Pe o le a E Tali atu ea i le Alofa o Iesu?

“Ua pulunaunauina i matou i le alofa o Keriso.”—2 KORINITO 5:14.

1. Atonu e faapefea ona faamatalaina le alofa o Iesu?

O LE mea moni, maeu le ofoofogia o le alofa o Iesu! A tatou manatunatu i le auala na ia puapuagatia ai i se tulaga e lē mafaamatalaina a o ia saunia le togiola e tasi, lea ua mafai ai ona tatou maua le ola e faavavau, e mautinoa le faatumuina o o tatou loto i le talisapaia mo ia! Sa tausolomua Ieova le Atua ma Iesu lava ia. Na muamua ona la alolofa mai ia i tatou, a o avea pea i tatou ma ē agasala. (Roma 5:6-8; 1 Ioane 4:9-11) Sa tusia e le aposetolo o Paulo, o le iloaina o “le alofa o Keriso, ua silisili [atu i lo le poto].” (Efeso 3:19) Ioe, e sili mamao atu le alofa o Iesu i lo le poto maoaʻe tau aʻoaʻoga faalemafaufau. E maotua atu i so o se mea ua vaaia pe ua oo i ai tagata.

2. O ā mea e lē mafai ona taofia ai Iesu mai le alofa ia i tatou?

² Na fesili Paulo ina ua tusi atu i Kerisiano i Roma: “O ai se na te faateaeseina mai i tatou i le alofa o Keriso? o le puapuaga ea, po o le atuatuvale, po o le saua, po o le oge, po o le lē lavalavā, po o le pagatia, po o le pelu?” E leai ma se tasi o na mea e mafai ona taofia ai Iesu mai le alofa ia i tatou. Fai mai atili Paulo: “Ua ou mautinoa, e le mafaia e le oti, po o le ola, po o agelu, po o alii, po o e malolosi, po o mea i nei ona po, po o mea atali, po o le maualuga, po o le loloto, po o se tasi mea na faia, e le mafaia e ia mea ona faateaeseina mai i tatou i le alofa o le Atua, o loo ia Keriso Iesu lo tatou Alii.”—Roma 8:35-39.

3. E na o le ā lava le pogai e mafai ai ona tuua i tatou e Iesu ma lona Tamā?

³ E faapena le malosi o le alofa o Ieova le Atua ma Iesu mo oe. Na o le tasi lava le mea e mafai ona taofia ai i laua mai le alolofa atu ia te oe, ma o lea mea, o lou teena lea ma lou lava loto i ai o lo la alofa, e ala i lou musu e faia mea ua la faatonuina mai. Na faamatala atu e se perofeta a le Atua i se tasi taimi i se tupu o Iuta: “E ia te outou Ieova, pe a outou i ai ia te ia; afai foi tou te sailiili ia te ia, tou te maua o ia; a e afai e tuua o ia e outou, e tuua outou e ia.” (2 Nofoaiga a Tupu 15:2) O ai ea se tasi o i tatou e manao e aloese mai i na uo ofoofogia, ma le agaalofa e pei o Ieova le Atua ma lona Alo, o Iesu Keriso?

Tali Talafeagai atu i le Alofa o Iesu

4, 5. (a) E ao faapefea i le alofa o Iesu mo i tatou ona aafia ai a tatou faiā ma uso a tagata? (e) O ai le isi e ao ona uunaia i tatou e alolofa i ai ona o le alofa o Iesu mo i tatou?

⁴ E faapefea ona e aafia totino i le alofa faulai o Iesu mo oe? E ao faapefea ona e aafia ai? Na faailoa mai e Iesu le auala e aafia ai a tatou faiā ma uso a tagata ona o lona faaalia mai o le alofa. Ina ua uma ona auauna ma le loto maulalo i ona aposetolo i le mulumuluina o o latou vae, sa fetalai atu Iesu: “Ua ou avatu le faaaʻoaʻo ia te outou, e pei ona ou faia ia te outou, ia faapea lava e outou ona fai.” Na ia faaopoopo atu: “O le poloaiga fou ou te tuu atu ai ia te outou, ia outou fealofani; faapei ona ou alofa atu ia te outou, ia fealofani foi outou.” (Ioane 13:15, 34) Sa aʻoaʻoina lea e ona soʻo, ma na uunaia ai i latou ina ia taumafai e faia e pei ona ia faia. Na tusia e le aposetolo o Ioane: “O le mea lava lenei ua tatou iloa ai le alofa, ina ua tuuina atu e ia o lona lava soifua e sui aʻi i tatou; e tatau foi ona tatou tuuina atu lo tatou ola e sui aʻi le au uso.”—1 Ioane 3:16.

