o le a iai i lena nuu fou, le feagaiga fou, lea o le a faamaonia mai i lona lava toto. E faavae aʻe i lo latou faatuatua i lena taulaga ua faamaonia, o le a faia ai i latou ua i totonu o lena feagaiga ina ia ‘faaatoatoaina e faavavau.’ (Eperu 10:14-18) Sa ono mafai ona “taʻuamiotonuina” ma faamagaloina a latou agasala. (1 Korinito 6:11) O lea, i lena uiga ua pei ai i latou o le tulaga sa iai Atamu a o leʻi agasala. Peitaʻi ane, o le a lē nonofo i latou nei i se parataiso faalelalolagi. Na fetalai Iesu o le a ia alu e saunia se nofoaga mo i latou i le lagi. (Ioane 14:2, 3) Ua latou faafitia faamoemoega sa latou ono maua i le lalolagi ina ia mafai ona latou maua se ‘tofi ua teuina i le lagi mo i latou.’ (1 Peteru 1:4) O ā mea latou te faia iinā? Na faamatala atu e Iesu: “Ou te faia se feagaiga ma outou . . . mo se malo.”—Luka 22:29, NW.

16. O le ā le tofiga ofoofogia o le auaunaga o loo taatia mai mo Kerisiano faauuina?

¹⁶ Mai le tele o isi mea o le a faia e i latou o ē pule faatasi ma Keriso mai le lagi, o le a aofia ai foʻi lo latou fesoasoani e aveesea mai le lalolagi āuga uma o le fouvalega i le pule silisili ese a Ieova. (Faaaliga 2:26, 27) I le avea ma vaega lona lua o le fanau faaleagaga a Aperaamo, o le a faia ai so latou sao i le aumaia o le faamanuiaga o le ola lelei atoatoa i tagata o atunuu uma. (Roma 8:17-21) Maʻeu se tofi tāua ua ia i latou!—Efeso 1:16-18.

17. O ā vala o lo latou tofi o loo olioli ai Kerisiano faauuina a o iai pea i le lalolagi?

¹⁷ Peitaʻi o le tofi o soo faauuina o Iesu e lē faatoʻā maua uma i le lumanaʻi. I se uiga e lē mafai e se isi lava tagata ona fai, sa fesoasoani atu ai Iesu ia i latou ina ia latou iloa Ieova, le Atua moni e toʻatasi. (Mataio 11:27; Ioane 17:3, 26) E ala i upu ma faaaʻoaʻoga, sa ia aʻoaʻoina ai i latou i le uiga o le ‘faatuatua ia Ieova’ faapea foʻi mea e aofia ai i le usiusitai atu ia Ieova. (Eperu 2:13; 5:7-9) Na tuuina atu e Iesu ia i latou le poto o le upu moni e faatatau i fuafuaga a le Atua ma faamautinoa atu ia i latou e faapea, o le a taʻitaʻiina i latou e le agaga paia i se malamalamaga atoatoa o lena mea. (Ioane 14:24-26) Sa ia tāmauina i o latou mafaufau ma loto le tāua o le Malo o le Atua. (Mataio 6:10, 33) Na tuuina atu foʻi e Iesu ia i latou le tofiga ina ia molimau atu ma faia tagata ma soo i Ierusalema, Iutaia, Samaria, ma vaega sili ona mamao o le lalolagi.—Mataio 24:14; 28:19, 20; Galuega 1:8.

Se Tofi Tāua mo se Motu o Tagata

18. I le ā le auala ua faataunuu ai i aso nei le folafolaga a Ieova faapea o le a faamanuiaina atunuu uma e ala i le “fanau” a Aperaamo?

¹⁸ E foliga mai, ua uma ona filifilia le aofaʻiga atoa o ē o le a iai i le Isaraelu faaleagaga, le “lafu mamoe itiiti” o suli o le Malo. (Luka 12:32) Ua faitau sefulu nei tausaga, o tataʻi atu pea e Ieova manatu i le aoaoina o se motu o tagata e toʻatele mai atunuu uma. O lea, ua faataunuu ai i se vaega tele le folafolaga a Ieova ia Aperaamo e faapea, e ala mai i lana “fanau” o le a manuia ai atunuu uma. O loo faapena ona tuuina atu ma le olioli e nei tagata ua faamanuiaina la latou auaunaga paia ia Ieova ma latou mautinoa e faapea, o lo latou faaolataga e faalagolago i lo latou faatuatua i le Tamaʻi Mamoe a le Atua, o Iesu Keriso. (Faaaliga 7:9, 10) Po ua e taliaina ea le valaaulia alofa a Ieova ina ia avea oe o se vaega o lena vaega fiafia?

