Ia Talaʻi Pea le Malo

“E talaʻiina atu foi lenei tala lelei o le malo i le atu laulau uma, ona oo mai ai lea o le gataaga.”—MATAIO 24:14

1, 2 (a) O le ā le galuega aupito sili ona taua i lenei senituri, ma o le ā le mamao ua faia ai? (e) O le ā le faamaoniga o i ai i ina o le faamanauiaina e Ieova o lenei galuega?

O LE talaʻiina o le tala lelei o le Malo o le Atua, o le galuega aupito sili ona tāua lea i lenei senituri. O le mea lena o loo finagalo ai le Atua E Ona Le Malosi Uma Lava ina ia faia nei ma ua faaiʻuina e avea ma faataunuuga o lana Afioga faavaloaga. O lau tali atu la iai o le a aafia ai lou taunuuga e faavavau.—1 Korinito 9:16, 23.

² O se mea e fiafia ai ona ua vaaia le faateleina pea o le faitau aofai o i latou o loo auai i lenei galuega talaʻi, lea ua sili atu nei i le tolu miliona o loo faia ai so latou sao. E tele atu foi le aofai sa leʻi faapea ona iai ua ulu atu nei i le faiva sauatoa. Ma ua sili atu foi ona toatele tagata fiafia ua talia le faia o se suʻesuʻega faale-Tusi Paia, ma tuuina atu se taumafaiga ina ia aʻoaʻoina i le faia o le finagalo o le Atua.

3. O le ā atonu ua fai mai ai nisi e uiga i le manaʻomia ona faaauau pea i le talaʻiina o le tala lelei?

³ A e peitai i nisi taimi, o nisi ua “faapalapala i le [faia o le] amio lelei” ma ua “faavaivai” i le taimi ua sili atu ai ona manatu mamafa i le galuega talaʻi. (Kalatia 6:9; Eperu 12:3) Atonu o le a latou faapea mai ua uma ona soo la latou oganuu i le talaʻiina o le tala lelei, ma ua uma foi ona tali ma itagata, ma o le a feita nei pe a toe o atu i o latou fale. E itiiti lava ni iʻuga na maua e i latou o loo faia le galuega talaʻi i inā, ia pe o le matuā leai foi o se mea. O lea, ua latou lagona ai, atonu ua uma ona faia ma le maeʻaeʻa le galuega, ma e lē manaomia ona faaauau pea. O le ā le mea ua sese ai i lenei ituaiga o manatu?

Ai se ā e Maumauaʻi ai?

4. O le ā e tatau ona uunaia ai ia tatou e talaʻi pea e oo lava i oganuu e le lelei lo latou tali mai?

⁴ Muamua, o lo tatou tumau ma le faamaoni i le galuega talaʻi e lē tatau ona faaalagolago i le pe faalogo mai tagata ia i tatou pe leai. E 40 tausaga na talaʻi ai Ieremia i Ierusalema, e ui lava e toaitiiti sa faalogo ma o le toatele sa tetee ma le sauā ia te ia. Ai se ā na ia maumauai ai? Auā sa ia faia se galuega na poloaiina e Ieova, ma talu ai ona o lona iloa e uiga i le valoaga i le mea o le a tupu i Ierusalema, na faamalosia ai o ia e tautala atu pea. (Ieremia 1:17-19) Na faapea mai o ia: “A o loʻu loto na peiseai se afi mumū sa i ai, ua punitia i oʻu ivi, ua lailoa aʻu i onosasʻi, ua ou le mafaia lava.” (Ieremia 20:7-10) E faapena foi lo tatou tulaga. O Ieova na poloai e ala ia Iesu Keriso e tatau ona talaʻiina atu le “tala lelei” i le lalolagi ainā uma. (Mataio 24:14) A mumusu tagata e faalogo, o le a aumaia ai loa la e lenei mea le avanoa ia i tatou, e faaalia ai le loloto o lo tatou alofa ma le tuutoina ia Ieova, i le tausisi atu e faia le mea ua tonu. (1 Ioane 5:3) E lē gata i lea, pe a tatou mafaufau loloto po o le ā o taofia e le lumanai ua lata mai mo le fanau a tagata, e mafai faapefea la ona tatou faavaivai mai le taumafai e lapataia o tatou tuaoi?—2 Timoteo 4:2.