⁵ Peitai, o le a tatou misia le fuafuaga o le soifuaga o Iesu ma lana faiva pe afai ua uunaia i tatou e lana faaaʻoaʻoga e tau lava ina alolofa atu ma auauna ai mo manaoga o uso a tagata. Pe lē ao ea i le alofa o Iesu mo i tatou ona faapogaia ai foi i tatou e alolofa atu ia te ia, ae maise lava ia alolofa atu i lona Tamā, o lē sa aʻoaʻoina o ia i mea uma lava ua ia silafia? Pe o le a e tali atu ea i le alofa o Keriso ma auauna atu i lona Tamā e pei ona ia faia?—Efeso 5:1, 2; 1 Peteru 1:8, 9.

6. Sa faapefea ona aafia le aposetolo o Paulo ona o le alofa o Iesu mo ia?

⁶ Ia manatu i le tulaga o Saulo, o lē na mulimuli ane taʻua o Paulo. Na ia sauāina Iesu i se tasi taimi, e ala i le “faamatau ma le fasioti [o] le au soo.” (Galuega 9:1-5; Mataio 25:37-40) Ina ua oo ina iloa lelei e Paulo Iesu, sa avea lona matuā loto faafetai i le mauaina o le faamagaloga, na lē gata ina lotomalie ai o ia e puapuagatia ona o Iesu, ae sa sauni foi o ia e maliu mo Iesu. Na ia tusia: “Ua faasatauroina faatasi i maua ma Keriso; a e ou te le toe ola aʻu, . . . o le ola foi ou te ola ai nei i le tino, ou te ola ai lava i le faatuatua i le Alo o le Atua, o le na alofa mai ia te au, ma foaiina mai o ia e ia e fai moʻu sui.”—Kalatia 2:20.

7. O le ā e ao i le alofa o Iesu ona uunaia i tatou e fai?

⁷ Maeu se uunaiga malosi i o tatou olaga e ao ona avea ai le alofa o Iesu mo i tatou! Na tusi atu Paulo i tagata i Korinito: “Ua pulunaunauina i matou i le alofa o Keriso,” ‘ina ia ola e lē mo i tatou lava, ae mo ia o lē na maliu mo i tatou ma ua toe tu mai.’ (2 Korinito 5:14, 15) Ioe, o le loto faafetai ia Iesu mo le foaiina mai o lona ola mo i tatou, e ao ona uunaia ai i tatou e faia so o se mea ua ia fetalai mai ai. E na o le pau lava lenei o le auala e mafai ai ona tatou faamaonia tatou te alolofa moni ia te ia. Na fetalai Iesu: “Afai tou te alofa mai ia te au, ia outou tausi mai i aʻu poloaiga. O le ua ia te ia aʻu poloaiga ma tausi i ai, o ia lea e alofa mai ia te au.”—Ioane 14:15, 21; faatusatusa i le 1 Ioane 2:3-5.

8. Ua faapefea i le alofa o Iesu ona aafia ai ola o le toatele o ē amioleaga?

⁸ I le aʻoaʻoina o poloaiga a Iesu, na tali atu ai ē faitaaga, o ē mulilulua, o ē tauātane, o ē gāoi, o ē onanā, ma ē faomea i Korinito anamua i le alofa o Iesu e ala i le faamutaina o na faiga. Na tusi atu Paulo e uiga ia te i latou: “A ua [faamamāina] outou, . . . a ua taʻuamiotonuina outou i le suafa o [lo tatou Alii o Iesu Keriso].” (1 Korinito 6:9-11) Ua faapena foi ona uunaia e le alofa o Iesu le toatele i aso nei ina ia faia ni suiga iloga i o latou olaga. Na tusia e se tusitala faasolopito o John Lord e faapea: “O manumalo moni lava o le Lotu Kerisiano, sa vaaia lea i le galueaiina o ni tagata lelei mai ia i latou o ē na taʻutino atu ana aʻoaʻoga. Ua ia i matou faamaoniga o o latou olaga mamā, o a latou amioga mamā e faigata ona ausia, i lo latou avea ma tagātanuu lelei, ma o latou uiga matagofie faa-Kerisiano.” Maeu se eseesega ua faia e aʻoaʻoga a Iesu!