19. O le ā le tofi lea o loo tulimataʻi atu i ai i latou mai atunuu o ē ua faamanuiaina?

¹⁹ O le ā le tofi tāua ua ofoina mai e Ieova ia i latou e lē o iai i le lafu mamoe itiiti? Leai, e lē se tofi i le lagi. O le tofi sa tatau ona tuufaasolo mai e Atamu i lana fanau—le faamoemoe o le ola e faavavau i tulaga lelei atoatoa i se parataiso o le a mulimuli ane aofia ai le lalolagi aoao. O le a avea o se lalolagi lea “e leai foi se toe oti, po o se faanoanoa, po o se aue, e leai foi se toe puapuaga.” (Faaaliga 21:4) O oe la lea, e faapea mai i ai le Afioga faagaeeina a le Atua: “Ia e faatuatua ia Ieova, ma e faia amio lelei; ia e nofo i le nuu, ma tausisi i le faamaoni. Ia e fiafia lava oe ia Ieova, ona foaiina lea e ia ia te oe o mea e manao i ai lou loto. E toe itiiti, ona leai lea o le tagata amio leaga . . . A o e agamalu, e fai mo latou le nuu; e faafiafia foi i latou ia te i latou ona o le manuia e tele. E fai lava le nuu mo tagata amiotonu, e nonofo ai pea i latou.”—Salamo 37:3, 4, 10, 11, 29.

20. O faapefea i “isi mamoe” ona latou olioli i le tele o le tofi faaleagaga o Kerisiano faauuina?

²⁰ Ua iai i “isi mamoe” a Iesu le tofi i le nofoaga i le lalolagi o le Malo faalelagi. (Ioane 10:16a) E ui o le a lē iai i latou i le lagi, ae o le tele o vaega o le tofi faaleagaga o loo olioli ai ē faauuina o le a faasolo mai ia i latou. E ala mai le vaega tuufaatasi o ē faauuina, “le auauna faamaoni ma le mafaufau,” ua mauaina ai e isi mamoe se malamalamaga i folafolaga tāua o iai i le Afioga a le Atua. (Mataio 24:45-47; 25:34) Ua auaufaatasi ē faauuina ma isi mamoe i lo latou iloa ma tapuaʻi atu i le Atua moni e toʻatasi, o Ieova. (Ioane 17:20, 21) Ua latou auaufaatasi e faafetai atu i le Atua ona o le tāua faatogisala o le taulaga a Iesu. Ua latou auauna faatasi o se lafu e tasi i le taʻitaʻiga a le Leoleo Mamoe e toʻatasi, o Iesu Keriso. (Ioane 10:16e) Ua avea uma lava i latou ma vaega o se ʻauuso alolofa i le lalolagi aoao. Ua latou tofu sao uma i le faaeaga o le avea ma Molimau ia Ieova ma lona Malo. Ioe, pe afai o oe o se auauna tuuina atu ma papatisoina a Ieova, o mea uma la nei e aofia ai i lou tofi faaleagaga.

21, 22. E mafai faapefea e i tatou uma ona faaali atu o loo tatou faapelepeleina lo tatou tofi faaleagaga?

²¹ O le ā le tāua o lenei tofi faaleagaga ia te oe? Po o lava ea se tele o lou faatāuaina ina ia e faatulaga ai lou faia o le finagalo o le Atua o se mea e silisili ona tāua i lou olaga? I le avea ma faamaoniga o lena mea, po o e utagia ea le fautuaga a lana Afioga ma lana faalapotopotoga ina ia auai e lē aunoa i sauniga uma a le faapotopotoga Kerisiano? (Eperu 10:24, 25) Pe iai ea se tāua ia te oe o lena tofi, ua faaauau ai pea ona e auauna i le Atua e ui lava i faigatā? Po o lava ea le malosi o lou talisapaia o lena tofi e faamalosia ai oe e tetee atu i so o se tofotofoga ina ia uia se ala e ono oo ai ina e melea lea tofi?

²² Tau ina ia tatou faapelepele uma i le tofi faaleagaga ua foaʻiina mai e le Atua ia i tatou. A o taulaʻi atu la tatou vaai i le Parataiso o i luma, seʻi o tatou faia se sao atoatoa i faaeaga faaleagaga ua foaʻi mai e Ieova ia i tatou i le taimi nei. E ala i le ati aʻe moni o o tatou olaga i la tatou faiā ma Ieova, tatou te tuuina atu ai se faamaoniga mautinoa o le tāua moni ia i tatou o lo tatou tofi mai le Atua. Tau ina ia tatou iai faatasi ma i latou o ē o loo faalauiloa atu e faapea: “Loʻu Atua e, le Tupu, ou te faaneenee ia te oe; ou te faamanū atu foi i lou suafa e faavavau faavavau lava.”—Salamo 145:1.

O le a Faapefea Ona E Faamatala?

• Pe ana faamaoni Atamu i le Atua, o le ā le tofi na semanū na te tuufaasolo mai ia i tatou?

• Sa faapefea ona tausia e fanau a Aperaamo le tofi lea na avanoa atu ia i latou?

• O le ā e aofia ai i le tofi o soo faauuina o Keriso?

• O le ā le tofi o le motu o tagata e toʻatele, ma e mafai faapefea ona latou faaalia mai e latou te talisapaia moni lena tofi?

[Ata i le itulau 20]

Na maua e fanau a Aperaamo le folafolaga i se tofi tāua

[Ata i le itulau 23]

Pe e te talisapaia ea lou tofi faaleagaga?