Lou Olaga—O le ā Lona Fuafuaga?

“O loo taʻitaʻiina foi ma le poto loʻu loto . . . seia ou iloa le mea e lelei ai tagata . . . i aso uma o latou olaga nei.”—FAILAUGA 2:3.

1, 2. Aisea e lē sese ai le iai o se naunau paleni o se tasi ia te ia lava?

PE E te lē naunau ea ia te oe lava? O se mea lena e masani ai. O lea, i aso taitasi, tatou te ʻaai ai, momoe pe a tatou vaivai, ma tatou te mananao ia faatasi ma a tatou uo ma ē pele. E iai taimi tatou te taalo ai, taeele i le vai po o le sami, po o le faia o isi mea tatou te fiafia i ai, e atagia mai ai se naunau paleni ia i tatou lava.

² E talafeagai sea faanaunauga totino ma le mea na faagaeeina e le Atua Solomona e tusia e faapea: “E leai se tasi mea lelei i le tagata na ona ia ʻai, ma inu, ma faafiafia lona loto i mea lelei i ana galuega.” E faavae i mea na oo i lona olaga, na faaopoopo atili mai Solomona: “Ua ou iloa foi le mea nei, e mai le aao o le Atua lea. Auā o ai se na te mafaia ona ʻai [“ma inu,” NW] . . . e sili ia te au nei?”—Failauga 2:24, 25.

3. O ā fesili faigata ua lē maua e le toatele o tagata ni tali i ai?

³ Peitai ane, ua e silafia lelei e iai nisi mea e sili atu i le olaga nai lo le ʻai, inu, moe, ma le faia o ni mea lelei. E oo mai ia i tatou tiga, faanoanoaga, ma popolega. Ma e aliali mai e tele ina tatou lē maua se taimi e manatunatu ai i le uiga o lo tatou olaga. Pe e lē o le mea ea lena o tupu ia te oe? Na tusi mai Vermont Royster, o lē na avea muamua ma faatonu i le Wall Street Journal, ina ua maeʻa ona mātauina le tele o le atamai ma le tomai o le tagata e faapea: “O se mea ese lenei. Pe a tatou manatu atu i le tagata, o ana filifiliga, ma lona tulaga i le vateatea aoao, ua lē o tele atu so tatou iloa nai lo le taimi na amata mai ai le ola. O loo tatou tuufesiligia pea, o ai i tatou, ma aisea ua tatou iai ai iinei, o fea o tatou agaʻi atu i ai.”

4. Aisea e tatau ai ia i tatou taitoatasi ona mananao ia mafai ona tatou taliina fesili o loo aafia ai i tatou?

⁴ E faapefea la ona e tali i fesili nei: O ai i tatou? Aisea ua tatou iai ai iinei? Ma o fea o tatou agaʻi atu i ai? Na maliu le Susuga Royster ia Iulai na teʻa nei. Pe faamata e te manatu na ia mauaina tali e faamalieina ai? Ina ia tuusao le manatu, Pe e iai se ala e mafai ona e mauaina ai tali faamalie loto? Ma pe mafai faapefea e lenei mea ona fesoasoani ia te oe ina ia olioli i se olaga e fiafia, se olaga e sili atu ona uigā? Seʻi o tatou tagai i ai.

Se Puna Sili o le Malamalama

5. Aisea e tatau ai ona tatou saili atu i le Atua pe a tatou sailia le malamalama i fesili e faatatau i le uiga o le olaga?

⁵ Pe afai e taitoatasi le tagata ma sailiili mo le fuafuaga o le olaga, atonu e itiiti le faamanuiaina po o le lē taulau foi, e pei ona moni lenei mea i le toatele o tane ma fafine, e oo lava ia i latou e tele lo latou silafia ma le poto masani. Peitai, e lē o tuua na o i tatou. Ua saunia e Lē na Foafoaina i tatou le fesoasoani. Pe a e manatu atu i ai, pe e lē o ia ea o le Puna silisili o le malamalama ma le atamai, e “mai le vavau e oo i le faavavau,” ma ua atoatoa lona iloa o le vateatea aoao ma lona talafaasolopito? (Salamo 90:1, 2) Na ia foafoaina tagata ma silasila mai i mea uma ua oo i le tagata, o lea la, o Ia lea e tatau ona tatou saili atu i ai mo le malamalama, ae lē o tagata lē lelei atoatoa ma o latou poto ma manatunatuga e gata mai.—Salamo 14:1-3; Roma 3:10-12.