9. O le ā ua aafia ai i le faalogologo ia Iesu?

⁹ E mautinoa, e leai se isi suesuega e mafai ona faia e se tagata i aso nei e sili atu ona tāua na i lo o le soifuaga ma le faiva a Iesu Keriso. Na timaʻi mai le aposetolo o Paulo: “Ia vaavaai [totoʻa] atu ia Iesu, . . . ia outou mafaufau [loloto ia te ia lena].” (Eperu 12:2, 3) I le taimi o le faaliliuga o Iesu, na fetalai mai ai le Atua lava ia e uiga i lona Alo: “Ia outou faalogo ia te ia.” (Mataio 17:5) E ui i lea, e ao ona faamamafaina faapea, o le faalogo atu ia Iesu e aofia ai e sili atu na i lo o le na ona lagonaina o mea ua ia fetalai mai ai. O lona uiga, ia utagiaina ana faatonuga, ioe, ia faataʻitaʻi ia te ia e ala i le faia o mea na ia faia, ma i le auala na ia faia ai. Tatou te tali atu i le alofa o Iesu e ala i le avea o ia ma o tatou faaaʻoaʻo, i le mulimulituʻi i ona tulaga aao.

Mea ua Finagalo Iesu Tatou te Faia

10. O ai sa aʻoaʻoina e Iesu ma mo le ā le fuafuaga?

¹⁰ O le tofiga o Iesu mai le Atua, o le talaʻi lea e uiga i le Malo o lona Tamā, ma na ia aʻoaʻoina ona soʻo ina ia faia lea lava galuega e tasi. Ona fetalai atu lea o ia i ona uluai soʻo: “Ina tatou o atu ia i aai e latalata mai, ia ou talaʻi atu i ai le tala lelei, auā o le mea lea na ou sau ai.” (Mareko 1:38; Luka 4:43) Mulimuli ane, ina ua maeʻa le tele o toleniga o le au aposetolo e 12, sa faatonuina i latou e Iesu: “A outou o, ia outou talaʻi atu, ia faapea atu, Ua latalata mai le malo o le lagi.” (Mataio 10:7) I nai masina mulimuli ane ai, ina ua uma ona aʻoaʻoina isi e 70, sa ia aauina atu i latou faatasi ma le poloaiga: “Ia fai atu ia te i latou, Ua latalata ia te outou le malo o le Atua.” (Luka 10:9) Ma le manino lava la, sa finagalo Iesu i ona soʻo ina ia avea ma ē talaʻi ma aʻoaʻo atu.

11. (a) I le ā le auala o le a sili atu ai galuega a soʻo o Iesu i lo o mea na ia faia? (e) O le ā na tupu i le au soʻo ina ua mavae le fasiotia o Iesu?

¹¹ Sa faaauau pea ona aʻoaʻoina e Iesu ona soʻo mo lenei galuega. I le po mulimuli ae leʻi oo i lona maliu, na ia faalaeiauina ai i latou i upu nei: “O lē talitonu mai ia te au, e faia lava e ia o galuega ou te faia; e fai foi e ia mea e sili i ia mea.” (Ioane 14:12) O le a sili atu galuega a ona soʻo i lo o ia, auā i la latou faiva, o le a latou ausia ai le toatele nauā o tagata i se oganuu e tele atu, ma mo se taimi e sili ona umi. E ui i lea, ina ua mavae le maliu o Iesu, sa lē toe talaʻi atu ona soʻo ona o le matataʻu. Sa latou lalafi ma lē faaauauina ai le galuega na ia aʻoaʻoina i latou e faia. O nisi sa toe foi atu lava i faigā faiva. Peitai, i se auala e lē mafaagaloina, na ia faamamafa atu ai i le toʻafitu lea le mea na ia finagalo ai ia i latou, atoa foi ma isi ona soʻo uma, ina ia faia.

12. (a) O le ā le vavega na faia e Iesu i le Sami o Kalilaia? (e) O le ā e foliga mai, sa uiga i ai Iesu ina ua ia fesiligia Peteru pe alofa ia te Ia e sili “i o latou nei”?