5. (a) Mo le ā le isi mafuaaga e tatau ai ona tatou tumau i le galuega talaʻi? (e) Ua faapefea ona avea le galuega talaʻi ma faavae mo le faaamasinoga?

⁵ E lē gata i lea o le talaʻiga a Ieremia sa o se galuega faafaamasinoga moni lava. I le 607 T.L.M. e leai lava se isi o i latou na oo i ai le oti pe faapologaina ina ua paʻu Ierusalema na mafai ona faapea mai sa latou lē iloa pe ai se ā na tupu ai lenei mea ia i latou. Mo le 40 tusaga na muamua, sa lapataia pea i latou e Ieremia e uiga i le mea tonu lava o le a oo i ai pe afai o le a faaauau pea ona latou fouvale faasaga ia Ieova. (Faatusatusa le Esekielu 2:5) E faapena foi aso nei, o le talaʻiina o le tala lelei e fai ma “molimau i nuu uma” o se faavae lea mo le faamasinoga. Ua faamanino mai lenei mea e le aposetolo o Paulo i lona taʻua faapea, o le a aumaia e Iesu le taui ma sui i luga o i latou o “e ua le iloa le Atua, ma ua le anaana i le tala lelei a lo tatou Alii o Iesu Keriso.” (2 Tesalonia 1:8, 9) O le a faaamaninoina tagata e ala ia latou tali atu i le tala lelei. O lea, e tatau ai ona faauaua pea i se tulaga manino ma le leo tele le galuega talaʻi seia oo lava i le iʻuga. (Faaaliga 14:6, 7) E leai se mea e tatau ona taofia ai lenei feau tāua mai le oo atu e lē aunoa i tagata i le mea e mafai ai. Ua tuu ai e lenei mea se tiute tauave sili i luga o auauna tuuina atu uma a Ieova.

6. E ui lava atonu ua lauiloa la tatou feau, a e ai se ā e manaomia ai ona tatou talaʻi atu pea?

⁶ E moni, atonu ua uma ona tatou talaʻi atu le tala lelei i le tulaga lautele i lo tatou vaipanoa. A e peitaʻi, e tele naua mea o loo tutupu i le lalolagi, o lea e ui ai lava ina toatele tagata ua faalogo i la tatou feau, a e o le lē pine a e galo ia i latou pe afai tatou te taofia lo tatou o atu e talaʻi. Manatu i fouvalega, faiga faatupu faalavelave, solo tetee, o faiga e faalumaina ai ma isi lava mea tutupu ua matuā salalau atu i le tulaga lautele. Ona i ai foi lea o ituaiga o faafiafiaga lauiloa ma isi faatosinaga. E tatau lava ona faaauau pea la tataou talaʻiga ina ia tuu atu ai pea la tatou feau i luma o tagata, e ui lava i nei mau faamolemolega i ō latou manatu.

7. Ua faapefea i uiga o le toatele i aso nei ona tutusa lelei ma uiga o tagata Isaraelu agaʻi i valoaga a Isaia, a e ai se ā e le tatau ai ia lenei mea ona faavaivaia ai i tatou mai le talai atu?