6. (a) Ua faapefea ona saunia e Lē na Foafoaina Mea se malamalamaga manaomia? (e) Ua faapefea ona aafia ai Solomona?

⁶ Tatou te lē faatalitalia o le a musumusu mai Lē na Foafoaina i tatou i o tatou taliga se faaaliga e taʻu mai ai le uiga o le olaga, ae ua ia saunia se puna o le malamalamaga—o lana Afioga faagaeeina. (Salamo 32:8; 111:10) E faapitoa le aogā o le tusi o Failauga e faatatau i lenei vala. Na faagaeeina e le Atua lona tusitala, o lea, “ua sili lava le poto o Solomona i le poto o tagata uma i sasae.” (1 Tupu 3:6-12; 4:30-34) O “le poto o Solomona” na maofa ai se tupu na asiasi ane, na ia faapea mai ai e lei taʻuina atu le ʻafa o mea uma lava ma o i latou na faalogo atu i lona poto sa mautinoa lo latou fiafia.a (1 Tupu 10:4-8) E mafai foi ona tatou maua le malamalama ma le fiafia mai le poto o Lē na Foafoaina i tatou na tuuina mai e ala mai ia Solomona.

7. (a) O le ā le faaiuga na faia e Solomona i le tele o galuega o loo faia i lalo o le lagi? (e) O le ā ua faataitaia mai ai le moni o faatusatusaga a Solomona?

⁷ Ua atagia mai i le tusi o Failauga le poto na tuuina mai e le Atua, lea na aafia ai le loto ma le mafaufau o Solomona. I le mauaina o le taimi, le tamaoaiga, ma le malamalama e faia ai faapea, na ‘suesueina ai e Solomona mea uma na faia i lalo o le lagi.’ Na ia vaaia ai o le tele lava ‘o mea e faatauvaa ma le ʻai a le matagi,’ o se faatusatusaga e faagaeeina, e tatau ona tatou manatua pea pe a tatou mafaufau i lo tatou fuafuaga i le olaga. (Failauga 1:13, 14, 16) Sa saʻoloto ma moni faamatalaga a Solomona. E fai ma faataitaiga, manatunatu i ana upu o loo i le Failauga 1:15, 18. Ua e silafia ua faitau senituri ua faataitaia e tagata ituaiga eseese o faigamalo, o nisi taimi e taumafai ai ma le faamaoni e foia faafitauli ma faaleleia le olaga o tagata. E ui i lea, pe ua faasaʻoina ea e se faigamalo ia mea uma ua “piopio” o lenei faiga o mea lē lelei atoatoa? Ma atonu foi ua e vaaia o le tele o le poto o se tagata, o le tele foi lena o lona iloa lelei o le puupuu o le taimi e ola ai, ua matuā lē mafai ai lava ona faasaʻoina ma le atoatoa mea uma. O le silafia o na mea, ua faapogaia ai le lē fiafia i le toatele, ae e lē ono oo ia i tatou.

8. O ā faagasologa ua leva ona iai?

⁸ O se tasi vala e manatunatu i ai o faagasologa faifai pea o loo aafia ai i tatou, e pei o le oso aʻe ma le goto o le la po o le faataamilosaga o matagi ma vai. Sa iai na mea i ona po o Mose, Solomona, Napoleone, ma o tatou augā tamā. Ma o loo faaauau pea ia faataamilosaga. E tutusa foi ma le “mavae atu le tasi tupulaga, a e sau le tasi tupulaga.” (Failauga 1:4-7) I le vaaiga faaletagata, e itiiti lava ni suiga. O tagata i aso anamua ma ona po nei ua talitutusa galuega o loo faia, tutusa faamoemoega, mea e sogasogā i ai, ma mea e faataulauina. E oo lava i se tulaga faaletagata, o nisi tagata ua faia se igoa e iloga po o le maoaʻe i le aulelei po o le tomai, ae o fea o iai nei lena tagata? Ua mou atu, ma atonu ua faagaloina. E lē o se vaaiga faanenefu lena manatu. O le toatele o tagata latou te lē iloa igoa o mātua o mātua o o latou mātua po o le lē iloa foi le nuu na latou fananau ai ma tatanu ai. E mafai ai la ona e iloa le pogai na vaaia ai e Solomona le moni o le lē aogā o faiga ma le tautiga o tagata.—Failauga 1:9-11.

9. E mafai faapefea ona tatou maua se fesoasoani e ala i le mauaina o se malamalamaga moni i le tulaga o loo iai le tagata?

