Ia E Uaʻi Atu Pea i Lau Aʻoaʻo Atu
“Ia e uaʻi atu pea ia te oe lava, atoa ma lau aʻoaʻo atu. Ia e tumau pea i nei mea, auā o lou faia faapea, o le a e faaolaina ai oe atoa ma ē ua faalogologo ia te oe.”—1 TIMOTEO 4:16, NW.
1, 2. Aisea ua manaomia vave ai se au aʻoaʻo maelega i aso nei?
“IA OUTOU o atu e fai nuu uma lava ma soo, . . . ia outou aʻoaʻo atu ia te i latou ia tausi i mea uma ua ou fai atu ai ia te outou.” (Mataio 28:19, 20) Pe a fua atu i lenei poloaiga a Iesu Keriso, e ao ai i Kerisiano uma ona taumafai e avea o ni ē aʻoaʻo atu. Ua manaomia se au aʻoaʻo maelega ina ia latou fesoasoani atu i ē loto faamaoni ia latou maua le poto e uiga i le Atua a o lei tuai naʻuā. (Roma 13:11) Na augani mai le aposetolo o Paulo: “Ia e talaʻi atu le upu, ia e faamalosi i ona aso e taugalemu ai, ma ona aso e le taugalemu ai.” (2 Timoteo 4:2) Ua manaomia ai e lenei mea le aʻoaʻo atu e lē gata i totonu o le faapotopotoga a o fafo atu. O le mea moni, o le tofiga lava ia o le talaʻi atu e tele isi mea e aofia ai na i lo le tau ina folafola atu le feau a le Atua. E manaomia se aʻoaʻo atu e uigā pe afai e tatau ona faia ma soo ē loto naunau.
2 O loo tatou ola i “aso faigata.” (2 Timoteo 3:1) Ua faaseseina mafaufau o tagata i filosofia o le olaga nei ma aʻoaʻoga sese. E toatele ua “faapouliuligia o latou mafaufau” ma ua latou “le lagona se mea.” (Efeso 4:18, 19) O nisi ua fesagai ma ni manuʻa tiga tau lagona ootia. Ioe, o tagata ua matuā “lailoa i latou ma tuulafoaiina, e pei o mamoe e leai so latou leoleo.” (Mataio 9:36) Ae ui lava i lea, e ala i le faatinoina o le tomai o le aʻoaʻo atu, e mafai ai ona tatou fesoasoani i ē loto faamaoni ina ia faia suiga manaomia.
O Ē Aʻoaʻo Atu i Totonu o le Faapotopotoga
3. (a) O le ā e aofia ai i le poloaiga a Iesu ina ia aʻoaʻo atu? (e) O ai o loo iai le tiute tauave autū ina ia aʻoaʻo atu i totonu o le faapotopotoga?
3 E ala i le faatulagaga o suesuega faale-Tusi Paia i aiga, ua maua ai e le faitau miliona o tagata faatonuga totino mo i latou. Peitai, pe a mavae lo latou papatisoga, e manaomia e ē fou ni fesoasoani atili ina ia oo ina latou “mauaa ma faavaeina.” (Efeso 3:17) A o tatou faatinoina le poloaiga a Iesu o loo faamauina i le Mataio 28:19, 20, ma tataʻi atu ē fou i le faalapotopotoga a Ieova, ona latou maua ai lea o aogā mai le aʻoaʻoina i le faapotopotoga. E tusa ai o le Efeso 4:11-13, ua tofia tane e auauna o ni “leoleo atoa ma aʻoaʻo; ina ia faaatoatoaina ai le au paia, latou te fai ai le galuega a auauna, ia atiina ae ai le tino o Keriso.” E iai taimi, o lo latou tomai o le aʻoaʻo atu e aofia ai le manaoga ina ia ‘faatonu atu, aoai atu, apoapoai atu, ma le onosai uma.’ (2 Timoteo 4:2) Sa matuā tāua tele le galuega a ē aʻoaʻo atu, o lea, ina ua tusi Paulo i uso i Korinito, ua ia lisiina ai ē aʻoaʻo atu e sosoo atu lava i aposetolo ma perofeta.—1 Korinito 12:28.
4. E faapefea i le tomai e aʻoaʻo atu ona fesoasoani ia i tatou e usitaia ai le timaiga a Paulo o loo faamauina i le Eperu 10:24, 25?
