Oge—e Oo ai le Oti i le Taimi o le Mau
“E aai aʻu auauna, a o outou tou te fia aai.”—ISAIA 65:13
1, 2. (a) Faatasi ai ma le ā le faafitauli ua ʻai a le matagi ai tauiviga a atunuu? (e) O le ā le faamoemoe moni ua faasino mai e le Tusi Paia?
O LE faamataʻu o le oge o loo faamalumalu ifo i luga aʻe o le lalolagi atoa.! Na taʻua e se faatonu o le The Boston Globe e uiga i le puapuaga: “O se lalolagi ua toeitiiti piliona tagata, o loo ola toetoe lava a matelaina, o loo latou sailia ni auala e fesoasoani atu ai i atunuu matitiva ina ia olioli i se mea o loo agaʻi mai, i le anoanoaʻi o mea o loo seleseleina e atunuu e sili ona tamaoaiga.” Peitaʻi, e oo lava i atunuu o loo agaʻigaʻi i luma i le poto i matātā eseese, e pei ona taʻua ai, ua lē mafai lava ona saoloto mai i le lē lava o mea taumafa. Ua lē mafai foʻi e nei atunuu ona manuia a latou taumafaiga i le faia o ni polokalama ina ia faamautinoa ai o le a maua uma e ō latou tagata nuu meaʻai. Ua matuā tauivi i latou o ē manatunatu loloto i le olaga faaletagata i le faafitauli o le tuputupu aʻe. E iai ea la se vaifofo?
2 Ua ioe le faatonu e pei ona taʻua i luga e faapea: “O le taualumaga e aupito sili ona vaivai ai le loto o le lē lava o mea e taumafa. . . ona ua matuā lava le malosi o le lalolagi e mafai ai ona fafagaina tagata uma.” Peitaʻi, o loo agaʻi mai pea le mala o le oge ma le matelaina. Ai se ā ua tatau ai ona oo mai lenei mea? Na saunia e Lē Na Foafoaina i tatou ma le alofa, le anoanoaʻi o piliona o mea i le laueleele e lava ma totoe. I lona sauniunia o le lalolagi e avea o le aiga o le tagata, na ia faia ai ina ia lava ma mafaia ona aumai le anoanoaʻi o mea, e sili atu na i lo o le lava mo tagata uma. (Salamo 72:16-19; 104:15, 16, 24) E oo lava i nei taimi ua tumu i faalavelave, ua tatou mautinoa lava o le a saunia e lo tatou Foai Sili meaʻai e lava mo i latou o ē vaavaai atu i le Puna saʻo. E ala i Lē na ia aaoina mai e avea o Lē na ia aaoina mai e avea o Le Pule Sili o mea e ʻai, ua ia taʻu mai ia i tatou: “A ia . . . muai saili le malo o le Atua ma lana amiotonu; ona faaopoopoina atu lea o ia mea uma (mea faitino e manaomia i le olaga) ia te outou.—Mataio 6:33; 1 Ioane 4:14.
Oge—e Oo ai le Oti
3. O le ā le oge ua aumaia ai iʻuga aupito sili ona leaga, ma sa faapefea ona valoia mai?
3 O le iʻuga aupito sili i le lalolagi i aso nei e faanoanoa ai o le oge faaleagaga. Ua fesootaʻi saʻo lava ma le leai o se filemu. O loo tautoaʻi solo le fanau a tagata, e saili ma le tiga mo se auala e sao ai. Na uunaʻia e le Atua e ona le malosi uma lava lana perofeta, e tusi e uiga i le tulaga o mea i le tele o senituri ua mavae, e faapea: “O loo faapea mai le Alii o Ieova, Faauta, e oo mai aso ou te tuuina atu ai le oge i le nuu; e le se oge i mea e ʻai, po o se gālala i le fia inu vai, a o le oge i le faalogologo i afioga a Ieova. Latou te feoai e pau mai i le tasi vasa e oo atu i le isi vasa, e pau mai i le itu i matu e oo atu i le itu i sasaʻe latou te feoai ai e sailiili atu ai le afioga a Ieova, a e le maua.”—Amosa 8:11, 12.