⁷ Pe a taumafai le toatele e faaleamanaia i tatou, e tatau lava ona tatou manatua po o ā ituaiga o tagata sa tatau ona talaʻ atu i ai le perofeta o Isaia. Na taʻu atu e Ieova ia te ia: “Auā o le nuu fouvale lenei, o le fanau pepelo, o le fanau e le mafai ona faalogo i le tulafono a Ieova; o e fai atu i tagata vaai, Aua tou te vaai; latou te fai atu foi i perofeta, Aua tou te faaali mai ia te i matou mea tonu, ina fai mai ia ia te i matou upu malie, ina faaali mai ia mea pepelo; ʻalo ese ia outou i la ala; ina ō ese ia i le ala; ina faateaeseina ia le Paia, o Isaraelu i o matou luma” A e peitai, na taʻu atu ma le faamaoni e Isaia i tagata: “Auā o Ieova, o le Atua e faamasino tonu ia; [e fiafia] i latou uma o e faatalitali ia te ia,” (Isaia 30:9-11, 18) E tatau lava ona tatou faia faapena. A o tatou maumauai pea, o le a oo atu ai la tatou feau i nisi tulaga. O le a i ai nisi e utagiaina a o isi foi e leai. Ae o le a i ai le avanoa mo tagata uma lava e faalogo ai.

‘O le A Faapefea ona Latou Faalogo?’

8. E tusa lava pe foliga mai ua tutū faasagatau mai tagata i le upu moni, o ā ni auala atonu e mafai ona toe suia ai o latou mafaufau?

⁸ Atonu o le a tatou manatu faapea, e i ai ni tagata i se oganuu faapitoa ua latou faia se tulaga aʻiaʻi ma ua maumaututū e teena la tatou feau pe oo lava foi ina faasagatau mai. A e manatu, ua agaʻi lava ina matuā suia tulaga i olaga o tagata. Atonu pe o le a latou te fesagaʻi ma ni faafitauli fou po o ni tulaga a taeao, le vaiaso lea, po o le masina lea, o le a faapogaia ai ona latou tali mai i le upu moni. Atonu pe o la latou faalogo i mea tutupu e faateia ai i le lalolagi, pe atonu fou ua pagatia i le paʻu o le tulaga tau tamaoaiga, faamaʻi, po o se maliu foi i le aiga. O na mea atonu o le a pupula ai o latou mata, ma mananao ai e aʻoaʻo e uiga i le mafuaaga o ō latou mafatiaga. A fai la tatou te talaʻi atu pea o le a latou iloa ai po o fea o le a liliu atu i ai.

9. Atonu ua faapefea ona faatusaina la tatou galuega talaʻi i le galuega a tagata laveaʻi i se vaipanoa ua tupu ai se mala?

⁹ E mafai ona faatusaina lo tatou tulaga i le galuega a ni tagata laveai, i se vaipanoa ua tupu ai se mala, e pei o le taimi ina ua mavae se mafuie. O nisi atonu o loo galulue i se vaipanoa na toaitiiti lava ni nai tagata ola na maua ai, a e o le mea moni o isi o latou uso galulue na latou galulue na latou maua le tele o isi tagata na faasaoina i se tasi vaipanoa, o le a lē lea o se pogai mo i latou e solomuli ese ai ma faamaamulu. Nai lo o lea, e matuā filiga ma le faaamlosi le au faigaluega laveai e ui lava ina atonu ua latou lagona ua leai se faamoemoe mo nisi tagata ola o toe i ai i la latou vaega na tofia i ia i latou. Ma i lea, i nisi taimi latou te toe maua ai se isi tagata. E faatoā valaaulia lava le au faigaluega e faaumaina la latou sailiga pe a faapea ua maʻea le tami ma ua faaalia ai ua lē toe i ai se faamoemoe. o lea, e leʻi valaaulia la tatou sailiga ina ia faaumaina, mai i lenei lalolagi tuai ma faasaonia ai mai le “puapuaga tele.” (Faaaliga 7:9, 14) E oo lava i vaipanoa ua maʻea lelei ona galueaiina ma e toatele ai tagata e lē tali mai, a e atonu o le a i ai pea ni nai iʻuga. Ma o loo i ai mafuaaga e faaauau ai pea ona talaʻi.

10. O le ā faapefea ona iloa e tagata ua na o lea le auala e liliu atu i ai pe afai latou te mananao e saili le upu moni e tusa ai ma le Roma 10:13, 14?

