E ui ina Faanoanoa, a e ua i ai Lo Tatou Faamoemoe

“Matou te loto ina ia outou iloa, le au uso e, e uiga i e o momoe, ina neʻi outou faanoanoa, pei o isi e leai so latou faamoemoe.”—1 TESALONIA 4:13.

1. O le ā o loo tupu i tagata i se tulaga faifai pea?

PE E i ai sē e pele ia te oe ua motusia le mafutaga ona o le oti? E tusa lava po o le a le matua, o le toatele o i tatou ua oo i ai le faanoanoa ona o se tasi o le aiga po o se uo ua tatou le toe faatasi ona o le oti. Atonu o se mātua o o tatou mātua, o se tasi o o tatou mātua, o se paaga faaipoipo, po o se tasi o le fanau. O le matua i tausaga, o le maʻi, ma faalavelave e tutupu faafuasei ua faapogaia ai e le aunoa le oti. O le solitulafono, o sauaga, ma taua ua faaopoopo atu ia i faanoanoaga. I tausaga uma lava taitasi i le lalolagi atoa, e maliliu ai tagata e 50 miliona i sona fua faatatau. O se fua faatatau sa i ai i aso taitasi i le 1993 e 140,250. O le tiga o le oti e aafia ai uo ma aiga, ma e matuā ogoogo lagona o le faanoanoa ona o lē ua toesea.

2. O le ā ua foliga mai e le o se mea e masani ona tupu e tusa ai ma le feoti o tamaiti?

² Pe tatou te le lagona faatasi ea le faanoanoa ma se tasi o tamā ma tinā i Kalefonia i le Iunaite Setete o Amerika o e na motusia le mafutaga ma se alo teine o loo maitaga, i se faalavelave tau taavale sa sili ona matautia? I se mea e tasi na tupu a e na laʻua le toe mafuta atu ai i le la alo teine e toatasi ma le pepe sa faatalitalia o le a avea ma se uluai tama a lo la afafine. O le tane a le ua maliu ua faamutaina le mafutaga ma lana avā ma lona uluai atalii po o se afafine. E foliga e le o se mea e masani ai i mātua ona mafatia i le faanoanoa ona o le oti o se tama itiiti e tusa lava pe o laitiiti pe ua matua. E le o se faiga masani ona muamua feoti fanau i lo mātua. O i tatou uma lava tatou te fiafia e ola. O lea la, ua avea ai le oti o se fili moni lava.—1 Korinito 15:26.

Ua Oo mai le Oti i le Aiga o Tagata

3. Na ono aafia faapefea Atamu ma Eva i le oti o Apelu?

³ Ua pule le oti ma le agasala o ni tupu pe ā ma le ono afe tausaga o le talafaasolopito o le tagata, talu mai lava le fouvalega a lo tatou uluai mātua, o Atamu ma Eva. (Roma 5:14; 6:12, 23) E le o taʻuina mai e le Tusi Paia ia i tatou o la uiga faaalia ina ua fasiotia le la tama o Apelu e lona uso o Kaino. E sili atu i le tasi ni mafuaaga sa tatau ai ona avea o se mea sa matuā mafatia ai i laʻua. O lenei mea, o se taimi muamua lea ua la vaai atu ai i le uiga moni o le oti o le tagata, ina o vaai atu i foliga o la laʻua tama. Sa la vaaia ai le fua o le la fouvale ma le faaaogāseseina pea o le filifiliga saoloto. E ui i lapataiga mai le Atua, a e na filifili ai lava Kaino e faia le uluai fasiotia o lona uso. Ua tatou iloa na matuā faanoanoa Eva ina ua fasiotia Apelu auā ina ua ia fanauina mai Setu, na faapea mai o ia: “Ua tofia mai e le Atua ia te au le tasi tama o le sui o Apelu, o le na fasiotia e Kaino.”—Kenese 4:3-8, 25.