4, 5. (a) Ai se ā ua lē maua ai e nisi le Atua, e ui lava o loo latou saili ia te ia? (e) Na faapefea ona ese Iesu mai taʻitaʻi lotu o ona aso? (Mataio 15:1-14)
4 Peitaʻi, pe i ai se auala e sao atu ai mai lea tulaga e lē masao ai se tasi? Ua tali mai le aposetolo o Paulo ioe, ua faalaeiauina ai i tatou i nei upu: “O le Atua na faia le lalolagi . . . ua na tuu foi tausaga na tofia anamua, ma tuaoi o mea latou te nonofo ai; ina ia latou saili i le (Atua) pe mafai ona latou tautāgotago ma latou iloa o ia, ae peitai e le mamao o ia ma i tatou taitoatasi.”—Galuega 17:24-27.
5 Afai o le Atua “e le mamao o ia ma i tatou taitoatasi,” a e ai se ā la ua toatele ai tagata e tautātagotago ia te ia, a e lē maua o ia? Auā foʻi e sese nofoaga o loo latou sailia ai o ia. E toafia ua taʻua i latou o Kerisiano, o loo latou saili totino atu i le tusi autū o le faa-Kerisiano, le Tusi Paia? E toafia o ē ua taʻua o le “leoleo mamoe” o loo faaaogā le Afioga a le Atua e aʻoaʻo ai mamoe”? (Faatusatusa Esekielu 34:10) Na taʻu atu e Iesu i taʻitaʻi lotu faamaualuga o ona aso ua latou “le iloa upu o Tusi, ma le mana o le Atua.” (Mataio 22:29; Ioane 5:44) Peitaʻi sa silafia uma lava e Iesu le Tusi Paia ma na ia aʻoaʻo atu ai ia tagata, na ia alofa i ai “ona ua lailoa i latou ma tuulafoaiina, e pei o mamoe e leai so latou leoleo.”—Mataio 9:36.
E Faapefea ona avea o se Taimi o le Mau?
6. A o tele meaʻai faaleagaga, ua faapefea ona toe faamautinoa e Ieova ana auauna?
6 E toe faamautinoa ma faamalosiau atu Ieova ia i latou o e saili ma le faamaoni ia iloa o ia. I le aʻoaʻia o leoleo mamoe i ō latou sese, ua ia fetalai mai ai e ala i lana perofeta o Isaia: “Faauta mai, e aai aʻu auauna, ao outou tou te fia aai; faauta, e feinu aʻu auauna, ao outou tou te fia inu; faauta, e olioli aʻu auauna, a o outou tou te mamā.” (Isaia 65:13, 14) A e ua faapefea ona saunia le e Atua le tele o mea mo ana auauna? O le ā e tatau ona tatou faia ina ia auai ma le olioli i lana fuafuaga mo le faasaoina o ola, e ui lava i oge faaleagaga i aso nei?
7. A le ā le tala faaanamua sa saunia ma le alofa mo le faamalosia o i tatou i aso nei?
7 Talu ai ona o le faasaoina e faalagolago atoatoa i loa tatou iloa o fuafuaga a le Atua, ma gaoioi ma le faatautau i ia mea, e tatau lava la ona tatou fiafia e ō atu i le Afioga a le Atua, ma saili ina ia iloa lona finagalo mo i tatou ma ia iloa lana auala o loo ia feagai ai ma i tatou. (Ioane 17:3) I lea itu, o le a tatou talanoa nei i se tala faale-Tusi Paia ua faaatagia ai le mea o loo tupu i aso nei. O le tagata autū o lenei tala, o le toeaina matua o Iosefa. A o faia e Ieova le fuafuaga poto mo Ona tagata e ala ia Iosefa, ua faapena foʻi ona Ia taʻitaʻiina ma le alofa i latou o ē saili ia te Ia i aso nei.—Faatusatusa le Roma 15:4; 1 Korinito 10:11, Reference Bible footnote (*); Kalatia 4:24.
Iosefa, o Lē Faasaoina Ola
8, 9. (a) O ā ni faatusatusaga ua tatou maua mulimuli ane mo Iosefa, Iakopo ma Farao? (e) Atonu e mafai faapefea ona aafia ai i tatou i le faataunuuga?
