Mātua Ma Fanau: Ia Faamuamua le Atua!
“Ia e mataʻu i le Atua moni ma tausi i ana poloaiga.”—FAILAUGA 12:13.
1. O le ā le mataʻu e manaomia e mātua ma fanau ona atiina aʻe, ma o le ā o le a latou mauaina mai ai?
O SE valoaga e faatatau ia Iesu Keriso ua faapea mai, “e fiafia foi o ia i le mataʻu ia Ieova.” (Isaia 11:3) O lona mataʻu sa faaautū i se faaaloalo ma le migao i le Atua, o se mataʻu neʻi lē fiafia le Atua ona sa alofa ia te ia. E manaomia e mātua ma fanau ona faatupuina aʻe lea mataʻu e pei o Keriso i le Atua, lea o le a faapea ona latou mauaina ai le olioli e pei ona sa iai ia Iesu. E manaomia ona faamuamua le Atua i o latou olaga e ala i le usiusitai i ana poloaiga. E tusa ai ma se tasi o tusitala o le Tusi Paia, “o mea ia e tatau i tagata uma.”—Failauga 12:13.
2. O le ā le poloaiga sa sili atu ona tāua o le Tulafono, ma o ai na tuuina atu muamua i ai?
2 O le poloaiga e sili atu ona tāua o le Tulafono, e faapea, e ao ona tatou ‘alolofa atu ia Ieova ma o tatou loto atoa, tagata atoa ma le malosi atoa,’ sa muamua lava ona tuuina atu i mātua. Ua faaalia lea i nisi upu atili o le Tulafono e faapea: “Ia e matuā aʻoaʻo soo ai [i nei upu e uiga i le alofa atu ia Ieova] i lau fanau, ma ia e tautalatala aʻi, pe a ē nofo i lou fale, pe a ē savali foi i le ala, pe a ē taoto, pe a ē tulai foi.” (Teuteronome 6:4-7; Mareko 12:28-30) O lea na poloaiina ai mātua ina ia faamuamua le Atua i lo latou alolofa muamua atu ia te ia ma e ala i le aʻoaʻo atu i a latou fanau ia faia foi faapena.
Se Tiute Tauave Faa-Kerisiano
3. Na faataʻitaʻia mai faapefea e Iesu le tāua o le uaʻi atu i tamaiti?
3 Na faataʻitaʻia mai e Iesu le tāua o le uaʻi atu e oo lava i tamaiti laiti. I se tasi o mea na tupu e latalata i le faaiuga o le faiva a Iesu i le lalolagi, na ō atu ai tagata e avatu a latou fanau iti ia te ia. E aliali mai sa manatu le au soo sa tele tele galuega a Iesu e lē tatau ona faalavelave atu i ai, na latou taumafai ai e vavao atu i tagata. Ae na aoaia e Iesu ona soo i le faapea atu: “Ina tuu mai ia o tamaiti e o mai ia te au, a e aua tou te vavao ia te i latou.” Na oo foi ina tago atu Iesu ma “siitia . . . i latou [tamaiti] i ona lima,” ua faapea ona faaalia ai i se auala faagaeeloto le tāua o le uaʻi atu i fanau laiti.—Luka 18:15-17; Mareko 10:13-16.
4. O ai i latou na tuuina atu i ai le poloaiga “e fai nuu uma lava ma soo,” ma o le ā e manaomia ona latou faia?
4 Na faamanino atu foi e Iesu e faapea ua iai i ona soo le tiute tauave o le aʻoaʻo atu i isi e ese mai i le aʻoaʻoina o a latou lava fanau. Ina ua mavae lona maliu ma le toetu mai, na faaali atu ai Iesu ‘i le au uso e lima selau i se tasi o taimi’—e aofia ai ma nisi o ē o ni mātua. (1 Korinito 15:6) E aliali mai na tupu lenei mea i se mauga i Kalilaia i le mea na faapotopoto ai foi ona soo e toʻa sefulutasi. O i inā na faamalosiau atu ai Iesu ia i latou uma: “O lenei, ia outou o atu e fai nuu uma lava ma soo, . . . ia outou aʻoaʻo atu ia te i latou ia tausi i mea uma ua ou fai atu ai ia te outou.” (Mataio 28:16-20) E leai lava se Kerisiano e mafai ona lafoaia ma le tonu lenei poloaiga! Ina ia faataunuuina e tamā ma tinā lenei poloaiga, e manaomia ona latou tausia a latou fanau, e faapena foi ma le auai i le galuega o le talaʻi ma le aʻoaʻo atu i le lautele.
