Talavou Fiafia i le Auaunaga a Ieova

“E oo lava i se tamaitiiti e iloa i ana gaoioiga, pe ua tonu ma mamā lana amio.”—FAATAOTO 20:11, New International Version.

1. O ā nisi o mea mataʻina ua fai mai ai le Tusi Paia e uiga ia Samuelu?

ATONU pe ua na o le tolu pe lima tausaga le matua o Samuelu talavou ina ua amata ona ia “auauna” i le malumalu o Ieova i Sailo. O se tasi o ona tiute o le tatalaina o ‘faitotoa o le fale o Ieova.’ Ua faapea mai le Tusi Paia “ua tupu pea lava le tama o Samuelu, ma ua faapelepeleina e Ieova atoa foi ma tagata.” Ina ua matua, sa ia toe faafoisia Isaraelu i le tapuaiga moni. Sa auauna o ia i le Atua “i aso uma na ola ai o ia.” E oo lava ina ua “toeaina . . . ma ulusinā” o ia, sa tumau pea ona ia uunaia tagata ina ia “matatau . . . ia Ieova, ma auauna ia te ia ma le faamaoni.” Pe ua lē o se mea matagofie ea pe a mafai ona fai atu e tagata nei mea lelei e uiga ia te oe e pei lava ona fai mai le Tusi Paia e uiga ia Samuelu?—1 Samuelu 1:24; 2:18, 26; 3:15; 7:2-4, 15; 12:2, 24.

2. O ā mea ua aʻoaʻoina e tamaiti laiti i sauniga a tagata o Ieova i aso nei?

² Afai o oe o se tasi o Molimau a Ieova pe o e auai atu i a latou sauniga faa-Kerisiano, ia vaavaai solo i totonu o le Maota o le Malo, le mea lea o suesueina ai lenei lesona. O loo e vaaia ai tagata o tupulaga eseese. Atonu o iai ni tagata ua ‘toeaina ma ulusinā.’ O loo iai foi mātua, tagata talavou, tamaiti laiti, ma e oo lava i pepe o loo sii i lima. Pe ua aʻoaʻoina e ē aupito iti ni mea? Ioe. Seʻi tau lava ina fesili atu ia i latou o ē na aumaia i na sauniga a o laiti lava. O le a latou tali atu ma le faamaoni ia te oe faapea e mai lava i o latou uluai tausaga, na latou aʻoaʻoina ai ia faaaloalo i le Atua, ia alofa i ona tagata, ma ia talisapaia nofoaga o loo tapuai atu ai ia te ia. A o faagasolo taimi, ua aʻoaʻoina ai e tamaiti laiti upu moni matagofie. E toatele le au talavou, ina ua tuputupu aʻe i le poto ma le talisapaia, sa oo ina avea o se vaega o ‘taulelea ma taupou, o toeaina ma tama’ o ē na uunaia e le faisalamo ina ia “vivii atu i le suafa o Ieova; auā ua na o lona suafa e mamalu.”—Salamo 148:12, 13.

3. Ua faapefea ona eseese le vaaiga i le olaga a tagata talavou o ē ua iloa le Tusi Paia mai i olaga o ē ua lē iloa?

³ Afai o oe o se tagata talavou o lē o ona mātua e masani ona aumaia oe i na sauniga, ua faapitoa la lou faamanuiaga. O loo faalavelavea isi tagata talavou e toatele i faafitauli o le lalolagi. O nisi atonu ua fefefe faapea o le a faaumatia e tagata le lalolagi. Ua e iloa faapea o le a lē faatagaina e le Atua lena mea e tupu, faapea o le a na lē faatagaina tagata e faaauau ona faaleaga lenei paneta matagofie. Na i lo o le faatagaina o lena mea e tupu, o le Atua, e tusa ai ma le Tusi Paia, o le a “fano ai foi i latou o e na fano ai le lalolagi.” Ua e iloa faapea ua folafola e le Tusi Paia ua latalata mai se lumanai pupula i le lalolagi fou amiotonu a le Atua.—Faaaliga 11:18; Salamo 37:29; 2 Peteru 3:13.