4 O le mea moni, e lē o Kerisiano uma o auauna o ni toeaina, po o ni ovasia. E ui lava i lea, ua faalaeiauina tagata uma ina ia taufaatupu e le tasi le isi i “le alofa ma galuega lelei.” (Eperu 10:24, 25) O le faia faapea i sauniga e aofia ai manatu ua lava saunia, ma puna mai le loto, e mafai ona ati ae ma faalaeiau ai i isi. E mafai foi e tagata talaʻi o le Malo o ē ua iai le tomai ona latou ‘faatupu galuega lelei’ e ala i le faasoa atu o lo latou poto ma mea ua latou tofo totino i ai, i tagata fou pe a latou galulue faatasi i le faiva i le fanua. I na taimi, ma i nisi foi tulaga e lei fuafuaina, e mafai ai ona faaoo atu ni faatonuga aogā. Mo se faaaoaoga, ua uunaia fafine matutua taʻumatuaina ina ia avea ma “aʻoaʻo i mea lelei.”—Tito 2:3.
Ua Faatauanauina e Talitonu
5, 6. (a) E faapefea ona ese le Faa-Kerisiano moni mai tapuaiga sese? (e) E faapefea ona fesoasoani atu toeaina i ē fou ina ia faia filifiliga atamai?
5 O lea, ua matilatila ai lava le ese o le Faa-Kerisiano moni mai lotu sese, o le tele o na lotu o loo taumafai e pulea mafaufauga o o latou tagata lotu. A o iai Iesu i le lalolagi, sa saili taʻitaʻi lotu ina ia latou pulea e toetoe lava o vala uma o olaga o tagata e ala i uputuu e mafatia ai na fai e i latou lava. (Luka 11:46) E faapena foi le mea ua masani ona faia e taʻitaʻi lotu o Kerisinetoma.
6 Peitai ane, o le tapuaiga moni o se “auaunaga paia” tatou te ofoina atu faatasi ma lo tatou “tomai e mafaufau ai.” (Roma 12:1, NW) Ua “faatalitonuina [auauna a Ieova] e talitonu.” (2 Timoteo 3:14, NW) I nisi taimi, o i latou o loo taimua atonu e manaomia ona latou tausolomua e faataatitia nisi o taiala ma taualumaga mo le sologa mālie o le faatinoina o fuafuaga a le faapotopotoga. Peitai, na i lo o lo latou saili atu e faia filifiliga mo uso Kerisiano, e taumafai toeaina e aʻoaʻoina uso ina ia latou “iloa ai le lelei ma le leaga.” (Eperu 5:14) E muai faia e toeaina lenei mea e ala i le fafagaina o le faapotopotoga i “upu o le faatuatua ma le mataupu lelei.”—1 Timoteo 4:6.
Ia E Uaʻi i Lau Aʻoaʻo Atu
7, 8. (a) Ua mafai faapefea e tagata e faalētele ni o latou agavaa ona auauna o ni ē aʻoaʻo atu? (e) O le ā e faaalia ai, e manaomia ni taumafaiga totino ina ia avea o sē uigā i le aʻoaʻo atu?
7 Ae seʻi o tatou toe liliu atu i lo tatou tofiga faalauaitele o le aʻoaʻo atu. Pe manaomia ai ea ni tomai patino, se aʻoaʻoga patino, po o ni agavaa patino ina ia faia ai se vaega i lenei galuega? E leai. Auā o se vaega tele o lenei galuega tau aʻoaʻoga i le lalolagi aoao o loo tauaveina atu e tagata lautele o ē faalētele ni o latou agavaa. (1 Korinito 1:26-29) Ua faamatala mai e Paulo faapea: “Ua ia te i matou lenei oa [le faiva] i ipu omea [tino lē lelei atoatoa], ina ia i le Atua le matuā tele o le mana, a e le mai ia te i matou.” (2 Korinito 4:7) O le tele o le taulau manuia ua maua e le galuega talaʻi o le Malo i le lalolagi aoao, o le faamaoniga lea o le malosi o le agaga o Ieova!
8 E ui i lea, e manaomia ai se taumafaiga maumauai a le tagata lava ia ina ia avea o ia ma sē “faigaluega e leai se mea e mā ai, na te talaʻitonuina le upu moni.” (2 Timoteo 2:15) Na augani atu Paulo ia Timoteo: “Ia e uaʻi atu ia te oe lava, atoa ma lau aʻoaʻo atu. Ia e tumau pea i nei mea, auā o lou faia faapea, o le a e faaolaina ai oe atoa ma ē ua faalogologo ia te oe.” (1 Timoteo 4:16, NW) Ae faapefea ona uaʻi atu se tasi i lana aʻoaʻo atu, pe i totonu o le faapotopotoga pe i fafo atu foi? Po o le faia ea faapea e tau faaaofia ai le agavaa i ni tomai patino po o ni auala tau aʻoaʻo atu?