¹² Na faaliutinoina Iesu i se tino faaletagata ma faailoa atu ai i le Sami o Kalilaia. Sa fagogota ona aposetolo e toafitu i le vaa ae sa lē taulau ona latou mauaina se iʻa i le po atoa. Ona fetalai atu lea o Iesu mai le matafaga: “Ina lafo ia le upega i le itu i matau o le vaa, ona outou maua ai lea.” Ina ua tumu faavavega le upega i iʻa ua tau masae ai, ona iloa ai lea e i latou sa i le vaa faapea o Iesu lea o loo i le matafaga, ma na latou faatopetope atu loa i le mea na faatali mai ai o ia. Ina ua uma ona laulauina le ʻaiga o le taeao, ona fesili atu lea o Iesu ia Peteru a o tepa atu i le tele o iʻa o le faiva: “Simona e, le atalii o Iona, pe sili mai lou alofa ia te au, i o latou nei?” (Ioane 21:1-15) E lē taumatea sa faauiga e Iesu faapea, Pe sili atu ea lou manatu i le faigā faiva na i lo le galuega talaʻi na ou sauniunia outou e faia?

13. Sa faapefea ona matuā faamamafa atu e Iesu i ona soʻo le auala e ao ai ona latou tali atu i lona alofa?

¹³ Na tali mai Peteru: “Ioe, le Alii e, ua e silafia, ou te alofa ia te oe.” Sa fetalai atu Iesu: “Ia e fafaga i aʻu tamai mamoe.” Ua fesili faalua atu Iesu: “Simona e, le atalii o Iona, pe e te alofa mai ia te au?” Sa toe tali atu Peteru, e lē taumatea faatasi ma se faamautinoaga malosi: “Ioe, le Alii e, ua e silafia, ou te alofa ia te oe.” Ona toe fetalai atu lea o Iesu: “Ia e leoleo i aʻu mamoe.” Ua fesili faatolu atu Iesu: “Simona e, le atalii o Iona, pe e te alofa mai ia te au?” Sa matuā tigā lava Peteru i lena taimi. E leʻi mamao tele atu, na ia faafitia faatolu ai lona iloa o Iesu, o lea atonu sa ia tau mānatu ai, pe ua tau masalomia e Iesu lona faamaoni. O le mea lea, mo le taimi lona tolu, na tali atu ai Peteru, atonu i se leo faatalosaga: “Le Alii e, ua e silafia mea uma lava, ua e silafia, ua ou alofa lava ia te oe.” Na pau lava le tali a Iesu: “Ia e fafaga i aʻu mamoe.” (Ioane 21:15-17) Pe mafai ea ona iai se masalosaloga i le mea na finagalo ai Iesu ia Peteru ma ana aumea ina ia faia? Maeu le malosi na ia faamamafa atu ai ia te i latou—atoa ma so o se tasi o le a avea ma ona soʻo i aso nei—faapea afai latou te alolofa ia te ia, o le a latou auai la i le galuega o le faia o soʻo!

14. I isi mea na tutupu, sa faaalia faapefea e Iesu le auala e ao ai i ona soʻo ona tali atu i lona alofa?

¹⁴ Ina ua mavae lena talanoaga i le matafaga i ni nai aso, ona afio atu ai lea o Iesu i se mauga i Kalilaia ma aʻoaʻoina ai se tauaofiaga fiafia e tusa ma le 500 soʻo: “O lenei, ia outou o atu e fai nuu uma lava ma soo, . . . ia outou aʻoaʻo atu ia te i latou ia tausi i mea uma ua ou fai atu ai ia te outou.” (Mataio 28:19, 20; 1 Korinito 15:6) Ia manatunatu i ai! O tane, fafine ma tamaiti sa latou mauaina uma lenei tofiga e tasi. I se taimi mulimuli ane foi, a o latalata lona afio aʻe i le lagi, na fetalai atu ai Iesu i ona soʻo: “E fai foi outou ma molimau ia te au . . . e oo lava i le tuluʻiga o le lalolagi.” (Galuega 1:8) Ina ua mavae nei apoapoaiga uma, e lētioa ona faapea mai Peteru i ni tausaga mulimuli ane: “Ua [Iesu] na poloai mai foi ia te i matou e talaʻi atu i le nuu, ma molitino atu.”—Galuega 10:42.

15. O le ā e lē mafai ona iai se masalosaloga?

¹⁵ E lē mafai ona iai se masalosaloga i le auala e ao ai ona tatou tali atu i le alofa o Iesu. E pei ona ia fetalai atu i ona aposetolo: “Afai tou te tausia aʻu poloaiga, ona tumau lea o outou i loʻu alofa. . . . O aʻu uo outou, pe afai tou te faia mea uma lava ou te fai atu ai ia te outou.” (Ioane 15:10-14) O le fesili la, Pe o le a e faaalia ea le talisapaia mo le alofa o Iesu e ala i le usiusitai i lana poloaiga ina ia auai i le galuega o le faia o soʻo? E moni, atonu e lē faigofie lenei mea mo oe ona o ni mafuaaga eseese. Peitai sa lē faigofie foi ia Iesu. Ia manatunatu i suiga sa aafia ai mo ia.