Lou Lava Faatuatua

4. O le ā le tiute tauave ua tuu atu e le iloa o ala o Ieova i talavou, ma na faapefea ona avea Samuelu talavou o se faaaʻoaʻo lelei o lenei mea?

⁴ I le taimi muamua, atonu o le auala i le upu moni faa-Kerisiano o taumafaiga na a ou mātua. Atonu sa e sau i sauniga faa-Kerisiano ona sa la aumaia oe, ma sa e auai i le auaunaga faaleatua ona sa la faia faapea. Peitai, a o mavae atu taimi, o le auauna ma usiusitai ia Ieova e mafai ona avea ma ou lava olioli. Sa amata e le tinā o Samuelu talavou o ia i le auala saʻo, ae sa tatau ia te ia ona mulimuli totino i ai. Ua tatou faitau ai: “E oo lava i se tamaitiiti e iloa i ana gaoioiga, pe ua tonu ma mamā lana amio.”—Faataoto 20:11, NIV.

5. (a) O le ā le tautele o le Tusi Paia? (e) O le ā na taʻu atu e Paulo ia Timoteo e uiga i le tāua o le Afioga tusia a le Atua?

⁵ Ua taʻu mai e le Tusi Paia ia i tatou le mea o finagalo ai le Atua mo i tatou. Ua latou faailoa manino mai ia i tatou le auala e faafiafia ai o ia, i le saunia o le anoanoai o faamatalaga na e mafai ona tatou maua ai le tele o mea lelei. Ua taʻu atu e le aposetolo o Paulo i lona fesoasoani talavou o Timoteo: “O Tusi Paia uma lava e mai le Agaga o le Atua ia, e aoga foi ia e aʻoaʻo ai, e aoai ai, e faatonu ai, e faapoto ai foi i le amiotonu, ina ia atoatoa ona lelei ai o le tagata o le Atua, ia saunia lava ia i galuega lelei uma lava.”—2 Timoteo 3:16, 17.

6. O le ā ua fai mai ai le tusi o Faataoto e uiga i le tāua o le poto ma le atamai faaleatua?

⁶ Ua taʻu mai foi e le Tusi Paia ia i tatou ina ia ‘faalogologo i aʻoaʻiga, ma ia popoto ai.’ Ua faapea mai e “teu” poloaiga a le Atua, ma ia “valaau atu i le atamai,” ma ia “sailiili” pea i le faautauta e pei ona e saili i se oloa lilo tautele. Afai e te mulimuli i lenei fautuaga, ona “e lagona ai lea o le mataʻu ia Ieova, ma e maua ai le poto i le Atua.” Ua tatou maua foi lenei fautuaga: “O lenei, le fanau e, faalogologo mai ia ia te au; amuia lava i latou o e tausi i oʻu ala. Ia outou faalogologo i mea e aʻoaʻo atu, ia outou popoto ai; aua foi le teena. Amuia le tagata ua faalogologo mai ia te au; . . . Auā o le ua maua aʻu, ua maua e ia le ola, e maua foi e ia le alofa mai ia Ieova.” Pe e faapena ona tautele ia te oe le Tusi Paia ma e te faia lena ituaiga o taumafaiga i le aʻoaʻoina o mea o loo fai mai ai?—Faataoto 2:1-5; 8:32-35.