9. O le ā e sili atu ona tāua na i lo ni agavaa po o ni tomai masani o le tagata lava ia?
9 Sa faaalia moni e Iesu se malamalamaga uigaese e faatatau i auala e aʻoaʻo atu ai i lana Lauga taʻutaʻua i luga o le Mauga. Ina ua maeʻa ona ia fetalai atu, “ona matuā taufaiofo ai lea o le motu o tagata i lana aʻoaʻoga.” (Mataio 7:28) O le mea moni, e leai se tasi o i tatou e tutusa le lelei o lana aʻoaʻo atu ma le tulaga sa aʻoaʻo atu ai Iesu. Peitai, e lē tau manaomia ona avea i tatou o ni failauga atamamai ina ia avea ai ma ē aʻoaʻo atu ma le uigā. Auā foi, fai mai le Iopu 12:7, e oo lava i “manu vaefa” ma “manu felelei” e mafai ona latou aʻoaʻo atu ma le lē leoa! Faatasi ai ma ni agavaa po o ni tomai masani atonu o ia i tatou, o le itu e sili ona faitaulia o le “ituaiga o tagata” lea e iai i tatou—po o ā uiga o ia i tatou ma po o ā ni masaniga faaleagaga ua tatou atiina ae e mafai ona faataitai mai i ai a tatou tagata suesue.—2 Peteru 3:11, NW; Luka 6:40.
Tagata Aʻoga o le Afioga a le Atua
10. Na faapefea ona faataatia e Iesu se faaaoaoga lelei o se tagata aʻoga o le Afioga a le Atua?
10 O sē na te aʻoaʻo atu ma le uigā upu moni o le Tusi Paia e tatau ona avea o se tagata aʻoga o le Afioga a le Atua. (Roma 2:21) Na faataatia e Iesu Keriso se faaaoaoga uigaese i lenei itu. A o faagasolo lana faiva, sa faasino atu Iesu i ni manatu pe na ia taʻua foi manatu e tali tutusa ma fuaitau o loo iai i le toetoe o le ʻafa o tusi i Tusitusiga Eperu.a O lona iloa lelei o le Afioga a le Atua sa manino mai i le 12 o ona tausaga, ina ua maua atu o ia “o nofo i totonu o le au aʻoaʻo, o loo faalogologo ia te i latou, ma taufesili ia te i latou.” (Luka 2:46) I le avea ma tagata matua, sa fai ma masani a Iesu le alu atu i le sunako, o iina sa faitauina ai le Afioga a le Atua.—Luka 4:16.
11. O ā masaniga lelei o le suesue e tatau i sē o aʻoaʻo atu ona ati ae?
11 Po o oe ea o se tagata e naunau maelega e faitau le Afioga a le Atua? O le matuā vaili i ai o le auala lea o le a “e lagona ai . . . le mataʻu ia Ieova, ma e maua ai le poto i le Atua.” (Faataoto 2:4, 5) O lea la, ia ati ae se masaniga lelei o le suesue. Taumafai e faitau se vaega o le Afioga a le Atua i aso taitasi. (Salamo 1:2) Ia fai ma masani le faitau i lomiga taitasi o Le Olomatamata ma le Ala Mai! i le taimi lava e maua ai. Ia matuā uaʻi totoʻa atu i sauniga a le faapotopotoga. Ia iloa ona faia ni sailiiliga maeʻaeʻa. O le iloa ona ‘matuā suʻe i mea uma lava ma le saʻo,’ e mafai ai ona e alofia le faateleina o se manatu faapea foi ma le sese o manatu e avatu pe a e aʻoaʻo atu.—Luka 1:3.