⁹ Nai lo le faatupuina ai ia i tatou o le lē fiafia, o lenei malamalamaga i le tulaga autū o le tagata e mafai ona maua ai ni āuga lelei, e uunaia ai i tatou ina ia alofia le soona faatāua o sini, po o le saili atu i mea ua lē toe umi ae mavae atu ia ma faagaloina. O lenei malamalama e tatau ona fesoasoani ia i tatou e fuafua lelei ai po o ā mea o faaaogā i ai le ola ma po o ā mea o loo tatou taumafai e faataulauina. Ina ia faataitaia, nai lo le matuā faafitia totino o i tatou lava ia fiafia, e mafai ona tatou maua le olioli i le paleni lelei o le taumafa ma le inu. (Failauga 2:24) Ma e pei ona o le a tatou tagai i ai, na faia e Solomona se faaiuga e lelei ma le mautinoa. Pe a faapuupuu, o lenei faaiuga e faapea e tatau ona tatou matuā talisapaia lo tatou faiā ma Lē na Foafoaina i tatou, o lē e mafai ona fesoasoani ia i tatou ina ia maua se lumanai fiafia e faavavau ma aogā. Na faamamafa mai e Solomona e faapea: “Seʻi tatou faalogo ia i le iuga o ia mea uma, Ia e mataʻu i le Atua, ma e anaana i ana poloaiga; auā o mea ia e tatau i tagata uma.”—Failauga 12:13.

Fuafuaga pe a Tagai Atu i le Faagasologa o le Olaga

10. O le ā le itu na faatusatusa ai e Solomona ia manu ma tagata?

¹⁰ O le poto tau Atua ua atagia mai i le tusi o Failauga e mafai ona fesoasoani ia i tatou i le manatunatu atili i lo tatou fuafuaga i le olaga. E mafai faapefea? I le tagai totoʻa atu o Solomona i isi mea moni atonu e seāseā ona tatou mafaufau i ai. E aofia ai vala e tutusa ai tagata ma meaola. Na faatusa e Iesu ona soo i mamoe, ae e masani ona lē fiafia tagata pe a faatusa atu i latou i meaola. (Ioane 10:11-16) Peitai ua lagā mai e Solomona nisi o mea moni faapenei e lē mafaafitia: “E tofotofo le Atua ia te i latou [le fanau a tagata], ina ia iloa e i latou e tusa i latou ma manu; Auā o le mea e oo i tagata e oo foi lea i manu; e tasi lava le mea e oo ia te i latou; e pei ona oti o le tasi, e faapea foi ona mate o le tasi; . . . E leai lava se mea e sili ai le tagata i le manu; auā e faatauvaa uma lava. . . . e mai le efuefu uma lava, e toe foi atu foi uma lava i le efuefu.”—Failauga 3:18-20.

11. (a) E mafai faapefea ona faamatalaina le faagasologa moni o le olaga o se meaola? (e) O le ā sou lagona i lena iloiloga?

¹¹ Seʻi manatu i se meaola e te fiafia e vaavaai i ai, atonu o se sefanai po o se segasegamauʻu po o se lapiti po o se taifau. (Teuteronome 14:7; Salamo 104:18; Faataoto 30:26) Pe atonu foi e te fatuina i lou mafaufau se ata o le manu e taʻua o le squirrel; e silia ma le 300 ituaiga eseese o lea manu i le lalolagi aoao. O le ā le faagasologa o lona olaga? Pe a uma ona fanau mai, ona faafailele loa lea e lona tina mo ni vaiaso. E lē umi ae ua iai ona fulufulu ma ua mafai ona tafao ese atu mai le faamoega. Atonu o le a e vaaia ai o loo tamoʻe atu ma le tiotio solo o loo aʻoaʻo pe faapefea ona saili atu mo ni meaʻai. Ae e masani lava o le tele o taimi, e foliga mai o loo taalo, o loo fiafia i lona tulaga laititi. Pe ā ma se tausaga lona matua, ona suʻe loa lea o sana paaga. Ona tatau loa lea ona fai se faamoega ma tausia se toloai. Pe a tele ni berries, nati (nuts), ma fatu na te mauaina, atonu o le a pepeti le auaiga ma ua oo i le taimi e faatelē ai le faamoega. Peitai i ni nai tausaga, ona matua lea o lenei meaola ma ua faigofie ona tupu ai ni faalavelave ma faamaʻia. Pe ā ma le sefulu o ona tausaga ona mate ai lea. E itiiti se eseesega ma le olaga o isi ituaiga squirrel, ae o le tele lava, o le faagasologa lena o lona olaga.