Maua le Poto

7. O ā mea e aupito sili ona tāua e ao ona tatou aʻoaʻoina?

⁷ O nisi tagata talavou ua latou iloa fuainumera uma tau i taaloga, pe ua mafai foi ona latou taʻu atu ia te oe mea uma e uiga i le ʻau fai musika latou te fiafia tele i ai. Ua latou iloa le faigofie ona aʻoaʻoina o nei mea ma manatua auā latou te naunau i ai. Ae o le fesili aupito sili ona tāua e faapea, O le ā o latou iloa e uiga i le Atua? Seʻi tau lava ina manatu i le mea ua ia faia. Na faia e le Atua le vateatea. Sa ia valoia mea o le a faia e tagata ma mea o le a tutupu i se taimi mamao atu lava a o leʻi tutupu isi mea. E lē gata ua taʻu mai e le Tusi Paia e uiga i le Atua, ae ua ia aʻoaʻo mai foi ia i tatou pe mafai faapefea ona tatou faafiafia o ia. Ua na faailoa mai foi ia i tatou pe mafai faapefea ona tatou maua se olaga fiafia i le taimi nei ma pe mafai faapefea ona tatou maua le ola e faavavau i lana lalolagi fou amiotonu. Pe e lē sili atu ea ona tāua lena na i lo le iloa po o ai na manumalo i le taaloga pesipolo po o le aʻoaʻoina o igoa o tagata fai musika ia ua lē o toe mamao ae galo i tagata?—Isaia 42:5, 9; 46:9, 10; Amosa 3:7.

8. O le ā le faaaʻoaʻoga lelei na faataatia e Iosia ma Iesu?

⁸ Ina ua 15 tausaga le matua o le Tupu talavou o Iosia, sa “amata ai o ia ona saili i le Atua o Tavita lona tamā.” Ina ua 12 tausaga o Iesu, sa maua atu o ia “o nofo i totonu o le au aʻoaʻo” i le malumalu o Ieova, “o loo faalogologo ia te i latou, ma taufesili ia te i latou.”a Po o le ā lava lou matua, pe o pei ea oe o Iosia ma Iesu, i le atiina aʻe o se naunau moni i le aʻoaʻoina e uiga i mea ua faia ma o le a faia e le Atua?—2 Nofoaiga a Tupu 34:3; Luka 2:46.

9. (a) O le ā le faafitauli ua iai i le tele o tagata talavou? (e) O le ā e mafai ona faafaigofie ai le suesue ma le faitau, ma pe ua e iloa totino e oe le moni o lenei mea?

⁹ Ae peitai, atonu o le a e faapea mai: ‘O le suesue o se galuega mamafa.’ E toatele tagata, talavou ma matutua, e leʻi taitai ona lava le faitau ina ia faigofie ai ona faitauina. O le tele o lou faitau, o le faigofie lea ona faitauina. O le tele o lou suesue, o le faigofie lea ona aʻoaʻoina. O le a e faapipii atu ni manatu fou i mea ua uma ona e aʻoaʻoina, e faafaigofie ai ona e malamalama ma manatua ai ia mea.

10. (a) E mafai faapefea ona e maua atili mea mai sauniga faa-Kerisiano? (e) O le ā lou lava iloa totino e faatatau i lenei mea?

¹⁰ O le ā e mafai ona fesoasoani ia te oe e aʻoaʻo atili ai e uiga i le Atua? Atonu e mafai ona e auai e sili atu ona lē aunoa i sauniga faa-Kerisiano. E mafai ona e sauniuni auiluma ma fai moni ai sou sao? Mo se faaaʻoaʻoga, pe o le a e maua se tulaga loloto o le poto mai lenei lesona e ala i le sueina o mau faale-Tusi Paia na o loo taʻua ai ae lē o sii maia? Pe ua e tusia se upu pe lua i le avanoa i le itu o le palakalafa e faamanatu ai ia te oe e uiga i mea ua faaopoopo mai e nei mau taitasi i le palakalafa po o le lesona? Pe o fai ma au masani le faaaofia pe ā ma le tasi o nei mau i se tali e faaalia ai lou talisapaia mo le talanoaga faale-Tusi Paia? Ua faapea mai se toeaina o le faapotopotoga o lē ua auai e lē aunoa i sauniga mo le tele o tausaga: “Ua ou iloa le faigata ona tausisi atu loʻu mafaufau i so o se lesona ou te leʻi sauniuni lelei i ai, ae o se matuā fiafiaga moni le mulimuli atu i se lesona sa ou suesue maeʻaeʻa i ai.”