Ia Alofa ma Faaaloalo ia i Latou o Aʻoaʻoina
12. O ā uiga sa faaalia e Iesu i ona soo?
12 O le isi uiga tāua o le lelei lea o uiga e faaalia ia i latou o e aʻoaʻoina. Sa ʻinoʻino le au Faresaio i ē na faalogo atu ia Iesu. Na latou faapea ane: “O lenei vao tagata ua le iloa le tulafono, ua fetuuina lava i latou.” (Ioane 7:49) Peitai sa ia Iesu le alofa loloto ma lona matuā faaaloalo i ona soo. Na ia fetalai atu: “Ou te le toe taʻua outou o auauna, auā e le iloa e le auauna mea e faia e lona alii; a ua ou taʻua outou o uo, auā ua ou faailoa atu ia te outou mea uma na ou faalogo ai i loʻu Tamā.” (Ioane 15:15) Sa faaalia i lenei mea le auala sa tatau i soo o Iesu ona latou tauaveina ai la latou galuega o le aʻoaʻo atu.
13. O ā lagona o Paulo faatatau ia i latou na ia aʻoaʻoina?
13 Mo se faaaoaoga, sa lei tausisia e Paulo se faiā lē mafana, e peiseai o se faiā faapisinisi, ma ana tagata suesue. Na ia taʻu atu i uso i Korinito: “E ui ina toamano o taʻitaʻi tama ia te outou ia Keriso, a e peitai e le toatele o outou tamā; auā na ou fanaua outou i le tala lelei ia Keriso Iesu.” (1 Korinito 4:15) O nisi taimi, sa oo lava ina tagi Paulo a o timai atu ia i latou sa ia aʻoaʻo atu i ai! (Galuega 20:31) Na ia faaalia foi se uiga onosai ma le agalelei e matuā uigaese. O lea na mafai ai ona ia faapea atu i uso i Tesalonia: “Ua matou agamalu ina ua matou i ai ia te outou na, faapei o se failele na te tausi lelei i ana lava tama.”—1 Tesalonia 2:7.
14. Aisea e tāua tele ai le naunau totino atu i a tatou tagata suesue o le Tusi Paia? Ia faataitai mai.
14 Po o e faataitai atu ea ia Iesu ma Paulo? O le alofa moni i a tatou tagata suesue e mafai ona faaleleia ai so o se lē taulau i ni o tatou tomai o iai. Po o lagonaina e a tatou tagata suesue o le Tusi Paia e iai moni so tatou naunau totino atu ia i latou? Po o tatou faaaluina ea se taimi e iloa lelei ai i latou? A o faafaigata e se tasi tuafafine Kerisiano ona fesoasoani atu i se fafine na la suesue ina ia agaigai i luma faaleagaga, sa ia fesili atu i ai ma le agalelei: “E iai se mea o e atugalu ai?” Sa amata loa ona sasaa mai e le fafine ona lagona, ma faamatala mai le anoanoai o ona popolega ma mafatiaga. O lena talanoaga alofa na matuā suia ai le olaga o le fafine. I tulaga faapena, e matuā talafeagai ai ni manatu faale-Tusi Paia ma ni upu o faalaeiauga ma faamafanafanaga. (Roma 15:4) Peitai, o sina upu lapatai: E ono mafai ona vave le agaigai i luma a se tagata suesue o le Tusi Paia, ae atonu o loo ia uia pea ni ala lē faa-Kerisiano e ao ona manumalo mai ai. Atonu e lē o se faiga atamai la le lua matuā auaumea vavalalata faasamasamanoa ma ia. E tatau ona tausisia pea tapulaa talafeagai faa-Kerisiano.—1 Korinito 15:33.
15. E mafai faapefea ona tatou faaalia le faaaloalo i a tatou tagata suesue o le Tusi Paia?
15 O le faaaloalo i a tatou tagata suesue e aofia ai lo tatou lē taumafai e pulea o latou olaga totino. (1 Tesalonia 4:11) Mo se faataitaiga, atonu tatou te suesue ma se fafine o loo nonofo faapouliuli ma se tamaloa. Atonu ua iai foi se la fanau. Ae ina ua maua e le fafine le poto saʻo e uiga i le Atua, ua manao ai nei o ia e faasaʻo mea e tusa ai ma ala o Ieova. (Eperu 13:4) Pe tatau ona ia faaipoipo atu i le tamaloa pe tetea? Atonu e malosi o tatou lagona faapea o le faaipoipo atu i le tamaloa o lē e itiiti pe leai foi sona naunau i mea faaleagaga o le a faalavelavea ai le agaigai i luma o le fafine i le lumanai. Ae i le isi itu, tatou te ono popole mo le lelei o lana fanau ma manatu ai faapea, e sili ai ona ia faaipoipo atu i le tamaloa. Po o le ā lava le tulaga, o se lē faaaloalo ma se lē alofa lo tatou aiā fua i le olaga o le tagata suesue ma taumafai e faaofi atu o tatou lava manatu i na mataupu. Ae maise ai, o ia lea o le a tatau ona ola ma fesagaia āuga o le filifiliga. Pe ua lē sili ai ea la ona lelei, pe a aʻoaʻo lena tagata suesue ina ia faaaogā ona lava “tomai e malamalama ai” ma filifili ai mo ia lava po o le ā e tatau ona ia faia?—Eperu 5:14, NW.