¹⁰ E manaomia pea ona faamanatu e lē aunoa i tagata faapea, “e faaolaina i latou uma o e valaau i le suafa o [Ieova].” A e peitai, e pei ona faaauau mai Paulo i lana tusi i Roma, “pe faapefea ona latou valaau atu i le ua latou le faatuatua i ai? pe faapefea foi ona latou faatuatua i le ua latou le faalogo atu i ai? pe faapefea foi ona latou faalogo atu, pe a leai se talaʻi atu?” (Roma 10:13, 14) O nei upu e tatau ona ta mau ai i luga ia i tatou taitoatasi le manaoga, ina ia tumau ai pea i le talaʻiina o le tala lelei o le Malo o le Atua.

11. O le ā le tiute ua ia ia tatou e agaʻi i tagata talavaou o e ua tutupu ae e avea o ni tagata matutua?

¹¹ A o faaauau pea le taimi o le iʻuga, ua fananau mai pea tamaiti ma ua tutupu aʻe e avea o ni tagata matutua, po o tausaga ua mafai ai ona latou faia ni tiute tauave. E masani lava o nei talavou latou te leʻi uaʻi atu lava i le upu moni. Atonu e teena e o latou mātua le feau ma e oo lava ina tautala faasagatau i ai. A e i le taimi nei, ua oo ina matutua nei talavou e mafaufau mamafa ai i latou lava e uiga i tulaga ua i ai le lalaolagi, tulaga e uiga i le lumanai, ma atoa foi ma la latou fuafuaga i le olaga. E manaomia foi e i latou ona valaau i le suafa o Ieova pe afai e fia faaolaina i latou. A e, “pe faapefea . . . ona latou faatuatua i le ua latou le faalogo atu i ai?” (Roma 10:14) I le tele lava o tulaga, e masani lava ona talia e nei tamaiti ma talavou matutua le upu moni, o lea e manaomia ai ona tatou saili ia i latou ma talaʻi atu i ai.

12. Ua faapefea i lo tatou faaauau pea i le galuega talaʻi ona faia ae ai se faaupuga i le alofa tunoa o Ieova?

¹² O le mea moni faapea o loo matala pea le faitotoa mo le talaʻiga, o le faaalia lea o le alofa tunoa o Ieova. Ua tusi le aposetolo o Peteru: “E le faatuai mai le Alii [o Ieova] i le mea na folafolaina mai, faapei o le manatu a isi tagata i le faatuai; ae peitai ua onosai mai lava o ia ia i tatou, ona ua le finagalo ia fano se tasi a ia oo uma lava i le salamo. Ia outou manatu o le onosai o lo tatou Alii o le olataga lea.” (2 Peteru 3:9, 15) Ona o le finagalo o Ieova ia faaolaina tagata uma lava, ua faaalia lea e lē gata i lona onosai i le faatagaina o se taimi umi a o ia leʻi faaooina mai lana faamasinoga, a e faapea foi i lona augani mai pea i tagata ina ia liliu atu ia te ia ma faaolaina ai. (1 Timoteo 2:4) A o faaauau pea ona tatou talaʻi le tala lelei, ua tatou faatāuaina le alofa tunoa o le Atua, ma i lenei auala ua tatou vivii atu ai ia te ia.

Alofia o le Totolima

13, 14 (a) Ua mafai faapefea ona faatusaina la tatou galuega talaʻi i le galuega a le tagata vaai e pei ona taua i le valoaga a Esekielu? (e) Ai se ā na mafai ai ona faapea mai Paulo sa mamā o ia mai le toto o tagata uma lava, ma ua faapefea ona na o Molimau a Ieova ua mafai ona latou fai atu faapena i aso nei?