8 I le avea o sē faasaoola, na faia ai e Iosefa le atalii o Iakopo se vaega tāua lava. Pe ua valoia ai e lenei tulaga se mea i le lumanaʻi? Ia, seʻi manatu i le tumau o Iosefa i faiga lē alofa a ona uso, o lona feagai ai ma tofotofoga ma mea faigata na oo ia te ia i se nuu ese, o lona faatuatua lē maluelue, o lona tausisia pea o le faamaoni, ma lona faaeaga o le tuuina atu i se tulaga o le pule poto i le taimi o se mala o le oge. (Kenese 39:1-3, 7-9; 41:38-41) Pe tatou te lē vaaia ai ea la se ata tutusa i ala o le soifuaga o Iesu?
9 Ona o le āsa mai puapuaga, na avea ai Iesu o le Areto o le Ola i totonu o se lalolagi ua matelaina “i le faalogologo i afioga a Ieova.” (Amosa 8:11; Eperu 5:8, 9; Ioane 6:35) Ua faamanatu mai la ia i tatou e Iakopo ma Farao i lo laua fesootaʻiga ma Iosefa, e uiga ia Ieova ma le mea ua ia faataunuuina e ala i lona Alo. (Ioane 3:17, 34; 20:17; Roma 8:15, 16; Luka 4:18) Sa iai foʻi isi na auai i le faatinoina o lenei tala moni o le olaga, ma o le a tatou talanoa ma le naunau i a latou vaega. O le a leai lava se faaletonu o le faamanatu mai ia i tatou o lo tatou lava faalagolago i le Iosefa Sili, o Iesu Keriso. Maeu so tatou loto faafetai ona ua ia faasaoina i tatou mai le oge e oti ai, i nei “aso e gata ai” ua sili ona leaga!—2 Timoteo 3:1, 13.
Ua Tatalaina le Tala
10. (a) Na faapefea ona sauniuni Iosefa mo le faia o lana vaega tāua ua avea ma ana tiute tauave? (e) O ā uiga sa ia muai faaalia i le olaga?
10 I aso o Iosefa, sa leai se tagata na ia iloa mo le auiluma, po o le ā na teuina e Ieova mo Ona tagata. Peitaʻi, e oo mai i le taimi na valaauina ai Iosefa ina ia faataunuuina lana vaega tāua, a e ua uma ona aʻoaʻoina ai o ia e Ieova, ma faaatoatoaina o ia e tusa ai ma ona agavaa. E tusa ai ma lona uluaʻi olaga, ua faitauina faapea le faamatalaga: “E sefulu ma le fitu tausaga o Iosefa, sa i ai i ona uso ua leoleo i le lafu o ia foi o le tama, sa iai i tama a Pila ma tama a Selepa, o avā ia a lona tamā; na tala mai e Iosefa le tala i a latou amio leaga i lo latou tamā.” (Kenese 37:2) Sa ia faaalia le faamaoni i mea e naunau fiafia i ai lona tamā, e pei lava o Iesu, sa leʻi liliu ese i lona faamaoni i le leoleoina o le lafu a lona Tamā i totonu o se “tupulaga le faatuatua ma le faapiopio.”—Mataio 17:17, 22, 23.
11. (a) Ae se ā na inoino ai ʻafa uso o Iosefa ia te ia? (e) O le ā se tulaga faapena na aafia ai foi Iesu?
11 Sa sili ona alofa o Isaraelu le tamā o Iosefa ia te ia na i lo o ona uso uma, na faaalia le i lona faia o se ofu talaloa, tusitusi mo ia. Talu ai ona o lenei mea, o ʻafa uso la o Iosefa ua “latou ʻinoʻino ai lea ia te ia, ma ua le mafai ona tautala filemu ia te ia.” Na atili ai foʻi ona latou ita ia te ia, ina ua ia faia i miti se lua na latou faauigaina o le a ia pule ai ia i latou. I le iʻuga foʻi faapena, na oo ai ina inoino taʻitaʻi Siu ia Iesu ona o lona faamaoni, ana aʻoaʻoga ganagofie, ma le faamanuiaga vaaia a Ieova i ona luga.—Kenese 37:3-11; Ioane 7:46; 8:40.