16. E mafai faapefea e toeaina ona faaalia le alofa ma le faaaloalo i le lafu mamoe a le Atua?
16 E tāua faapitoa mo toeaina o le faapotopotoga ona latou tausia le lafu mamoe i le alofa ma le faaaloalo. Ina ua tusi Paulo ia Filemoni, sa ia faapea atu: “E ui lava ina ua ou faamalosi [“tele loʻu saolotoga,” NW] e poloai atu ia te oe, ona o Keriso, i mea e tatau, a e ou te aioi atu ona o le alofa.” (Filemoni 8, 9) E iai taimi, e ono aliae ai i totonu o le faapotopotoga ni tulaga e faatiga. Atonu e talafeagai ai ona faaalia le maumauai. Na uunaia e Paulo ia Tito ina ia ‘maamaai ona aoai atu i [ē fai mea sese], ina ia latou faamaoni i le faatuatua.’ (Tito 1:13) E oo lava i na tulaga, e tatau i ovasia ona faaeteete ina ia aua lava neʻi o latou tautala atu ma le lē alofa i le faapotopotoga. Na tusi mai Paulo: “E le tatau ona faamisa o le auauna a le Alii, a ia agamalu i tagata uma, ia mafaia ona aʻoaʻo atu, ma ia onosai.”—2 Timoteo 2:24; Salamo 141:3.
17. O le ā le mea sese na faia e Mose, ma o le ā e mafai e toeaina ona aʻoaʻoina mai lenei mea?
17 E ao i ovasia ona latou manatua pea, o loo latou tausia “le lafu mamoe a le Atua.” (1 Peteru 5:2) E ui i se lotomaulalo o Mose na iai, ae puupuu lava si taimi na toe mamulu ese atu ai lana vaaiga saʻo. Sa faia e le fanauga a Isaraelu mea “na latou faaonoono [ai] i lona loto, i le ua soona tautala ona laugutu.” (Salamo 106:33) Na matuā toasa le Atua i lenei soona faia o Lana lafu mamoe, e ui lava e telē foi se tuuaʻia o i latou. (Numera 20:2-12) Pe a fesagai ma luʻi faapena i aso nei, e tatau i toeaina ona taumafai e aʻoaʻo ma faatonu atu ma le atamai ma le agalelei. E sili atu ona tali lelei mai o tatou uso pe a faia i latou i se tulaga magafagafa ma e peiseai o ni tagata o loo manaomia se fesoasoani, ae lē pei o i latou ua lē mafai ona toe foi mai i se lelei. E manaomia e toeaina ona tausisia se vaaiga mautinoa lea na ia Paulo ina ua ia faapea mai: “Matou te faatuatua foi i le Alii ia te outou, o loo faia e outou o mea na matou fai atu ai ia te outou, i le tou te faia pea lava.”—2 Tesalonia 3:4.
Ia Tali Lelei Atu i o Latou Manaoga
18, 19. (a) E tatau faapefea ona tatou tali atu i manaoga o tagata suesue o le Tusi Paia o ē lē lava ni o latou tomai? (e) Tatou te ono fesoasoani faapefea i ni tagata suesue o loo faafaigata ia i latou nisi o mataupu patino?
18 O sē e uigā i lana aʻoaʻo atu e naunau o ia e faafetaui atu i tomai ma mea e gata mai ai se mafai o ana tagata suesue. (Faatusatusa i le Ioane 16:12.) I le talafaatusa a Iesu i taleni, na tuu atu ai e le matai taleni i tagata taitoatasi “ua faatatau i le mea ua mafai ai e le tagata.” (Mataio 25:15) E mafai ona tatou mulimuli atu i lena lava faaaoaoga pe a faia suesuega faale-Tusi Paia. E masani lava, o se mea lelei le faamaeʻaina o se lomiga faale-Tusi Paia i totonu o se vaitaimi puupuu talafeagai. Peitai, e ao ona iloa lelei, e lē o tagata uma e lelei o latou tomai tau faitautusi, po o tomai e vave malamalama ai i ni manatu fou. O lea la, e manaomia le faautauta i le taimi e see atu ai i lea manatu mai le isi manatu pe afai o faafaigata mo tagata o loo talilelei mai ona suesue i se faiga faavavevave. E sili atu ona tāua le fesoasoani i tagata suesue ia latou malamalama i le uiga o mea o loo latou aʻoaʻoina, na i lo le taumafai e faauma le mataupu i se vave ua uma ona faatulaga.—Mataio 13:51.