¹³ O le tiute tauave o Molimau tuuina atu a Ieova i le lapataia o tagata e uiga i le faamasinoga a le Atua o loo sau, e mafai ona faatusatusa i lena sa iai i taimi o Esekielu. Sa tofia o ia o se tagata vaai i le aiga o Isaraelu. O lona tofiga, sa o le lapataia lea o tagata Isaraelu e uiga i le oo mai o le faaumatiaga i o latou ala leaga. Ana fai e lē taulau ona ia faaleo atu le lapataiga na avea ai o ia o le tagata vaai, semanū e oo mai lava le faaumatiaga i luga o tagata leaga, a e o ō latou toto o le a i luga o le ulu o le tagata vaai faatamala. Na faaalia e Ieova i lenei mea lona uiga i le faaooina atu o le iʻuga faafaamasinoga: “Ou te le fiafia lava i le oti o lē amio leaga, a ia liliu mai lē amio leaga ai lona ala, ma ola ai; liliu ia outou, ina outou liliu ese ia i o outou ala leaga; auā pe se a ea le mea tou te fia oti ai le aiga o Isaraelu e,?”—Esekielu 33:1-11.

¹⁴ Na faailoa atu e le aposetolo o Paulo lana tiute tauave e pei o se tagata vaai, i le taʻu atu i toeaina mai Efeso: “O lea ou taʻutino atu ai ia te outou i lenei lava aso, ou te mamā aʻu i le toto o tagata uma.” Ai se ā ua mafai ai ona ia fai atu faapena? Ua ia faaauau mai: “Auā ua ou le natia se mea, ina neʻi le faailoa atu ia te outou le fnagalo uma o le Atua.” (Galuega 20:26, 27) O lea, e faapena foi le vaega o tagata vaai i aso nei, le vaega totoe o soʻo faauuina o Iesu Keriso. O i latou uma lava nei, faatasi ai ma le sili atu i le tolu miliona o a latou aumea o ē ua i ai le faamoemoe o le faasaoina mai le iʻuga o lenei faiga o mea, ma maua ai le ola e faavavau i luga ole lalolagi, e lē tatau on asolomuli ese mai le talaʻiina o le tala lelei o le Malo o le Atua, ma le avatuina o le lapataiga o le faaoosala o loo sau o lana faamasinoga. I lenei auala, o le a latou alofia ai le totolima.

15. E tusa ai ma le Esekielu mataupu e 9, o ai na faailogaina, ma o ai na faia le faailogaina?

¹⁵ O le galuega talaʻi i aso nei o loo faamatalaina faavaloaga i le Esekielu mataupu e 9. I inei, sa filifili ai le faasalaga a Ieova mo le aai o Ierusalema. Muamua a o leʻi oo mai le faaumatia ga o lena faamasinoga, ua taʻu atu ai i se tagata ua ofu i le ie lino o loo tautau le fagu vaitusi a le tusiupu i lona itu, ina ia alu atu i le aai ma faailoga muaulu o i latou uma o loo mapuitiga ona o mea inosia o loo faia i inā. Pe a faaiʻuina lenei galuega o le faailogaina, ona faasalaina ai lea o i latou uma o i le aai, seʻi vagana i latou ua iai le faailoga mo le faasaoina. Ina ua faaʻiuina ma le manuia lana gluega o le faailogaina, na lipoti atu e le tagata: “Ua ou faia e pei ona e fetalai mai ai ia te au.” (Esekielu 9:11) Na ia faia ma le faamaoni lona tofiga seia oo ina faaiʻuina.

16. (a) O ai o loo faaatagia i le tagata o loo ofu i le ie lino i aso nei? (e) Ua faapefea e le finauga i le faaasilisiliiina o le silisili ese o Ieova ona uunaia ai i tatou e faaauau pea ona talai?