12. (a) I se tulaga moni, aisea ua faapei ai le faagasologa o olaga o le toatele o tagata, o le olaga o se meaola? (e) O le ā atonu tatou te manatu i ai i se isi taimi tatou te toe vaaia ai le meaola lea na tatou mafaufau i ai?

¹² O le toatele o tagata e lē tetee i lena faagasologa mo se meaola, ma latou te lē faatalitalia se squirrel e iai se olaga ua fuafuaina lelei. Peitai ane, o olaga o le toatele o tagata e lē telē sona eseesega mai lena faagasologa, a ea? Ua fananau mai i latou ma tausia a o avea o ni pepe. Latou te ʻaai, avea ma tagata matutua, ma taaalo o ni talavou. E lē umi ae avea ma tagata matutua, suʻe se paaga, ma saili se mea e nofo ai ma fai se mea e maua mai ai meaʻai. Pe afai e faamanuiaina, atonu o le a tino lelei ma faatelē le fale (faamoega) lea e ola aʻe ai le fanau. Peitai e vave mou atu lava le gasologa o tausaga, ma oo ina matutua tele. E ono maliliu i latou a o lei atoa le 70 po o le 80 tausaga, pe ina ua silia foi ia tausaga ae ua tumu i “le tiga ma le puapuaga.” (Salamo 90:9, 10, 12) Atonu e te mafaufau i le faigata o nei mea moni pe a e toe vaai i se squirrel (po o se isi meaola o e mafaufau i ai).

13. O le ā le iuga ua faamaonia le moni mo meaola ma tagata?

¹³ Ua mafai ona e iloa le pogai na faatusatusa ai e Solomona ola o tagata ma ola o meaola. Na ia tusi e faapea: “O le mea ma . . . ona po [taimi atofaina] i mea uma lava . . . o ona po e fanau mai ai, ma ona po e oti ai.” O lena taunuuga mulimuli, o le oti, e tutusa ai le tagata ma le manu, “e pei ona oti o le tasi, e faapea foi ona mate o le tasi.” Na ia faaopoopo mai e faapea: “E mai le efuefu uma lava, e toe foi atu foi uma lava i le efuefu.”—Failauga 3:1, 2, 19, 20.

14. Ua faapefea i nisi tagata ona taumafai e fesuiai le faagasologa masani o le olaga, ae o le ā ua iu i ai?

¹⁴ E lē manaomia ona avea le manatu atu i lenei faatusatusaga moni ma mea e faalotovaivaia ai i tatou. E moni, o isi ua taumafai e suia le tulaga, e ala lea i le faia o nisi galuega faaopoopo ina ia faaleleia ai lo latou tulaga i mea faitino e sili atu i lo mea na maua e o latou mātua. Atonu latou te faaaluina le tele o tausaga i aʻoaʻoga ina ia siitia ai le maualuga o le tulaga e ola ai, a o taumafai foi e faalautele lo latou malamalamaga i le olaga. Atonu latou te matuā uaʻi atu foi i faamalositino po o le tausisi atu i ituaiga o meaʻai faapitoa e faaaogā ina ia maua ai le soifua maloloina lelei ma umi teisi atu ai le ola. Ma o nei taumafaiga atonu e maua mai ai ni aogā. Ae o ai e mafai ona ia mautinoa o na taumafaiga o le a faamaonia le aogā moni? E tusa foi pe aogā, ae o le ā le umi e tumau ai?

15. O le ā le fuafuaga saʻo o olaga o le toatele o tagata o loo aogā?

¹⁵ Na fesili Solomona e faapea: “E tele lava mea e faateleina ai mea faatauvaa, se a le mea ua maua ai e le tagata? auā o ai se na te iloa le mea e lelei ai le tagata i lenei olaga, i nai aso uma o lona ola faatauvaa, e mavae ese ia te ia e pei o se ata? po o ai foi se na te faailoa atu i le tagata le mea e tupu . . . pe a mavae atu o ia?” (Failauga 6:11, 12) Ona e vave faamuta e le maliu le taumafaiga a se tagata, pe e iai moni ea se aogā o le taumafai e tauivi ina ia maua le tele o mea faitino po o le faaaluina o le tele o tausaga i aʻoaʻoga ma le sini ina ia faateleina ai mea e mauaina? Ma ona e puupuu tele le olaga, e mavae atu ia e pei o se ata, e toatele ua malamalama ua leai se taimi o totoe e uaʻi atu ai taumafaiga mo se isi sini faaletagata pe a latou iloa le lē taulau o lona faamoemoe; e faapena foi ona lē mafai e le tagata ona mautinoa po o le ā o le a tupu i lana fanau “pe a mavae atu o ia.”