19 O le manatu foi lena e tasi mo tagata suesue o le Tusi Paia o loo faafaigata ia i latou nisi o mataupu patino, e pei o le Tolutasi po o aso mālōlō faalotu. E ui e lē talafeagai i taimi uma ona saili atu i isi lomiga faale-Tusi Paia i taimi o a tatou suesuega, ae e iai taimi tatou te ono faia ai faapena pe afai e manino mai le matuā aogā o le faia faapea. E ao ona faaaogā le faautautaga mamao ina ia alofia ai le faatuatuai o le agaigai i luma o le tagata suesue e aunoa ma se mafuaaga tatau.
Ia Aasa!
20. Na faapefea ona faataatia e Paulo se faaaoaoga i le faaalia o le aasa ma le talitonu maumauai i lana aʻoaʻo atu?
20 Ua faapea mai Paulo: “Ia filigā i le agaga.” (Roma 12:11, NW) Ioe, pe o tatou faia se suesuega faale-Tusi Paia i aiga ma se tasi, po o le faia o so tatou sao i se vaega o le sauniga a le faapotopotoga, e tatau ona tatou faia faapea i le maelega ma le aasa. Na taʻu atu e Paulo i uso Tesalonia: “E lei oo atu la matou tala lelei ia te outou na o le upu, a o le mana, ma le Agaga Paia, atoa ma le mautinoa lava.” (1 Tesalonia 1:5) O lea, sa faaoo atu ai e Paulo ma ana aumea “e le na o le tala lelei i le Atua, a o [latou] lava ola foi.”—1 Tesalonia 2:8.
21. E mafai faapefea ona tatou tausisia se uiga aasa i o tatou tofiga tau aʻoaʻo atu?
21 O le aasa moni e sau mai le talitonu maumauai e faapea, o loo fia faalogo mai a tatou tagata suesue o le Tusi Paia i mea o tatou fai atu ai. Seʻi aua lava neʻi o tatou manatu i so o se tofiga tau aʻoaʻo atu faapea o se mea e tau ina fai. Sa matuā uaʻi atu le tusiupu o Esera i lana aʻoaʻo atu. Sa ia ‘saunia lona loto e saili i le tulafono a Ieova ma fai ai, ma aʻoaʻo atu i Isaraelu.’ (Esera 7:10) E tatau foi ona tatou faia faapena e ala i le sauniuni maeʻaeʻa ma toe manatunatu i le tāua o le mataupu. Seʻi o tatou tatalo ia Ieova ina ia ona faatumuina i tatou i le faatuatua ma le talitonu maumauai. (Luka 17:5) O lo tatou aasa e mafai ona fesoasoani i tagata suesue o le Tusi Paia ina ia latou faatupu ai se alofa moni mo le upu moni. Ioe, o le uaʻi atu i la tatou aʻoaʻo atu e ono aofia ai le faaaogaina o ni auala patino tau aʻoaʻo atu. O le a talanoaina i la tatou mataupu o sosoo mai nisi o na auala.
[Faaopoopoga i lalo]
a Tagai i le Insight on the Scriptures, Tusi 2, itulau 1071, ua lomia e le Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
E te Manatua?
◻ Aisea e manaomia ai ni Kerisiano o ē tomai i le aʻoaʻo atu i aso nei?
◻ O ā masaniga lelei tau aʻoaʻo atu e mafai ona tatou ati ae?
◻ Aisea e tāua tele ai le alofa ma le faaaloalo ia i latou o loo tatou aʻoaʻo atu i ai?
◻ E mafai faapefea ona tatou tali atu i manaoga o a tatou tagata suesue o le Tusi Paia?
◻ Aisea e matuā tāua ai le aasa ma le talitonu maumauai a o aʻoaʻo atu i isi?
[Ata i le itulau 10]
O i latou e lelei i le aʻoaʻo atu ua avea foi ma ni tagata aʻoga o le Afioga a le Atua
[Ata i le itulau 13]
Ia faaalia se naunau totino i tagata suesue o le Tusi Paia