5. (a) O le ā ua faaalia ai e faapea o le toatele lava, a lē o lena foi, o aposetolo uma, na faaipoipo, ma atonu na iai ni fanau? (e) O le ā le fautuaga na manaomia ona manatu mamafa i ai ulu o aiga?
5 I se tulaga iloga, e oo foi i aposetolo sa tatau ona faapaleni lelei le faia o o latou tiute tauave faaleaiga ma le avega tauave o le talaʻiga, e faapena foi ma le leoleoina o le lafu mamoe a le Atua. (Ioane 21:1-3, 15-17; Galuega 1:8) Na māfua lenei mea ona o le toatele o i latou, a lē o lena, o i latou uma, na faaipoipo. O lea na faamatala mai ai e le aposetolo o Paulo e faapea: “E le o la matou faitalia ea, pe matou te feoai ma le avā kerisiano, pei o aposetolo uma, ma uso o le Alii, ma Kefa?” (1 Korinito 9:5; Mataio 8:14) O nisi o aposetolo atonu sa iai ni a latou fanau. Ua faapea mai nisi uluai tusitala o talafaasolopito e pei o Eusebius, sa iai le fanau a Peteru. Na manaomia e mātua uma o vaitaimi o uluai Kerisiano ona usiusitai i le fautuaga mai le Tusi Paia e faapea: “A e afai e le tausi e se tasi i lona aiga, afai foi e le sili ona tausi i e mau ma ia, ua faafitia e ia le faatuatua, e sili foi lona leaga i le ua le faatuatua.”—1 Timoteo 5:8.
Le Tiute Tauave Autū
6. (a) O le ā le luʻi o loo iai i toeaina Kerisiano e fai aiga? (e) O le ā le tiute tauave autū a le toeaina?
6 O toeaina Kerisiano fai aiga i aso nei o loo iai i se tulaga tutusa e pei ona sa iai aposetolo. E ao ona faapaleni lelei a latou tiute tauave ina ia tausia manaoga faaleagaga ma le faaletino o o latou aiga faatasi ma la latou avega tauave o le talaʻi i le lautele ma ia leoleo le lafu mamoe a le Atua. O lē fea le galuega e ao ona tuu i ai le faamuamua? Ua tusia i le Watchtower o Mati 15, 1964, e faapea: “O le avega tauave muamua [a le tamā] o lona aiga lea, ma o le mea moni e lē mafai ona auauna ma le tonu o ia o se toeaina pe afai na te lē tausia lelei lenei avega tauave.”
7. E faapefea e tamā Kerisiano ona faamuamua le Atua?
7 O lea, e ao i tamā ona faamuamua le Atua e ala i le usiusitai i le poloaiga ‘ia tausi aʻe a latou fanau i aoaiga ma faatupu aʻe le finagalo o Ieova i o latou mafaufau.’ (Efeso 6:4) E lē mafai ona lafoai atu lena tiute tauave e faia e se isi tagata, e ui lava atonu e iai i se tamā se isi tofiga o le faafoeina o isi galuega i totonu o le faapotopotoga Kerisiano. E mafai faapefea e tamā o i ia tulaga ona tausia o latou tiute tauave—le tausia faaletino, faaleagaga, ma tau faalogona o sui o le aiga—ma i le taimi lava e tasi, o loo tausia ma vaavaaia le faapotopotoga?
Tuuina atu o le Lagolagosua o Manaomia
8. E mafai faapefea e se avā a se toeaina ona lagolagosua atu ia te ia?
8 E manino lava o toeaina e iai tiute tauave faaleaiga, e mafai ona latou mauaina aogā pe a lagolagosua atu i ai. Na tusia i le Watchtower na taʻua i luga e faapea, e mafai ona avea se avā Kerisiano ma lagolagosua i lana tane. Ua faapea mai: “E mafai ona ia faia ina ia faafaigofie ai mo le tane a o sauniuni atu i ona tofiga eseese, ma fesoasoani ina ia faasaoina taimi mo i laua uma e ala i le iai o se faasologa lelei i le aiga, ia ʻaai i le taimi tonu ua fuafuaina, vave maeʻa ona tapena e ō i sauniga a le faapotopotoga. . . . I lalo o le taʻitaʻiga a lana tane, e tele ni mea e mafai ona faia e le avā Kerisiano i le toleniina o le fanau i auala e ao ona latou savavali ai ina ia fiafia mai i ai Ieova.” (Faataoto 22:6) Ioe, na foafoaina le avā ia avea o se “fesoasoani,” ma o le a talia ma le poto e le tane lana fesoasoani. (Kenese 2:18) Ona o le lagolagosua a le avā, ua mafai ai e le tane ona tausia lelei e lē gata o ona tiute tauave i le aiga ae faapena foi ma le faapotopotoga.