4. Aisea na le avea ai aʻoaʻoga sese faaanamua o le ola pea o le agaga po o le solu pe a mavae le oti ma faamafanafanaga ina ua oti Apelu?

⁴ Na muai iloa ai foi e o tatou uluai mātua le uiga moni o le faasalaga a le Atua ia te i laʻua—e faapea pe afai la te fouvale ma lē usiusitai, o le a “oti” i laʻua. E ui i pepelo a Satani, e foliga mai sa lei tupu mai le aʻoaʻoga sese faaanamua o le ola pea o le agaga po o le solu pe a mavae le oti, o lea sa le mafai ai ona la maua se faamafanafanaga pepelo mai i lena mea. Na fetalai atu le Atua ia Atamu e faapea: “E te toe foi atu i le eleele; auā na faiina aʻi lava oe; auā o le efuefu oe, e te toe foi atu lava i le efuefu.” Na te lei taʻuina atu i ai se olaga i le lumanai o se agaga po o se solu e ola pea i le lagi, po o seoli, po o se Falepuipui o agaga, po o pulekatolio, po o se isi lava nofoaga. (Kenese 2:17; 3:4, 5, 19) Ona o ni solu ola po o ni tagata ola ua agasala, o le a oo ina mulimuli ane ai lava feoti Atamu ma Eva ma le toe i ai lava. Na faagaeeina le tupu o Solomona e tusi e faapea: “Auā o e ua ola, ua latou iloa e oti i latou; a o e ua oti, latou te le iloa se mea; ua leai foi se toe totogi ia te i latou; auā ua faagalogaloina i latou. O lo latou alofa foi, ma lo latou ita, ma lo latou mataua, ua mavae lava ia; ua le toe aiā i latou e faavavau i mea uma ua faia i lalo o le la.”—Failauga 9:5, 6.

5. O le ā le faamoemoe moni mo e ua maliliu?

⁵ Maeu le moni o na upu! O le mea moni lava o ai na te manatuaina tuaa ua lua selau po o le tolu selau tausaga ua mavae? E masani lava e le o toe iloa o latou tuugamau po ua leva foi ona le toe amanaia. Pe o le uiga ea o lena mea e faapea ua leai se faamoemoe mo e pele ia i tatou ua maliliu? E mautinoa lava o loo i ai. Na taʻu atu faapea e Mareta ia Iesu e tusa ai ma lona tuagane o Lasalo ua oti: “Ua ou iloa e toe tu mai lava ia i le toe tu i le aso gataaga.” (Ioane 11:24) Na talitonu tagata Eperu e faapea o le a toe faatutuina mai e le Atua e ua maliliu i se taimi i le lumanai. E ui i lea, sa lei taofia ai i latou mai le faanoanoa ona o le maliu o se sa pele ia i latou.—Iopu 14:13.

O Ē Faamaoni na Faanoanoa

6, 7. Na faapefea ona tali atu Aperaamo ma Iakopo i le oti?

⁶ E toetoe lava atoa le fa afe tausaga ua tuanai, ina ua maliu Sara le avā a Aperaamo, “na alu atu ai foi Aperaamo e tagituʻi ona o Sara, ma tagi ai.” Na faaalia e lena auauna faamaoni a le Atua ona lagona faavauvau ona o le motusia o le mafutaga ma lana avā faapelepeleina ma le faamaoni i le oti. E ui sa avea o ia o se tane lototele i ana gaoioiga, a e sa lei ma o ia e faaali atu lona faanoanoa i lona tagituʻi.—Kenese 14:11-16; 23:1, 2.