Mulimuli i le Faaaʻoaʻoga a Iesu

16. O le ā le faaaʻoaʻoga ofoofogia na saunia e Iesu?

¹⁶ Sa olioli le Alo pele e toatasi o le Atua i se tulaga matilatila o le mamalu faalelagi e maualuga aʻe i agelu uma lava. O le mea moni sa tamaoaiga o ia! E ui i lea, na ia tuuina mai ia lava ma le lotomalie, na fanau mai o se tagata o se aiga mativa, ma na soifua aʻe i se siomaga o tagata mamaʻi, ma feoti. Sa ia faia lenei mea mo lo tatou lelei, e pei ona faamatala mai e le aposetolo o Paulo: “Ua outou iloa le alofa tunoa o lo tatou Alii o Iesu Keriso, sa tamaoaiga ia, a ua faamativaina ona o outou, ina ia faatamaoaigaina outou i lona mativa.” (2 Korinito 8:9; Filipi 2:5-8) Maeu se faaaʻoaʻoga! Maeu se faataʻitaʻiga o le alofa! E leai se tasi ua foaiina mai ni mea se tele pe sili atu foi ona mafatia ona o isi. Ma e leai lava se tasi ua mafai ai e isi ona olioli i le tamaoaiga e sili ona tele, ioe, le ola e faavavau i le tulaga lelei atoatoa!

17. O le ā le ala ua faataatia mai i o tatou luma, ma o le ā le iʻuga pe a mulimuli ai?

¹⁷ E mafai ona tatou mulimuli i le faaaʻoaʻoga a Iesu ma faapena ai foi ona aogā i tatou i isi. Sa timaʻi atu pea lava pea Iesu i tagata ina ia avea ma ona soʻo. (Mareko 2:14; Luka 9:59; 18:22) O le mea moni, na tusia e Peteru: “Na valaauina outou ona o lea lava mea; auā na tigaina Keriso lava o le sui o outou, ua tuuina mai ai e ia le faaaʻoaʻo mo outou, ina ia outou mulimuli atu i ona tulagāaao.” (1 Peteru 2:21) Pe o le a e tali atu ea i le alofa o Keriso seia oo lava i mafatiaga ina ia auauna ai i lona Tamā e pei ona ia faia? Maeu le aogā o lena auala i isi! Ioe, i le mulimuli i le faaaʻoaʻoga a Iesu, i le faatatauina atoatoa o aʻoaʻoga na ia maua mai i lona Tamā, “e faaolaina ai oe e oe atoa ma e ua faalogologo ia te oe.”—1 Timoteo 4:16.

18. (a) O le ā le faaaʻoaʻoga na faataatia e Iesu e tusa ma lona uiga mo tagata? (e) Sa faapefea ona tali atu tagata i uiga o Iesu?

¹⁸ Ina ia fesoasoani i le toatele o tagata, e tatau foi ona tatou manatu ia i latou i le auala na manatu ai Iesu. Ua faapea mai se valoaga e uiga ia te ia: “E alofa atu ia i le ua vaivai ma le ua mativa; e faaola lava e ia e ua matitiva.” (Salamo 72:13) Na matauina e ona soʻo faapea sa “alofa atu” Iesu ia i latou o ē na ia fetalai atu i ai ma sa ia manao moni lava e fesoasoani ia i latou. (Mareko 1:40-42; 10:21) Ua faapea mai le Tusi Paia, “ua silafia e ia le motu o tagata, ona mutimuti vale ai lea o lona alofa ia te i latou, ona ua lailoa i latou ma tuulafoaiina, e pei o mamoe e leai so latou leoleo.” (Mataio 9:36) Sa lagona foi e ē faia agasala matuiā lona alofa ma na tosina ane ai ia te ia. E ala i lona leo, amio, ma le auala na ia aʻoaʻo atu ai, na toafilemu ai i latou. O le iʻuga, e oo lava i ao lafoga inosia ma fafine talitane sa latou saili ia te ia.—Mataio 9:9-13; Luka 7:36-38; 19:1-10.