9. O ai i le faapotopotoga i Tesalonia na faalaeiauina ina ia fesoasoani atu i isi sui o le faapotopotoga?
9 E ui i lea, e lē na o avā a toeaina Kerisiano e mafai ona faia se sao i galuega e faapea ona lagolagosua atu ai i se ovasia e lē gata o loo “leoleo i le lafu mamoe a le Atua,” ae o loo ia tausia foi lona aiga. (1 Peteru 5:2) O ai isi e mafai ona fesoasoani atu? Na uunaia foi e le aposetolo o Paulo uso i Tesalonia ina ia matuā manatua i latou o ‘tausia’ i latou. Ua ia faaauau ona timai atu i nei lava uso—ae maise lava i latou e lē o tausia le faapotopotoga—na tusi ai Paulo e faapea: “Matou te aioi atu foi ia te outou, le au uso e, ia outou apoapoai atu i e amio faatalanoa, ia faamafanafana i e loto iti, ia fesoasoani i e o vaivai, ia outou onosai i tagata uma lava.”—1 Tesalonia 5:12-14.
10. O le ā le āuga lelei e iai i le faapotopotoga ona o le fesoasoani alofa a le au uso uma lava?
10 Se mea ina lelei pe afai e iai le alofa i uso o se faapotopotoga e faapea ona uunaia ai i latou e faamafanafana atu i ē loto iti, fesoasoani i ē o vaivai, apoapoai i ē amio faapiopio, ma ia onosai i tagata uma lava! Na faatatauina e uso i Tesalonia lenei fautuaga a Paulo ma faia ai lena lava mea e ui ina sa lei leva ona taliaina e i latou upu moni mai le Tusi Paia, ma e ui foi i puapuaga matuitui na oo ia i latou. (Galuega 17:1-9; 1 Tesalonia 1:6; 2:14; 5:11) Seʻi mafaufau i āuga lelei na oo i ai ona o lo latou lagolagosua ma le alofa i le faamalosia ma le autasia o le faapotopotoga atoa! E faapena foi tulaga e oo i ai, pe afai e faia e uso i aso nei le faamafanafana atu, fesoasoani atu, ma apoapoai atu le tasi i le isi, ona sili ai lea ona faigofie le faatinoina o le tiute tauave a toeaina o ē e iai foi o latou aiga e ao ona tausi atu i ai.
11. (a) Aisea e talafeagai ai se faaiuga e faapea na aofia foi fafine i le faaupuga o “uso”? (e) O le ā le fesoasoani e mafai e se fafine Kerisiano taʻumatuaina ona tuuina atu i fafine talavou i aso nei?
11 Pe na aofia ai fafine i “uso” ia na tusi atu i ai le aposetolo o Paulo? Ioe, na aofia ai i latou, ona sa toatele fafine na avea ma tagata talitonu. (Galuega 17:1, 4; 1 Peteru 2:17; 5:9) O le ā le ituaiga o fesoasoani sa ono mafai e na fafine ona tuuina atu? Ia, sa iai fafine talavou i faapotopotoga na iai se faafitauli i le puleaina o o latou ‘manaoga faaleituaiga,’ po o ē na ‘loto mafatia.’ (1 Timoteo 5:11-13) O nisi o fafine i aso nei, e faapena o latou faafitauli. Atonu o le mea o loo sili ona latou manaomia o se tasi e naunau e fia faalogo atu i o latou faafitauli, ma alofa atu. E masani lava o se fafine Kerisiano taʻumatuaina o ia lea e sili ona lelei i le tuuina atu o sea ituaiga fesoasoani. E fai ma faataʻitaʻiga, e mafai ona ia talanoaina faafitauli totino ma se isi fafine, o mea e lē fetaui i se tamaloa Kerisiano ona faafoeina tau o ia lava. I le faamatilatilaina mai o le tāua o le tuuina atu o lea ituaiga fesoasoani, na tusi mai Paulo e faapea: “Ia faapena foi loomatutua, . . . ia fai ma aʻoaʻo i mea lelei, ia latou aʻoaʻo atu i fafine muli latou te alolofa atu i a latou tane, ia alofa atu i a latou fanau, ia faautauta i latou, ia amio mamā, ia tausi lelei i o latou aiga, ia agalelei, ia usiusitai atu i a latou lava tane, ina neʻi upuleagaina le afioga a le Atua.”—Tito 2:3-5.