⁷ Sa faapena foi le mea na oo ia Iakopo. Ina ua talitonu o ia i le talapepelo e faapea ua fasiotia lona atalii o Iosefa e se manufeai, sa faapefea ona ia tali atu i ai? Tatou te faitau i ai faapea i le Kenese 37:34, 35: “Ona saei lea e Iakopo ona ofu, ua ia lavalava i le ie talatala, ma ua faanoanoa pea ia i aso e tele ona o lona atalii. Ua tutū i luga ona atalii uma ma ona afafine uma e faamafanafana ia te ia; a e le mafai ona faamafanafanaina o ia, ua fai ane, Auā ou te alu ifo ma le faanoanoa i le tuugamau i loʻu atalii; ona tagi lea o lona tamā ia te ia.” Ioe, o se mea e masani ai ma o se mea foi e faaalia ai le alofa faaletagata, le faaali atu o lagona faanoanoa pe a maliu sē e pele.

8. Na masani faapefea ona faailoa atu e tagata Eperu lo latou faanoanoa?

⁸ Atonu e manatu nisi e faapea i tulaga po o aganuu faaonaponei, sa soona faavauvau pe na le pulea faalogona o Iakopo. A e e ese le vaitaimi ma aganuu na tausia aʻe ai Iakopo. O le auala na ia faaali atu ai lona faanoanoa—le ofuina o ie talatala—o le taimi muamua lea ua taʻua mai ai e le Tusi Paia lenei ituaiga o tu. E ui i lea, e pei ona faamatala mai i le vaega o le Tusi Paia na tusia i le gagana Eperu, na faaalia foi le faanoanoa e ala i le taufaitagituʻi, i le fatuina o se pese faavauvau, ma le nofo i le lefulefu. E tusa ai ma faamaoniga sa lei taofiofia tagata Eperu mai le faailoa atu o o latou lagona moni o le faanoanoa.a—Esekielu 27:30-32; Amosa 8:10.

Faanoanoaga i le Vaitaimi o Iesu

9, 10. (a) Na tali atu faapefea Iesu i le oti o Lasalo? (e) O le ā ua taʻu mai ia i tatou i le auala na tali atu ai Iesu?

⁹ A e faapefea uluai soo o Iesu? Mo se faataʻitaʻiga, ina ua oti Lasalo, na faaalia e ona tuafāfine o Mareta ma Maria lo laʻua faanoanoa i lona maliu e ala i le taufaitagituʻi ma loimata. Na tali atu i ai faapefea le tagata lelei atoatoa o Iesu ina ua taunuu atu i ai i le fale? Ua faamatala mai faapea e Ioane: “Ua oo foi Maria i le mea sa i ai Iesu; ua vaai mai ia te ia, ona faapaū mai lea o ia i ona vae, ua faapea mai ia te ia, ‘Le Alii e, ana e iinei, po ua le oti loʻu tuagane.’ Ua silafia e Iesu o ia ua tagi, ma Iutaia ua o mai ma ia ua fetagisi, ona tiga tele lea o lona finagalo, ma ua ātu lava o ia; ona faapea atu lea, ‘O fea na outou tuuina ai o ia?’ Ua faapea mai i latou ia te ia, ‘Le Alii e, maliu mai ia, e te silasila i ai.’ Ua tagi Iesu.”—Ioane 11:32-35.

¹⁰ “Ua tagi Iesu.” O upu laiti na ua faamatala mai ai uiga faaletagata o Iesu, o lona alofa mutimutivale, ma ona lagona. E ui ina ia silafia lelei le faamoemoe i le toetu, a e na “tagi Iesu.” (Ioane 11:35) Ua faamatala atili mai e le tala e faapea o e na vaavaai ane na latou faapea mai: “Faauta i le tele o lona alofa ia [Lasalo]!” E mautinoa lava, afai na tutulu le tagata lelei atoatoa o Iesu ina ua maliu sana uo, ua le o se mea e maasiasi ai pe afai e faanoanoa ma tagituʻi se tane po o se fafine i aso nei.—Ioane 11:36.

O le ā le Faamoemoe mo Ē ua Maliliu?