12. (a) Ai se ā na manatu mamafa ai Iakopo mo le manuia o ona atalii? (e) O le ā le faatusatusaga ua tatou maua i le tulaga o Iosefa ma lea o Iesu?
12 O le taimi lea o loo leoleo ai uso o Iosefa i mamoe e latalata i Sekema. Na saʻo lava le popolega o le tamā o Iosefa auā o i inā i Sekema na faaleagaina ai Tina, o lea na fasiotia ai e Simeona ma Levi ma o la uso, tane o lena aai. Na fai atu loa lea o Iakopo ia Iosefa e alu seʻi vaai po o manuia mai i latou ma foʻi mai e taʻu mai se tala. E ui lava ina ita mai ona uso ia te ia, a e na faavave lava ona alu atu Iosefa e saili ia i latou. I le auala foʻi faapena, na talia fiafia ai e Iesu le tofiga mai ia Ieova i luga o lenei lalolagi, e ui lava e tele ni mafatiaga i lona tulaga lelei atoatoa e avea ai o se Sui Sili o le faaolataga. Ona o lona tumau, maeu se faaaʻoaʻoga lelei na faia e Iesu mo i tatou uma lava!—Kenese 34:25-27; 37:12-17; Eperu 2:10; 12:1, 2.
13. (a) Na faapefea ona faasasao atu le inoino o ʻafa uso o Iosefa? (e) I le ā atonu na faatusaina i ai le faanoanoa o Iakopo?
13 Na iloa mamao atu e uso e toasefulu o Iosefa lona sau. Sa vave lava ona oso aʻe lo latou ita ia te ia, ma ua latou faapea loa o lea faauma o ia. Muamua, na latou fuafua e fasiotia o ia. Peitaʻi, ona o le fefe o Reupena i lona tofi o le ulumatua, na ia faaoleole ai i latou, ina ia lafo o ia i totonu o se lua palapalā sa leai ni vai, ma lona manatu e toe foʻi mai ma faasaʻoloto ia te ia. Peitaʻi, i lea lava taimi na faaoleole ai foʻi Iuta ona uso, ina ia faatau atu o ia i ni tagata Isamaeli o loo ui ane ai inā la latou aumalaga. Ona ave ai loa lea e uso le ofu talaloa o Iosefa, na fufui i le toto o se ʻoti poʻa, ma auina atu i lo latou tamā. Ina ua iloiloina e Iakopo le ofu sa ia alaga: “O le ofu o loʻu atalii lava, ua ʻaina ia e se manu feai, ua saeia lava Iosefa.” Atonu sa faapena le lagona faanoanoa o Ieova i mafatiaga o Iesu a o ia faataunuuina lona tofiga i luga o le lalolagi.—Kenese 37:18-35; 1 Ioane 4:9, 10.
Iosefa i Aikupito
14. Atonu e faapefea ona aogā lenei tala faaanamua ia i tatou i aso nei?
14 E lē tatau ona tatou faia se faaiʻuga faapea, o le faataunuuga o mea uiga ese ua tutupu, e aafia ai Iosefa, ua taunuu tonu lava i se faasologa o taimi. Na i lo o lea, ua tatou maua i tuā i inā se faasologa o ni faaaʻoaʻoga, e mo le faatonuina ma le faalaeiauina o i tatou i aso nei. E pei ona taʻua e le aposetolo o Paulo: “O mea uma foi na tusia anamua, na tusia ia e aʻoaʻo mai ai ia te i tatou; ina ia tatou maua le faamoemoe e tupu mai i le onosai, ma le faamafanafana mai o Tusi. Ia foai atu foi ia te outou e le Atua o ia e tupu mai ai le onosai ma le faamafanafana, ina ia gatasitasi o outou loto e tusa ma le finagalo o Keriso Iesu; ina ia vivii outou i le Atua, le Tamā o lo tatou Alii o Iesu Keriso, ma le loto e tasi, ma le upu e tasi.”—Roma 15:4-6.