¹⁶ O le tagata o loo ofu i le ie lino ua na faatagia le vaega totoe faauuina o soʻo o Keriso, ma ua aufaatasi atu ma i latou o le “motu o tagata e toatele,” o “isi mamoe.” O le finauga sili i aso nei e pei lava ona sa i ai i aso o Esekielu, o le faasilisliina lea o le silisili ese o Ieova. E tusa ai ma le iʻuga o lenei faiga leaga o mea i le taua o le aso tele o le Atua e Ona Le Malosi Uma Lava, ua fetalai mai Ieova: “E iloa foi e [atunuu] o aʻu lava o Ieova.” (Faaaliga 7:9; Ioane 10:16; Esekielu 39:7) Ina ia iloa e atunuu uma lenei mea, ua talafeagai lelei ai lava ona faaauau pea e auauna a Ieova i le lalolagi le talaʻia o lona suafa ma lana fuafuaga, e avea ai o se molimau i nuu uma.

17, 18 (a) E faapefea i lo tatou faaauau pea ona talaʻi, ona fesoasoani ia i tatou e tausia ai le mataala? (e) O le ā le lipoti ua tatou mananao uma lava e fai atu ia Ieova, pe ā ia aumaia le galuega talaʻi i lona faaiuga, ma ua na o le ā e mafai ai ona tatou faia lenei mea?

¹⁷ E ala i le talaʻiina pea o le tala lelei o le Malo, ua tatau tausia ai lo tatou lava mataala. Ua tatou iloa ai pea le tāua o le suafa o Ieova ma lana fuafuaga. Afai tatou te solomuli ese, e mafai foi ona faavaivaia ai lo tatou faamoemoe mo le Malo, ma e mafai ona taʻaina atu i tatou i “mea e popole ai, ma oloa, ma mea faafiafia o le olaga nei, ona le oo lea ina matua [lelei atoatoa] o latou fua.” (Luka 8:14) E ala i le finafinau ma le maelega i le faalauiloaina atu o le “tala lelei,” ua tatou mulimuli ai la ma le faamaoni i poloaiga a lo tatou Matai, o Iesu Keriso: “Ia outou, ina mataala ia ma tatalo, auā tatou te le iloa pe oo mai afea ia aso. O le mea ou te fai atu ai ia te outou, ou te fai atu i tagata uma, Ina mataala ia.”—Mareko 13:19, 33, 37.

¹⁸ O lea, seʻi o tatou filiga uma i le sailia ‘o i latou o loo mapuitiga’ a o faatagaina e Ieova le taimi mo lea mea. Seʻi o tatou faamaoni i le tauaveina o lo tatou tofiga, e tusa lava pe o le vaega totoe faauuina po o “isi mamoe,” i le talaʻiina atu o le tala lelei o le Malo i le lalolagi ainā uma e fai ma molimau i nuu uma. (Mataio 24:14) Pe a aumaia e Ieova lava ia le iʻuga i lenei galuega ai le amataina o le “puapuaga tele,” seʻi o tatou fai atu uma taitoatasi ia Ieova. ‘Ua matou faia e pei lava ona e poloai mai ai ina ia matou faia.’

E te Manatua?

◻ O ā ua faaalia e iʻuga e tusa ai ma la tatou galuega talaʻi?

◻ O ā isi mafuaaga e tatau ai ona faaauau pea ona tatou talaʻi

◻ Ua faapefea ona avea la tatoau talaʻiga ma aual,a e faaalia ai le alofa tunoa o Ieova?

◻ E faapefea ona tausia i tatou ia mamā mai le toto o tagata uma?

◻ Ua faapefea ona fesoasoani la tatou galuega talaʻi ia i tatou e tausia ia pea le mataala?

[Siata i le itulau 28]

IʻUGA O LE TALAʻIINA I LE FITU TAUSAGA UA MAVAE

1981 119, 836 5, 987, 893 1, 475, 177

1982 138, 540 6, 252, 787 1, 586.293

1983 161, 896 6, 767, 707 1, 797, 112

1984 179, 421 7, 416, 974 2,047, 113

1985 189, 800 7, 792, 109 2, 379, 146

1986 225, 868 8, 160, 597 2, 726, 252

1987 230, 843 8, 965, 221 3,005,048