11. (a) O le ā e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai i faaaʻoaʻoga faale-Tusi Paia e faatatau i le faavauvau? (e) Aisea tatou te le faanoanoa ai e pei o i latou e leai so latou faamoemoe?

¹¹ O le ā e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai i nei faaaʻoaʻoga faale-Tusi Paia? O se mea e masani ai le tagata ma e faalenatura foi le faanoanoa ma e le tatau ona tatou lagona se maasiasi e faailoa atu lo tatou faanoanoa. E ui ina tau faaitiitia le faanoanoa ona o le faamoemoe o le toetu, o le maliu o se e pele e tumau pea ona avea o se mafutaga motusia e sili ona tiga, ma e matuā logo i tino. O tausaga e tele o mafutaga mafana ma le faifai mea faatasi ua faafuaseia ona faamutaina i se auala pagatia. E moni, tatou te le faanoanoa e pei o i latou e leai so latou faamoemoe po o i latou foi e sese lo latou faamoemoe. (1 Tesalonia 4:13) E le gata i lea, e le o faaseseina i tatou e ni tala sese o le vavau e faapea e i ai se agaga po o se solu i le tagata e le mafai ona oti po o le faaauau pea i se isi ituaiga o olaga i se tino ese. Ua tatou iloa ua folafola mai e Ieova ‘le lagi fou ma se lalolagi fou e mau ai e amiotonu.’ (2 Peteru 3:13) O le a “sōloiesea foi e le Atua loimata uma i o latou mata; e leai foi se toe oti, po o se faanoanoa, po o se aue, e leai foi se toe puapuaga; auā ua mavae atu mea muamua.”—Faaaliga 21:4.

12. Na faaalia faapefea e Paulo lona faatuatua i le faamoemoe i le toetu?

¹² O le ā le faamoemoe mo i latou ua maliliu?b Na faagaeeina le tusitala Kerisiano o Paulo ina ia aumaia ia i tatou le faamafanafanaga ma le faamoemoe ina ua ia tusi e faapea: “O le toe fili e faaumatia, o le oti lea.” (1 Korinito 15:26) Ua faapea mai le New English Bible: “O le fili mulimuli o le a aveesea o le oti lea.” Aisea na mautinoa lelei ai e Paulo lena mea? Talu ai na faaliliuina ma aʻoaʻoina o ia e Iesu Keriso o lē na toe faatuina mai nai le oti. (Galuega 9:3-19) O le mafuaaga lena sa mafai ai foi e Paulo ona fai atu faapea: “Auā ua oo mai le oti ona o le tagata [o Atamu], ua oo mai foi le toe tutū o e ua oti ona o le tagata [o Iesu]. Auā faapei ona oti uma ia Atamu, e faapea foi ona faaolaina uma ia Keriso.”—1 Korinito 15:21, 22.

13. Na tali atu faapefea ē na vaai tino i le toe faatuina aʻe o Lasalo?

¹³ Ua aumaia e Iesu ia i tatou le faamafanafanaga sili ma le faamoemoe mo le lumanai. Mo se faaaʻoaʻoga, o le ā lana mea na fai i le tulaga o Lasalo? Na maliu atu o ia i le tuugamau i le mea na tuu ai le tino o Lasalo mo aso e fa. Na ia faia se tatalo, ma ina “ua ia fetalai atu ia upu, ona alaga lea o ia ua leo tele, ‘Lasalo e, ina sau ia i fafo.’ Ona alu ai lea i fafo o le na oti, ua fusifusia ona vae ma ona lima i fusi, ua fusi foi ona mata i le solosolo. Ona fetalai atu lea o Iesu ia te i latou, ‘Tatala ia ia te ia, ina tuu atu ia e alu.’” Pe e mafai ona e vaai atu i le faateia ma le olioli na faaalia i foliga o Mareta ma Maria? Maeu le faateia na oo i tuaoi ina ua latou vāai i lenei vavega! E le tioa ona toatele e na matamata ane na faatuatua ia Iesu. A e peitai ane na taupulepule ona fili o taʻitaʻi lotu “e fasioti ia te ia.”—Ioane 11:41-53.