11. E mafai faapefea ona e maua atili mea mai lauga e faavae i le Tusi Paia, ma aiseā e matuā tāua ai lenei mea?

¹¹ Pe a e faalogo atu i ni lauga mai le Tusi Paia, pe e te faia ni faamaumauga pupuu e fesoasoani ai ia te oe e iloilo pe ua faapefea ona atiina aʻe le lauga ma ia uaʻi atu pea lou mafaufau i mea ua taʻua ai? Pe e te faatusatusa mea na e faalogo ai ma mea ua uma ona e iloa ina ia mafai ona sili atu ona faigofie ona e malamalama ma manatua ai? Na tatalo Iesu: “O le ola e faavavau foi lenei, ia latou iloa oe le Atua moni e toatasi, atoa ma le ua e auina mai, o Iesu Keriso lea.” (Ioane 17:3) Pe e lē o le poto e taʻitaʻiina atu ai i le ola o le poto sili lea e mafai ona e maua? Mātau le mea ua fai mai ai le Tusi Paia e uiga i lenei mea: “Auā o Ieova na te foai mai le poto; mai lona fofoga le poto ma le faautauta. A oo le poto i lou loto, ma ua mālie ia te oe le atamai; e faafeao le mafaufau ia te oe; e leoleo ia te oe le faautauta.”—Faataoto 2:6, 10, 11.

Tupu aʻe i le Talisapaia

12. O ā nisi o mea mataʻina ua faia e le Atua mo i tatou?

¹² Pe o tatou talisapaia moni le mea na faia e le Atua mo i tatou? Na ia foafoaina se lalolagi matagofie ma sauniunia lea mea mo le ola. Na ia foafoaina o tatou uluai mātua, i lea ua mafai ai ona tatou fananau mai. Sa ia faatulagaina ina ia tatou maua le lagolagoina mai aiga ma le faapotopotoga alofa. (Kenese 1:27, 28; Ioane 13:35; Eperu 10:25) Na ia auina mai lona lava Alo ulumatua i le lalolagi e aʻoaʻo i tatou i mea e tele e uiga ia te Ia lava ma ia saunia le togiola ua mafai ai ona maua le ola e faavavau. Pe e te talisapaia moni na meaalofa ofoofogia? Pe latou te uunaia oe ina ia talia lana valaau e aʻoaʻo e uiga ia te ia ma ia auauna ia te ia?—Mataio 20:28; Ioane 1:18; Roma 5:21.

13. Aiseā ua e lagona ai faapea e naunau le Atua i tagata taitoatasi?

¹³ O Lē na Foafoaina le vateatea e naunau i tagata. Na ia taʻua Aperaamo o “laʻu uo,” ma na ia fetalai atu ia Mose: “Ua ou iloa oe i lou lava igoa.” (Isaia 41:8; Esoto 33:12) Ua faaalia e le tusi o Faaaliga faapea e iai se tusi faafaatusa a le Atua, po o le “tusi o le ola,” o loo iai igoa o ana auauna faamaoni “talu ona faavaeina o le lalolagi.” Pe o le a aofia ai lou igoa i inā?—Faaaliga 3:5; 17:8; 2 Timoteo 2:19.

14. Ua mafai faapefea e le mulimuli atu i mataupu silisili a le Atua ona faaleleia lou olaga?

¹⁴ E aogā mataupu silisili a le Atua. O le faia o mea i lana auala e soloia ai le tele o faafitauli—o le amioga lē mamā, faaaogāina o vailaau faasaina, le avea o se tagata ua pulea e ava malolosi, maʻitaga lē manaomia, maʻi afi, le sauā, le fasioti tagata, ma se lisi umi o isi faamaʻi. O le mulimuli i ona auala o le a fesoasoani foi ia te oe e maua uo moni ma ola ai i se olaga e sili atu ona fiafia. Pe lē o le mea ea lena e lelei ona faia? (1 Korinito 6:9-11) E oo lava i se tagata talavou o lē ua uma ona maumauai e faia mea i le auala a le Atua e mafai ona ia maua le malosi e faia ai le mea ua tonu. Ua faapea mai le Tusi Paia: “E te amio faamaoni oe [Ieova] i lē ua faamaoni.” Ua ia faamautinoa mai foi i tatou faapea na te lē ‘tuua ona tagata faamaoni’ na te lē “tuuna . . . lona nuu.”—Salamo 18:25, NW; 37:28, NW; 94:14; Isaia 40:29-31.