Le Taimi Lenei e Faia ai se Igoa Lelei

16. (a) O le ā le mea e tatau ona tatou faia ae e lē mafaia e meaola? (e) O le ā le isi mea moni e tatau ona aafia ai o tatou manatunatuga?

¹⁶ E lē pei o meaola, o i tatou o tagata ua iai le tomai e mafaufau ai, ‘O le ā le fuafuaga ua ala ai ona ou ola? Pe ona o se faagasologa ea ua faamautuina, e iai se taimi e fanau ai ma se taimi e oti ai?’ E tusa ai i le itu lena, manatua le moni o upu a Solomona e faatatau i le tagata ma le meaola: “E toe foi atu foi uma lava i le efuefu.” Po o le uiga o lena mea o le a faamutaina atoatoa ea e le oti le ola o se tagata? Ia, ua faaali mai e le Tusi Paia e faapea e lē o iai i tagata se solu e ola pea e lē mafai ona oti lea e ola e ese mai le tino. O tagata o solu, ma o le tagata (solu) e agasala, e oti ia. (Esekielu 18:4, 20) Na faapea atili mai Solomona: “Auā o e ua ola, ua latou iloa e oti i latou; a o e ua oti, latou te le iloa se mea; ua leai foi se toe totogi ia te i latou; auā ua faagalogaloina i latou. O mea uma ua e iloa e faia e ou lima, ina faia ia ma lou malosi; auā e leai se galuega, po o se mafaufau, po o se iloa, po o se poto i le tuugamau, o loo e alu atu i ai.”—Failauga 9:5, 10.

17. O le ā e tatau i le Failauga 7:1, 2 ona faapogaia ai i tatou e manatunatu loloto i ai?

¹⁷ Ona o lena mea moni e lē mafai ona alofia, seʻi manatu i le faamatalaga lenei: “E sili ona lelei o le [igoa] taʻuleleia i le suāuu lelei; ma le aso e oti ai e sili i le aso e fanau mai ai. E sili ona lelei o le alu i le fale o i ai le faanoanoa, i le alu i le fale ua fai ai le tausamiga; auā o le iuga lea o tagata uma; e manatua foi e le tagata ola i lona loto.” (Failauga 7:1, 2) E tatau ona tatou ioe e faapea o le oti ua avea ma “iuga . . . o tagata uma.” E leai se tagata ua mafai ona ia inuina se vai faapitoa, ʻaiina ni vaitamini eseese, tausisi atu mo na o ni meaʻai faapitoa, po o le faia o se faamalositino ua iu ai i le faatumauina e faavavau o le ola. Ma o le mea e masani ai, “ua faagalogaloina i latou,” i se taimi puupuu talu ona maliliu i latou. O lea, aisea e avea ai se igoa “e sili ona lelei . . . i le suāuu lelei; ma le aso e oti ai e sili i le aso e fanau mai ai”?

18. Aisea e mafai ai ona tatou mautinoa sa talitonu Solomona i le toetu?

¹⁸ E pei ona matauina, sa taʻua e Solomona mea moni. Sa ia iloa lelei ona tuaa o Aperaamo, Isaako, ma Iakopo, o i latou ia na mautinoa sa faia se igoa lelei ma Lē na Foafoaina i tatou. I le masani lelei ma Aperaamo, na folafola atu ai e Ieova le Atua le faamanuiaina o ia ma lana fanau. (Kenese 18:18, 19; 22:17) Ioe, sa faia e Aperaamo se igoa lelei ma le Atua, na avea o ia ma ana uo. (2 Nofoaiga a Tupu 20:7; Isaia 41:8; Iakopo 2:23) Na iloa lelei e Aperaamo e faapea o lona ola ma le ola o lona atalii sa lē na o se vaega e lē muta mai o se faagasologa o le fanau mai ma oti. E mautinoa e iai nisi mea e sili atu nai lo lena. Sa ia i latou le faamoemoe mautinoa o le toe ola mai, e lē faapea ona o loo iai ia i latou se solu e lē mafai ona oti, ae e ala i le toe faatutuina mai o i latou. Na talitonu Aperaamo e faapea “e mafaia e le Atua ona toe faatu mai [Isaako] nai e ua oti.”—Eperu 11:17-19.