14. Na avea le toe faatuina o Lasalo ma sina vaega itiiti o le ā le toetu?

¹⁴ Na faia e Iesu lena toetu e le mafai ona faagaloina i le vaaiga a le toatele o molimau. Sa avea o se vaega itiiti o le toetu na ia valoiaina i se mea na tupu muamua atu ina ua ia fetalai e faapea: “Aua tou te ofo i lenei mea, auā e oo mai le aso e faalogo ai i lona leo o i latou uma ua i tuugamau, ma latou o mai ai; o e na amio lelei, e toe tutū i le ola; a o e na amio leaga, e toe tutū i le faasala.”—Ioane 5:28, 29.

15. O le ā le faamaoniga sa ia Paulo ma Anania na faamaonia ai le toe faatuina o Iesu?

¹⁵ E pei ona muai taʻua, na talitonu le aposetolo o Paulo i le toetu. I le ā le faavae? Na lauiloa muamua o ia i mea leaga i lona igoa o Saulo, lē na faasauā i Kerisiano. O lona igoa ma lona talaaga na faatupu ai le matataʻu i ē talitonu. Pe e le o ia ea lea na loto atu i le fetogia ia oti o Setefano o lē na fasiotia ona o se Kerisiano? (Galuega 8:1; 9:1, 2, 26) A e i le ala i Tamaseko, na faaoo atu ai e Iesu ua toe faatuina le mafaufau tonu ia Saulo, i le faatauasoina lea o ia mo sina taimi le tumau. Na lagona e Saulo se leo o fetalai atu ia te ia e faapea: “ʻSaulo, Saulo e, se a lea mea ua e saua mai ai ia te au?’ Ona fai atu lea o ia, ‘Le Alii e, o ai ea oe?’ Ona fetalai mai lea o le Alii, ‘O aʻu o Iesu ua e saua mai i ai.’” Ona faatonu atu lea e Iesu lava lenei ua toe faatuina mai ia Anania mai i Tamaseko, ina ia alu atu i le fale o tatalo ai Saulo ina ia toe faapupulaina ona mata. Ma i mea ua oo totino ia i laʻua, ua lava ma totoe mafuaaga e talitonu ai Saulo ma Anania i le toetu.—Galuega 9:4, 5, 10-12.

16, 17. (a) E faapefea ona tatou iloa sa le talitonu Paulo i talitonuga faa-Eleni o le i ai i le tagata o se agaga po o se solu e ola pea pe a mavae le oti? (e) O le ā le faamoemoe mautu ua aumaia i le Tusi Paia? (Eperu 6:17-20)

¹⁶ Mātau le tali atu a Saulo, le aposetolo o Paulo, i le avea o se Kerisiano ua sauaina, ina ua tuuina atu o ia i luma o le kovana o Filiki. Ua tatou faitau ai faapea i le Galuega 24:15: “O loo ia te au le faamoemoe i le Atua . . . o le a toe tutū mai e ua amiotonu atoa ma e ua amioletonu.” E mautinoa sa lei talitonu Paulo i se talitonuga faapaupau faa-Eleni e faatatau i se agaga po o se solu o i le tagata e ola pea pe a mavae le oti, ma na manatu i ai e sui atu i se isi olaga ese lilo pe a oti po o se lalolagi e le mailoa. Na talitonu o ia i le toetu ma aʻoaʻo atu ina ia faatuatua i ai. O le uiga o lena mea mo isi, o le a foai atu i ai le ola o ni meafaiola agaga e le toe oti lava i le lagi faatasi ma Keriso, ma mo le toatele, o le toetu mai lea i le ola i se lalolagi lelei atoatoa.—Luka 23:43; 1 Korinito 15:20-22, 53, 54; Faaaliga 7:4, 9, 17; 14:1, 3.