Agaʻi i Luma i le Auaunaga i le Atua

15. O le ā le fautuaga faaleatua na avatu e Solomona i talavou?

¹⁵ Pe o faaautū ou sini i se lalolagi tuai o loo oti pe i le lalolagi fou amiotonu? Pe e te faalogo i le Atua, pe e te faalogo i tagata popoto o le lalolagi o ē e tetee atu ia te ia? Pe o le faafouina o le tino, le aʻoaʻoga maualuga, po o se galuega totino e faaalu ai le tele o taimi o faamuamua na i lo o le Atua ma lana auaunaga? Na tusia e le Tupu poto o Solomona le tusi atoa o le Tusi Paia o le Failauga e faaalia ai po o le ā le mea e ao ona faamuamua i o tatou olaga. Na ia faaiʻu mai faapea: “O lenei, ia e manatua le na faia oe i ona po o lou taulealea, a o lei oo mai aso leaga, a o lei oo mai foi tausaga e te faapea ai, E leai soʻu fiafia i ai. Seʻi tatou faalogo ia i le iuga o ia mea uma, Ia e mataʻu i le Atua, ma e anaana i ana poloaiga; auā o mea ia e tatau i tagata uma.”—Failauga 12:1, 13.

16. E mafai faapefea e tagata talavou ona aapa atu mo nisi faaeaga faaopoopo?

¹⁶ O uso Kerisiano matutua uma ua e iloa—o toeaina, o paeonia, ma a outou ovasia matagaluega ma itumalo—sa avea o ni tamaiti muamua. O le ā na taʻitaʻiina atu ai i faamanuiaga ia ua latou olioli ai i aso nei? Sa latou alolofa i le Atua ma mananao e auauna ia te ia. O le toatele o i latou i le taimi o le talavou sa latou faaaogā taimi avanoa sa latou maua ina ia maua ai le poto ma le tomai. Sa latou suesue ma fai se sao i sauniga. Sa latou auai i le aʻoaʻo atu, ma sa latou aapa atu foi mo isi faaeaga faaopoopo—o le galuega paeonia, auaunaga i Peteli, po o isi galuega tauia. Sa lē o i latou o ni ‘talavou sili ona malolosi’; sa ia i latou ni faanaunauga masani ma ni popolega e pei ona iai ia te oe. Peitai, na latou fai se taumafaiga fitā a i latou lava ia ōgatasi ma le fautuaga: “O mea uma lava tou te faia, ia faia ma le loto, peiseai ua faia i le Alii a e le o tagata.”—Kolose 3:23; faatusatusa Luka 10:27; 2 Timoteo 2:15.

17. O le ā ua mafai ona fesoasoani i tagata talavou ina ia agaʻigaʻi i luma i le auaunaga a le Atua?

¹⁷ Ae ā oe? Pe e te talisapaia moni mea faaleatua? Pe e te filifilia uo ia i latou o ē faamuamua mea faaleagaga? Pe e te faalaeiauina isi ina ia auai ma oe i galuega faa-Kerisiano? Pe e te alu i le auaunaga faa-Kerisiano faatasi ma tagata matutua e sili atu ona tomai ina ia aʻoaʻo mai ia i latou, ia tofo i lo latou olioli, ma ina ia faalototeleina ai i a latou galuega lelei? Ua manatua e se tasi Molimau le aso, toeitiiti lava 20 tausaga ua mavae, ina ua valaaulia o ia ma le mafana mo le uluai taimi e se tagata matua ina ia la ō faatasi i le faiva i le fanua. Ua faapea mai ai le tuafafine, o lenei mea sa o se tai liliu i lona olaga: “Mo le uluai taimi sa ou alu ai ona sa ou manao i ai, ae lē na ona faapea sa avea aʻu e oʻu mātua.”