19. Sa faapefea ona faataʻitaʻi Paulo ia Iesu, ma o le ā le iʻuga pe a tatou faia lea lava mea e tasi?

¹⁹ Sa faataʻitaʻi e soʻo o Iesu o le uluai senituri lana faaaʻoaʻoga alofa. Na tusi atu Paulo i nisi sa ia auauna i ai: “Ua matou agamalu ina ua matou i ai ia te outou na, faapei o se failele na te tausi lelei i ana lava tama; . . . pei o le tamā i lana lava fanau, na matou apoapoai atu ia te outou, o faamafanafana atu foi, ma taʻutino atu.” (1 Tesalonia 2:7-11) Pe o e lagona ea lea lava manatu mamafa moni mo i latou o loo i lau oganuu e pei ona manatu ai mātua alolofa mo a latou fanau pele? O le faaalia o lea manatu mamafa i lou leo, ou foliga faaalia, ma au gaoioiga o le a tosina atu ai le feau o le Malo i ē pei ni mamoe.

20, 21. O ā nisi mea tutupu i aso nei e uiga i tagata o ē sa mulimuli i le faaaʻoaʻoga a Iesu o le alofa?

²⁰ I se tasi aso malūlū i Sepania, na feiloai ai ni Molimau se toalua ma se loomatua e savali i tootoo, o lē sa matuā malūlū lava lona fale ona ua uma fafie. Sa faatalitali le loomatua seʻi foi ane lana tama mai le galuega ona tātā lea o nisi fafie. Na tātā e Molimau fafie, ma sa la tuua ai foi ni mekasini ina ia faitau ai o ia. Ina ua foi ane le tama, sa matuā ofo lava o ia ona o le manatu alofa o Molimau mo lona tinā, ma na faapea ona ia faitauina ai lomiga, amata ona suesueina le Tusi Paia, na papatisoina, ma e leʻi mamao, ae ulu atu i le faiva faapaeonia.

²¹ I Ausetalia, na faamatala atu ai e se tamaloa ma lona toalua i ni Molimau na asiasi ane faapea sa leai se tupe e fafaga ai lo latou aiga. Sa ō Molimau ma faatau ane ni meaʻai, e aofia ai ni lole mo le fanau. Na lagona e mātua le ootia ma sa fetagisi, ma faapea mai, sa la matuā lē mautonu lava ma na la manatu ai e pule i o la ola. Sa amata ona suesueina e i laʻua uma le Tusi Paia, ma e leʻi mamao atu na papatisoina ai le fafine. Na lipotia mai se fafine i le Iunaite Setete o lē sa faitio i Molimau a Ieova faapea ina ua uma ona feiloai i se tasi o Molimau: “Ou te lē o manatuaina lelei le mea sa ma talanoa i ai, ae o le mea o loo oʻu manatua, o le ese o lona agalelei ia te aʻu, ma e maeu le talimalo ma le agamalu sa ia faaalia. Sa ou matuā lagona lava le tosina atu ia te ia ona o ona uiga totino. O loo pele pea ia te aʻu lona faaleuo e oo mai i le asō.”

22. I le maeʻa ona iloiloina o le soifuaga o Iesu, o le ā la tatou faaiʻuga e uiga ia te ia?

²² A tatou tali atu i le alofa o Iesu e ala i le faia o le galuega sa ia faia i le auala na ia faia ai, maeu ni faamanuiaga matagofie e mafai ona tatou olioli ai! O loo manino ma mautinoa lava le silisili atu o Iesu. Ua uunaia i tatou e faaleoina atu upu a le kovana Roma o Ponitio Pilato: “Faauta i le tagata!” Ioe, “Le tagata,” le tagata silisili o ē uma na soifua mai.—Ioane 19:5.

E Faapefea ona E Tali?

◻ E faapeī le faulai o le alofa o Iesu?

◻ O ai e ao i le alofa o Iesu ona faapogaiai tatou e alolofa i ai, ma o le ā e ao i lona alofa ona uunaia i tatou e faia?

◻ O le ā le galuega ua finagalo Iesu tatou te faia?

◻ Sa faapefea ona tamaoaiga Iesu, ma aiseā sa avea ai o ia ma tagata mativa?

◻ E ao faapefea ona tatou faataʻitaʻi ia Iesu i le auala sa ia auauna ai i tagata?

[Ata i le itulau 15]

Ua faataatia e Iesu le faaaʻoaʻoga o le faaalia o le alofa

[Ata i le itulau 17]

Sa faataʻitaʻia ma le malosi e Iesu le auala e ao ai i ona soʻo ona faaalia le alofa mo ia