12. O le taʻitaʻiga a ai e aogā ona mulimuli i ai tagata uma o le faapotopotoga?
12 Maeu se faamanuiaga mo se faapotopotoga le iai o tuafāfine lotomaulalo o loo lagolagosua i a latou tane ma faapena foi i toeaina! (1 Timoteo 2:11, 12; Eperu 13:17) E aogā faapitoa i toeaina e iai tiute tauave faaleaiga pe a lagolagosua tagata uma e fesoasoani atu le tasi i le isi i se agaga alofa, ma pe afai foi e gauai tagata uma i le taʻitaʻiga a leoleo mamoe tofiaina.—1 Peteru 5:1, 2.
Mātua, o le ā o Outou Faamuamuaina?
13. Ua faapefea i le toatele o tamā ona lē taulau i o latou aiga?
13 I tausaga ua mavae, na mātauina ai e se tagata faafiafia lauiloa e faapea: “Ua ou vaai i tamaloloa e taulau manuia i le pulea o kamupanī e faitau selau tagata e iai; ua latou iloa faafoeina so o se tulaga, le faapefea ona aoai atu ma taui atu i le lalolagi tau pisinisi. Ae o le pisinisi e sili ona telē o loo latou faafoeina o o latou lava aiga, ae ua latou lē taulau manuia ai.” Aisea? Pe e lē ona ua latou faamuamua le pisinisi ma isi mea e fiafia i ai ma lē amanaiaina ai fautuaga a le Atua? Ua faapea mai lana Afioga: “O upu nei ou te fai atu ai . . . , ia e matuā aʻoaʻo . . . ai i lau fanau.” Ma sa tatau ona faia o lena mea i aso taitasi. E ao i mātua ona foai atoatoa atu lo latou taimi—ae maise lo latou alofa ma le matuā naunau atu.—Teuteronome 6:6-9.
14. (a) E tatau faapefea i mātua ona tausi i a latou fanau? (e) O le ā ua aofia ai i le toleniina lelei o fanau?
14 Ua faamanatu mai e le Tusi Paia ia i tatou e faapea, o fanau o taui ia mai ia Ieova. (Salamo 127:3) Po o e tausi atu i lau fanau e pei o loo e tausia se mea totino a le Atua, se meaalofa ua faapea ona ia faatuatuaina atu le tausiga ia te oe? O le a uaʻi atu lau tamaitiiti ia te oe pe afai e te opoina mai o ia i ou lima, e faailoa ai lou alofa ma le naunau atu. (Mareko 10:16) Ae ina ia ‘tausi aʻe le tamaitiiti e tusa ai ma le ala e ao ona ia ui ai,’ e iai mea e manaomia e sili atu nai lo le fusi ma sogi atu i ai. Ina ia faaauupegaina i le poto e alofia ai mea leaga o le olaga, e manaomia foi e se tamaitiiti aoaiga alofa. E faaalia e se matua le alofa moni e ala i le ‘tausi atu i lana tamaitiiti i aoaiga.’—Faataoto 13:1, 24; 22:6.
15. O le ā ua faaalia ai le manaomia o le aoaiga faamātua?
15 E mafai ona iloaina le manaomia o le aoaiga faamātua mai le faamatalaina e se faufautua o se aʻoga, o tamaiti na oo atu i lona ofisa e faapea: “Ua matuā nutimomoia i latou, lotomafatia, ma ua matuā lē mautonu. E fetagisi i latou a o latou faamatala le tulaga moni o iai. E toatele—e sili atu i le toatasi atonu e manatu i ai—na taumafai e pule i le ola, e lē ona ua fiafia tele i latou; ae ona ua tumu i latou i le faanoanoa, le lē amanaiaina, ma ua lofia i faalogona omia ona ua ‘pulea’ e i latou i latou a o laiti, ma ua fai si faigata tele mo i latou.” Na ia toe faaopoopo mai: “O se mea e mataʻu ai mo se talavou le lagona e faapea ua pule o ia i le mea e fai.” E moni, atonu e taumafai fanau e alofia aoaiga, ae latou te talisapaia moni lava taʻiala ma faasasaāga faamātua. E latou te fiafia ona e manatu atu o latou mātua ma ua faataatitia ai tapulaa mo i latou. Fai mai se tasi talavou o lē na faataatia e ona mātua tapulaa: “Ua avea lea o se faamāmā avega mo aʻu.”