19. O le ā le malamalamaga e mafai ona tatou maua mai ia Iopu e faatatau i le uiga o le Failauga 7:1?

¹⁹ O le manatu autū lena e malamalama ai i le auala e “sili [ai] ona lelei o le [igoa] taʻuleleia i le suāuu lelei; ma le aso e oti ai e sili i le aso e fanau mai ai.” I le pei o Iopu na soifua muamua atu ia te ia, sa talitonu Solomona e faapea o Lē na Foafoaina le ola o le tagata e mafai ona ia toe faafoisia maia. E mafai ona ia toe faafoisia mai i le ola tagata o ē ua maliliu. (Iopu 14:7-14) Na faapea mai Iopu o lē na faamaoni: “Ia e valaau mai [o Ieova lea], ona ou tali atu ai lea ia te oe; ua e fia feiloai i le galuega a ou aao.” (Iopu 14:15, NW) Mafaufau i lena mea! O loo “fia feiloai” Lē na Foafoaina i tatou ma ana auauna faamaoni o ē ua maliliu. (“Ua e toe fia vaai i galuega a ou aao.”—The Jerusalem Bible.) I le faatatauina o le taulaga togiola a Iesu Keriso, e mafai e Lē na Foafoaina Mea ona toe faatutūina mai tagata. (Ioane 3:16; Galuega 24:15) E manino la, e mafai ona ese tagata mai i meaola e faapea ona mamate.

20. (a) O afea e sili atu ai ona lelei le aso e oti ai nai lo o le aso e fanau mai ai? (e) Ua faapefea ona iai se aafiaga o le toetu o Lasalo i le toatele o tagata?

²⁰ O le uiga o lenei mea, o le aso e oti ai e mafai ona sili atu nai lo le aso na fanau ai se tasi, pe afai e oo ane i lea taimi ua faamautuina e se tasi se igoa lelei ma Ieova, o lē e mafai ona faatūina mai ē faamaoni ua maliliu. O le Solomona Sili, o Iesu Keriso lea, na ia faamaonia lena mea. Mo se faataitaiga, na ia toe faatūina i le ola ia Lasalo o se tagata na faamaoni. (Luka 11:31; Ioane 11:1-44) E mafai ona e vaai faalemafaufau i ai, o le toatele o i latou o ē na molimauina le toe ola mai o Lasalo, na matuā aafia lava, i le faatuatua atu lea i le Alo o le Atua. (Ioane 11:45) Pe e te manatu ea na latou lagona ua leai se fuafuaga mo le olaga, e leai ma sina tau iloa po o ai i latou ma o fea foi o latou agaʻi atu i ai? I se faaeseesega, sa mafai ona latou iloa le lē tau ina pei i latou o ni meaola ua fananau mai, ola mo sina taimi, ona oti ai lea. O lo latou fuafuaga mo le olaga sa fesootai tuusao atu ma le mafuta vavalalata atu lea i le iloa o le Tamā o Iesu ma le faia o Lona finagalo. Ae faapefea oe? Pe ua fesoasoani ea lenei talanoaga ia te oe ina ia e iloa ai, pe ia atili ai ona manino lou iloa, pe mafai faapefea ma e tatau foi faapefea ona iai se fuafuaga moni i lou olaga?

21. O le ā le vala o le mauaina o se uiga o o tatou olaga o lea e tatou te fia iloiloina?

²¹ Peitai, o le iai o se fuafuaga moni ma le uigā i le olaga e tele atu lona uigā nai lo le mafaufau i le oti ma le toe ola mai mulimuli ane. E aofia ai mea o loo tatou faia i o tatou olaga i aso fai soo. Sa faamanino mai foi e Solomona lena mea i le Failauga, e pei ona o le a tatou iloa i le mataupu o loo sosoo mai.

[Faaopoopoga i lalo]

E te Manatua?

◻ I ā auala ua talitutusa ai meaola ma tagata?

◻ Aisea ua avea ai le oti ma tulaga e faamamafa mai ai faapea o le tele o taumafaiga ma galuega a tagata e lē aogā?

◻ E mafai faapefea ona sili atu le lelei o le aso e oti ai nai lo le aso e fanau mai ai?

◻ O le ā le faiā e faalagolago i ai lo tatou mauaina o se fuafuaga uigā i le olaga?

[Ata i le itulau 10]

Ua faapefea ona matuā ese lou olaga mai olaga o meaola?