15. Ai se ā na manuia ai Iosefa ma le aiga o Potifara?
15 Na aveina atu Iosefa i Aikupito, ma o i inā na faatauina atu ai i se tagata Aikupito e igoa ia Potifara, o le pule i ʻau e faafeao a Farao. Sa faamaonia le faatasi o Ieova ma Iosefa, o lē na faaauau pea ona ola e tusa ma mataupu silisili lelei na tamauina e lona tamā i totonu ia te ia, e ui lava ua mamao ese nei o ia mai le fale o lona tamā. Sa leʻi lafoaʻia e Iosefa le tapuaiga ia Ieova. Sa talisapaia lava e lona matai o Potifara uiga mataina o Iosefa, ma o lea na tuu ai ana mea uma i le pule a Iosefa. Sa faamanuia pea e Ieova le aiga o Potifara ona o Iosefa.—Kenese 37:36; 39:1-6.
16, 17. (a) Na faapefea ona fetaiaʻi Iosefa ma se isi tofotofoga atili o le faamaoni? (e) O le mea na tupu ia Iosefa i le fale puipui na faaalia ai ā ala o mea?
16 O i inā na taumafai ai le avā a Potifara e faasese ia Iosefa. Sa teena pea e ia le fafine. I se tasi aso na ia tago ai ma seʻi le ofu talaloa o Iosefa, a e na sola Iosefa, ae tuu ai lona ofu i lima o le avā a Potifara. Ona ia tuuaʻia pepelo lea o Iosefa i luma o Potifara faapea, sa taumafai o ia (Iosefa) e faia ni amioga lē mamā, ma na tuu ai loa e Potifara Iosefa i le fale puipui. Mo se taimi, sa tuu ai o ia i le mea e fusifusia ai i filifili uʻamea. Peitaʻi, i le faagasologa o tulaga faigata o mea na oo ia te ia i le fale puipui, sa faaauau pea ona faamaonia e Iosefa o ia o se tagata faamaoni. O lea, na tuu ai e le pule o le fale puipui pagota uma i le vaaiga a Iosefa. —Kenese 39:7-23; Salamo 105:17, 18.
17 I le faagasologa o taimi, na tupu ai le toʻatamaʻi o le tupu o Farao i lana tautū uaina ma lana fai meaʻai, ma na tuuina atu ai i laua i le fale puipui. Na tofia Iosefa e auauna atu ia te i laua. O lea, na toe faaliliu ai foʻi e Ieova mea. O nei tagata e toalua o auauna a le tupu, na fai ni a la miti na fenuminumiaʻi ai i laua. Ina ua uma ona faamamafa atu e Iosefa faapea, “o i le Atua . . . faamatalaga,” ona ia faamatala atu loa lea o uiga o a la miti. Ma e pei lava ona faailoa atu e Iosefa, ina ua mavae aso e tolu (i le aso fanau o Farao) na toe faafoisia le tautū uaina i lona tofiga, a e na faatautauina le fai meaʻai.—Kenese 40:1-22.
18. (a) Na faapefea ona oo ina toe manatua Iosefa? (e) O le ā na avea ma vaega autū o miti a Farao?
18 E ui lava sa talosaga atu Iosefa i le tautū uaina ina ia taʻu atu o ia ia Farao, a e ina ua mavae tausaga e lua, faatoa manatua e le tamaloa Iosefa. E ui lava i lea, ua mafua lenei mea ona ua faalua ona faia e Farao ni miti faamatala gatā i le po e tasi. A e ina ua lē mafai ese tasi o faataulaitu a le tupu ona talatalaina o la uiga, taʻua atu ai loa le e pule i e tautū uaina faapea, e mafai e Iosefa ona faamatala miti. Ona aauina atu loa lea e Farao ina ia aumaia Iosefa, o lē na faasino atu ma le loto maulalo i le Puna o faamatalaga moni i lona faapea atu: “O le Atua na te avatu se tali lelei ia Farao.” Ona faamatala atu loa lea e le tupu o Aikupito miti ia Iosefa, e faapenei:
“Na aʻu tu ai i le auvai o le vaitafe [o le Naila] Faauta foi, na o ae i le vaitafe o povi e fitu e tino lelei ma le pepeti, na latou aai i le vaofalī. Faauta foi, e mulimuli ia te i latou ona o ae o isi povi e fitu e matuā tino leaga lava ma le paee, ou te le iloa lava ni e faapea ona leaga i le nuu uma o Aikupito; na ʻaina foi e povi tino leaga ma le paee o povi pepeti e fitu na muamua. Ua oo i o latou manava, a e le iloa lava po ua oo i o latou manava, ae peitai ua tino leaga pea faapei o anamua . . .