16. (a) O le ā e tupu i nisi o tamaiti ua tausia aʻe i aiga Kerisiano? (e) Aisea e lē avea ai le ala faalogogata o se tamaitiiti ma pogai e faapea ai sa lē lelei le toleniga na tuuina atu e mātua?
16 Peitai, e ui lava o loo iai mātua e alolofa ia i latou, ma toleni lelei i latou, ae o nisi talavou ua latou teena le taʻitaʻiga faamātua ma oo atu ai i le malaia, e pei o le uii faamaumau oa o le tala faatusa a Iesu. (Luka 15:11-16) Ae peitai, o mea faapena, e lē faapea ai na lē faataunuuina e mātua la laua tiute tauave o le toleniina lelei aʻe o le la tamaitiiti, e pei ona faatonuina mai e le Faataoto 22:6. O le faamatalaga e faatatau ia ‘aʻoaʻo le tama e tusa ma le ala e ui ai o ia ona lē teʻa ese ai lea o ia,’ na tuuina mai o se taʻiala masani. E faanoanoa ai, o nisi fanau o le a ʻinoʻino e usiusitai i se matua,’ e pei o le uii faamaumau oa.—Faataoto 30:17.
17. O le ā le mea e ono maua mai ai e mātua o fanau faalogogata le faamafanafanaga?
17 Na tagi faanoanoa se tamā o se atalii faalogogata e faapea: “Na ou taumafai ma taumafai pea ina ia pāʻia lona loto. Ua ou lē iloa le mea e fai ona e tele naʻuā mea ua uma ona ou taumafai i ai. E leai lava se mea o aogā.” E faamoemoe o tamaiti faalogogata faapena, o le a iai le taimi latou te toe manatua ai le toleniina lelei na latou maua mai i o latou mātua ma salamō ai e pei ona sa faia e le uii faamaumau oa. E ui i lea, o loo tumau pea le mea moni, e iai nisi fanau e tetee ma faia amioga leaga e matuā tiga ai o latou mātua. E mafai e mātua ona maua se faamafanafanaga i le iloaina e faapea, e oo foi lava i le faiaʻoga silisili na soifua i le lalolagi, na vaai atu ia Iuta le Sekara o le tagata ua leva ona ia aʻoaʻoina, o faalataina o ia. Ma e mautinoa na faanoanoa foi Ieova lava ia ona e toatele ona atalii agaga na teena lana fautuaga ma faamaonia le tetee e ui e leai ma se sese i Lana vaega.—Luka 22:47, 48; Faaaliga 12:9.
Fanau—O Ai o le a Outou Faafiafiaina?
18. E mafai faapefea e fanau ona faaalia latou te faamuamuaina le Atua?
18 Ua faamalosiau mai Ieova i ē talavou: “Ia outou faalogo i o outou mātua i le Alii.” (Efeso 6:1) E faamuamua e tagata talavou le Atua i lo latou faia faapea. Aua neʻi outou valelea! Ua faapea mai le Afioga a le Atua: “E tetee atu e le vale le aʻoaʻo atu a lona tamā.” E lē tatau foi ona outou manatu faamaualuluga e faapea e mafai lava ona outou manuia e aunoa ma ni aoaiga. O le mea moni, “o iai le tupulaga, fa te i latou ua latou mamā i la latou lava vaaiga, ae lei fufuluesea o latou lava leaga.” (Faataoto 15:5; 30:12, American Standard Version) O lea, ia outou usiusitai atu i le taʻitaʻiga mai le Atua—“faalogo,” ia “teu i [o outou] loto,” ia “aua neʻi galo” “uai [iai o outou] taliga,” “ia [outou] tausi” ma “aua nei tuulafoaina” poloaiga ma aoaiga a mātua.—Faataoto 1:8; 2:1; 3:1; 4:1; 6:20.
19. (a) O ā mafuaaga e sili ona lelei ua iai i fanau e usiusitai atu ai ia Ieova? (e) E mafai faapefea e ē talavou ona faaalia lo latou loto faafetai i le Atua?