¹⁷ O lea, ua aumaia ai e le Tusi Paia ia i tatou se folafolaga manino ma se faamoemoe mautu e ala i le toetu, e toatele o le a mafai ona toe vāai i ē e pele ia i latou i inei i luga o le lalolagi a e o le a matuā ese lava tulaga o le a i ai.—2 Peteru 3:13; Faaaliga 21:1-4.

Fesoasoani Aogā mo i Latou o Ē Faanoanoa

18. (a) O le ā le mea faigaluega aogā na tatalaina i le Tauaofiaga o le “Mataʻu i le Atua”? (Tagai i le pusa.) (e) O ā fesili e manaomia ona taliina nei?

¹⁸ I le taimi nei o loo tatou manatua pea mea faapena foi ma o tatou faanoanoaga. O le ā e mafai ona tatou faia ina ia mafai ona tatou onosaia lenei vaitaimi faigata o faanoanoaga? O le ā e mafai ona faia e isi e fesoasoani atu ai i ē o faanoanoa? E faaopoopo atu i ai, o le ā e mafai ona tatou faia e fesoasoani atu ai i ē loto faamaoni tatou te fetaiai i la tatou faiva i le fanua o ē e le o i ai se faamoemoe mautinoa ma ē o loo faanoanoa foi? Ma o ā ni faamafanafanaga atili tatou te mauaina mai i le Tusi Paia e tusa ai ma ē e pele ia i tatou ua momoe i le oti? O le mataupu o sosoo mai o le a aumaia ai ni fautuaga aogā.

[Faaopoopoga i lalo]

Pe e Mafai ona E Taliina?

◻ Aisea e mafai ai ona faapea atu o le oti o se fili?

◻ Na faaalia faapefea e auauna a le Atua i taimi o le Tusi Paia lo latou faanoanoa?

◻ O le ā le faamoemoe o i ai mo ē pele ua maliliu?

◻ O le ā le faavae sa ia Paulo mo le tali tonu i le toetu?

[Pusa i le itulau 8, 9]

Fesoasoani Aogā mo i Latou o Ē Faanoanoa

I le Tauaofiaga o le “Mataʻu i le Atua” i le 1994-1995, na faasilasila ai e le Sosaiete o le Olo Matamata le tatalaina o se polosiua e faapea lona matua Pe a Maliu se Tasi e Pele i a te Oe. Ua fuafuaina lenei lomiga faalaeiau ina ia faaoo atu ai i tagata o atunuu uma ma gagana le faamafanafanaga. E pei ona e silafia, ua aumaia ai le faamatalaga faigofie a le Tusi Paia e uiga i le oti ma le tulaga o ē ua maliliu. A e e sili atu ona tāua, o lona faamatilatila mai ai o le folafolaga a le Atua i se toetu mai i le ola i luga o se lalolagi parataiso ua faamamaina, ona o Keriso Iesu. E aumaia moni ai lava le faamafanafanaga ia i latou o faanoanoa. O lea, ua tatau ai ona avea o se mea faigaluega aogā i le faiva faa-Kerisiano ma e tatau ona fesoasoani e faagaee ai le fiafia, ma maua ai le tele o suesuega faale-Tusi Paia. O fesili mo suesuega ua tuuina ma le faautauta i pusa i le taufaaiuga o vaega taitasi ina ia faafaigofie ai ona toe autaluina manatu na talanoaina ma so o se tasi e loto faamaoni o faanoanoa.

[Ata i le itulau 8]

Ina ua oti Lasalo, na tagi Iesu

[Ata i le itulau 9]

Na toe faatuina e Iesu ia Lasalo mai le oti

[Ē Ana le Ata i le itulau 7]

First Mourning, saunia e W. Bouguereau, mai uluai ata o le Photo-Drama of Creation, i le 1914