18. O ā ni mea e mafaufau i ai a o leʻi tuuina atu e se tasi ia lava mo le papatisoga?

¹⁸ Afai o e faia se agaʻigaʻi i luma i le faia o mea i le auala a le Atua, o le a lē pine ae amata ona e mafaufau e uiga i le papatisoga. E tāua tele ona manatua faapea o le papatisoga e lē o se sauniga faapitoa ina ia ui atu ai mai le talavou i le tagata matua. E lē o faaalia ai faapea ua e tuputupu aʻe, e lē o se mea foi e ao ona e faia ona ua faia e au uo lena laasaga. A o leʻi fesili atu ina ia papatisoina oe, e ao ona ia te oe se poto faavae o le upu moni ma ia ola e talafeagai ma le Afioga a le Atua. E ao ona ia te oe sina poto masani i le tufaina atu o lena poto i isi ma iloa faapea o le vaega matuā tāua lenei o le tapuaiga moni. (Mataio 24:14; 28:19, 20) E ao foi ona e iloa faapea pe a uma ona faia o lenei laasaga tāua faa-Kerisiano o le a faatalitalia ina ia e ola e ōgatasi ma mataupu silisili tau amio amiotonu a le Tusi Paia.b I lou loto, e ao ona e tuuina atu lou ola i lou Tamā alofa faalelagi.—Faatusatusa Salamo 40:8, 9.

19. O afea e ao ai ona papatisoina se tasi?

¹⁹ O le papatisoga o se laasaga e te faia pe afai ua mautu lau filifiliga o le a e auauna i le Atua e tusa lava po o le ā le mea e tupu i vaega o totoe o lou olaga. O le a avea o se faailoga i le lautele faapea ua e faia se tuuina atu atoatoa lē mataofiofia, ma lē masuia ia Ieova e ala ia Iesu Keriso e faia le finagalo o le Atua. Ua manatua ai e se tasi toeaina Kerisiano le aso, toetoe lava ‘afa senituri ua mavae’ ina ua ia iloa: “E tatau ona ou faia se mea e uiga i ai!” Ua faapea mai Michelle, o se Molimau talavou papatisoina i Newcastle, i Egelani, i ni nai tausaga ua mavae: “I le 13 o oʻu tausaga, sa ou iloa ai e ao ona tuuina atu loʻu ola ma ia papatisoina; e leai lava se isi mea ou te manao e faia na i lo o le auauna i le Atua.”

20. (a) O le ā le faaaʻoaʻoga lelei ua uma ona faataatia e le faitau sefulu afe o tagata talavou? (e) E ao faapefea ona manatu i lenei laasaga?

²⁰ E faitau sefulu afe tagata talavou ua faatoʻā papatisoina talu ai nei. Na latou suesueina le Afioga a le Atua ma aʻoaʻoina ona ala, ma i lea, e ala i le papatisoga i le vai, ua latou fiafia ai e aufaatasi ma le toatele o tagata matutua i le faailogaina i le lautele o lo latou tuuina atu i le Atua. Ua latou iloa faapea o le papatisoga e lē o le iʻuga ae ua na o se amataga i le auala o le tuuina atu moni o le olaga lea ua latou maumauai e mulimuli atu ai i le auaunaga a Ieova e faavavau.

[Faaopoopoga i lalo]

O le a Faapefea ona E Tali?

◻ Aiseā e matuā tāua ai le poto i le Afioga a le Atua?

◻ E mafai faapefea ona e maua atili mea mai sauniga faa-Kerisiano?

◻ O ā faamanuiaga mai le Atua e ao ona uunaia ai i tatou e usiusitai ia te ia?

◻ E mafai faapefea ona e agaʻi i luma i le auaunaga a le Atua?

◻ O afea e ao ai ona papatisoina se tasi?