19 Ua ia te outou mafuaaga e sili ona aogā e usiusitai ai ia Ieova. E alofa o ia ia te outou, ma ua ia aumaia ana tulafono, e aofia ai ma le tulafono o le usiusitai atu o fanau i o latou mātua, ina ia puipuia ai outou ma fesoasoani ia te outou e maua ai se olaga fiafia. (Isaia 48:17) Ua ia aumaia foi lona Alo ina ia maliu mo outou ina ia faasaoina ai outou mai le agasala ma le oti ma olioli i le ola e faavavau. (Ioane 3:16) Pe ua ia te outou ea le loto faafetai? O loo silasila mai le Atua mai le lagi, o loo suesue i o outou loto pe faamata tou te alolofa moni ia te ia ma talisapaia mea ua ia saunia. (Salamo 14:2) O loo vaavaai mai foi Satani, ma o loo faifai o ia i le Atua, i le faapea atu o le a outou lē usiusitai i le Atua. Tou te faafiafia ia Satani ae “faaonoono” ia Ieova pe afai tou te lē usiusitai i le Atua. (Salamo 78:40, 41) Ua augani mai Ieova ia te outou: “Loʻu atalii e, ia poto oe, ma e faafiafia loʻu loto; [i le usiusitai mai ia te aʻu], ona ou mau tali ai lea i lē faifai mai.” (Faataoto 27:11) Ioe, o le fesili e faapea, O ai o le a outou faafiafiaina, o Satani po o Ieova?
20. Ua mafai faapefea e se tasi talavou ona faatumauina le lototele e auauna ai ia Ieova e tusa lava pe na te lagona le faamataʻuina?
20 E lē faigofie le faia o le finagalo o le Atua a o feagai ai ma omiga ua faapea ona faaoo atu e Satani ma lana lalolagi ia te outou. E mafai ona faamataʻuina ai. Na mātauina e se tasi talavou e faapea: “O le mataʻu, e pei lava o la e maalili. E mafai ona e togafitia.” Na ia faamatalaina mai faapea: “Pe a e maalili, e te faia se ofu mafanafana. Ae afai e te maalili pea, ona toe faaopoopo atu foi lea i ai ma se isi ofu. Ma afai e faaauau ona e faaopoopoina atu i ai nisi ofu seia oo lava ina teʻa le maalili, ona e lē toe lagona loa lea o le maalili. O lea, o le tatalo atu ia Ieova pea e mataʻu, e pei lava o le ofuina o se ofu mafanafana pe a e maalili. Pe afai e uma le tatalo muamua o oʻu fefe pea, ona ou toe tatalo foi lea, ma toe tatalo ma toe tatalo, seia oo lava ina ou lē toe lagona le fefe. Ma e aogā. Ua faapea ona taofia ai aʻu mai faafitauli!”
21. O le a faapefea ona lagolagoina i tatou e Ieova pe afai tatou te faamuamuaina moni lava o ia i o tatou olaga?
21 Pe afai tatou te taumafai moni lava e faamuamua le Atua i o tatou olaga, o le a lagolagoina i tatou e Ieova. O le a na faamalosia i tatou, ma auina mai le fesoasoani e ala mai i agelu pe a oo ina manaomia, e pei foi ona sa ia faia faapea mo lona Alo. (Mataio 18:10; Luka 22:43) Ia lototetele outou uma mātua ma fanau. Ia ia te outou le mataʻu e pei o Keriso, ma o le a avatu ai ia te outou le olioli. (Isaia 11:3) Ioe, “ia e mataʻu i le Atua, ma e anaana i ana poloaiga; auā o mea ia e tatau i tagata uma.”—Failauga 12:13.
Pe e Mafai ona E Taliina?
◻ O ā tiute tauave na manaomia e uluai soo o Iesu ona faapaleniina?
◻ O le ā le tiute tauave e ao i mātua Kerisiano ona faataunuuina?
◻ O le ā le fesoasoani o loo mafai ona maua e toeaina Kerisiano ua fai aiga?
◻ O le ā le auaunaga tāua e ono mafai ona faia e tuafāfine i le faapotopotoga?
◻ O le ā le fautuaga ma le taʻitaʻiga e tāua ona usitaia e fanau?
[Ata i le itulau 15]
E masani ona mafai e se fafine Kerisiano taʻumatuaina ona avatuina se fesoasoani o loo manaomia mo se fafine talavou
[Ata i le itulau 17]
O le ā le faamafanafanaga e mafai ona maua mai i le Tusi Paia e mātua e faalogogata fanau