“Faauta foi, na ou iloa i laʻu miti na fua mai o ʻau saito e fitu i le ʻau e tasi, e soona puputa ma le tino lelei mai. Faauta, na mulimuli ona tutupu mai ia te i latou o isi ʻau saito e fitu e laiti, e tino leaga, ma le mamae i le matagi mai sasae. Ona folo ai lea e ʻau saito tino leaga o ʻau saito lelei e fitu. Na ou talaina atu foi i le au taulāitu, a e leai se na te mafaia ona faamatalaina mai ia te au.”—Kenese 40:23-41:24.
19. (a) Na faapefea ona faalia e Iosefa le loto maulalo? (e) O le ā le feau na faaalia i le faamatalaina o miti?
19 Pagā ni miti uiga ese! E mafai faapefea e se tasi ona faamatalaina? Na mafaia e Iosefa, a e leʻi mo sona lava viiga. Na ia faapea atu: “E tau faatasi faalepo a Farao; ua faaali atu ai e le Atua ia Farao o le mea o le a na faia.” Na faaali atu loa lea e Iosefa, le feau faavaloaga malosi o nei miti, i lona faapea atu:
“Faauta, o le a oo mai tausaga e fitu e matuā tele ai le mau i le nuu uma o Aikupito. Ona muliai oo mai ai lea o tausaga oge e fitu, e galo ai le mau uma lava i le nuu o Aikupito; e faaumatia ai le nuu i le oge. . . . Na foi faalua mai le faalepo ia Farao; auā o le mea ua matuā faamauina e le Atua, e vave foi ona faataunuu mai e le Atua.”—Kenese 41:25-32.
20, 21. (a) Na faapefea ona gaoioi Farao e faatatau i le lapataiga? (e) E faapefea ona faatusatusa Iosefa ma Iesu, e tusa ai ma lenei manatu?
20 O le ā o le a fai e Farao i lenei oge o loo faaloloʻu mai? Na fautuaina e Iosefa ina ia fai e Farao se sauniuniga, e ala i le tofia o se tagata poto ma le mafaufau e pule i le nuu, ina ia faaputu mea uma ua maua i le silisiliga i tausaga lelei. Ua iloa nei e Farao uiga mataina o Iosefa. Ona ia to ese ai lea o lona mama ua faailogaina i lona lima, ma tuu i le lima o Iosefa, o lea ua tofia ai o ia e Farao e pule i le nuu uma o Aikupito.—Kenese 41:33-46.
21 O le tolugafulu lea o tausaga o Iosefa na tu ai i luma o Farao, e tutusa lava ma tausaga o Iesu Keriso i le taimi na papatisoina ai o ia, ma amata ai lana faiva mo le aumaia o le ola. O le a faaalia la i le mataupu o loo mulimuli mai, pe na faapefea ona faaaogā e Ieova Iosefa, e faaatagia ai le “Alii i le ma le Faaola” a Ieova, i le taimi o le oge faaleagaga atoa ma lona faasinoga faapitoa mo o tatou aso.—Galuega 3:15; 5:31.
E Faapefea Ona e Tali?
◻ O ā auala e lua ua avea ai le oge o se faamataʻu i aso nei?
◻ O ā uiga lelei na atiina aʻe e Iosefa a o faatasi ma ona afa uso?
◻ O le a e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai uluaʻi mea na oo ia Iosefa i Aikupito?
◻ O le manatu tele o Ieova ia Iosefa ma tagata na pagatia i le oge, ua faamautinoa mai ai ia i tatou le ā?
[Pusa i le itulau 13]
Na faapea mai se tagata tusitala i le The Sunday Star (Torono, o Mati 30, 1986) e uiga i lotu ua taʻua o lotu autu: “O le mea o loo sili ona latou lē taulau ai, o le leai o ni fesootaiga ma tane, fafine ma le ʻau talavou, ua matelaina faaleagaga i aso nei!”