Se Uiga Mataina Patino—E Viia ai le Tagata pe Faamamaluina ai le Atua?
NA TUSIA e Xenophon, o se taʻitaʻiau lauiloa i Eleni e faapea: “O se pule e manao ia sili atu i ona tagatanuu, e lē na o le tau ina sili atu ona lelei nai lo latou, ae e tatau ona iai sina ana taaʻiga ia i latou.” I aso nei, e toatele ua taʻua lena “taaʻiga,” o se uiga mataina patino.
O le mea moni, e lē tofu uma taʻitaʻi faaletagata ma se uiga mataina patino. Ae o latou ua iai se uiga mataina patino, ua latou faaaogaina lo latou tomai e faaosofia ai le tuutoina atu o tagata ia i latou, faapea ma le faaaogaina o lea uiga e taaina ai le anoanoai o tagata i mea o loo ia naunau i ai. Atonu o se faataitaiga lata mai nei e sili ona lauiloa, o Hitila. E pei ona tusia e William L. Shirer i lana tusi o le Rise and Fall of the Third Reich: “I le toatele o tagata Siamani [i le 1933], sa ia Hitila—po o le toeitiiti ona iai—se uiga e avea ai o ia ma se taʻitaʻi na iai moni sona uiga mataina patino. Na faatauasoina i latou i le mulimuli atu ia te ia e peiseai na te faia faaiuga tauatua, i tausaga e 12 na pule ai ma le sauā Hitila.”
Ua faatumulia foi talafaasolopito a lotu i taʻitaʻi na iai ni o latou uiga mataina patino ia na faagaeeina ai le tuutoina atu o tagata ia te i latou, ae na taitaia ai nei tagata i puapuaga. Na lapatai atu Iesu e faapea: “Ia outou, neʻi faaseseina outou e se tasi. Auā e toatele e o mai i loʻu igoa, ua faapea ane, O aʻu nei o le Keriso; latou te faaseseina foi tagata e toatele.” (Mataio 24:4, 5) E lē na o le uluai senituri na aliae ai Keriso pepelo ma o latou uiga mataina patino. A o faagasolo le 1970 e oo i le 1979, na folafola ai e Jim Jones le avea o ia ma “mesia o le Malumalu o Tagata.” Na taʻua o ia o “se tagata taʻitaʻi lotu na iai sona uiga mataina patino” lea “e ese lava le auala na ia pulea ai tagata,” ma i le 1978, na ia faaosofia ai se tuufaatasiga aupito toatele o tagata na pule i o latou ola i le talafaasolopito.a
E manino la, o le iai o se uiga mataina patino e mafai ona avea ma se meaalofa e lamatia ai. Ae peitai, o loo tautala le Tusi Paia i se meaalofa e ese mai, po o ni meaalofa a le Atua mo tagata uma, ina ia maua uma ai e tagata aogā. O le upu Eleni mo lenei meaalofa o le khaʹri·sma, ma e 17 taimi o loo faaaogā ai e le Tusi Paia. Ua faauiga e se tagata poto Eleni o ‘se meaalofa maua fua e lei galue ai ma ua lē tatau i ai, o se mea e maua ona o le alofa tunoa o le Atua ma e lē mafai lava ona ausia pe maua ona o le taumafaiga a le tagata lava ia.’
O lea, mai le vaaiga a le Tusi Paia, o le khaʹri·sma o se meaalofa ua maua ona o le alofa tunoa o le Atua. Po o ā nei meaalofa ua foaiina mai ia i tatou ma le agalelei e le Atua? Ma e faapefea ona tatou faaaogaina ina ia viia ai o ia? Seʻi o tatou iloiloina nei meaalofa matagofie e tolu.
Le Ola e Faavavau
Ma le mautinoa lava, o le meaalofa pito i sili, o le meaalofa lea o le ola e faavavau. Na tusi Paulo i le faapotopotoga i Roma: “O le oti o le totogi lea o le agasala, a o le meaalofa [khaʹri·sma] e foaiina mai e le Atua o le ola lea e faavavau e ala i lo tatou Alii o Keriso Iesu.” (Roma 6:23, NW) E lelei ona mātau e faapea, o le “totogi” (oti) o lo tatou taui lea e ui ina o tatou lē mananao i ai, ona o lo tatou tulaga agasala. I le isi itu, o le ola e faavavau lea ua saunia e le Atua, o se mea e lē alagatatau, e lē mafai lava ona tatou maua ona o a tatou lava taumafaiga.
E tatau ona faatāuaina ma tufa atu i isi le meaalofa o le ola e faavavau. E mafai ona tatou fesoasoani atu i tagata ina ia iloa Ieova, ia auauana atu ia te ia ma latou oo ai i se tulaga talileleia mo le ola e faavavau. Ua faapea mai le Faaaliga 22:17: “Ua fetalai mai le Agaga ma le faatoanofotane, ‘Ina sau ia’; ina fai atu foi ia o lē faalogo, ‘Ina sau ia’; o lē fia inu, ina sau ia, atoa ma lē manao i ai, ina ave fua ia le vai o le ola.”
E faapefea ona tatou taitaia isi i lenei vai o le ola? O le auala sili, o le faaaogā lelei lea o le Tusi Paia i la tatou faiva. E moni o isi vaega o le lalolagi e seāseā lava faitau pe mafaufau foi tagata i mea faaleagaga; ae ui i lea, o loo iai lava le avanoa e ‘fafagu ai taliga’ o se tasi. (Isaia 50:4) I lenei itu, e mafai ona tatou maufaatuatuaina le malosi o le Tusi Paia e uunaia ai, “auā o loo ola le afioga a le Atua, o loo matuā galue foi.” (Eperu 4:12) Po o le atamai lea e aogā o le Tusi Paia, po o lana faamafanafanaga ma le faamoemoe o loo ofoina mai ai, po o le faamalamalamaga o le fuafuaga o le olaga lea na te umia, e mafai e le Afioga a le Atua ona pāʻia loto ma fesoasoani ai e amataina tagata ia ui i le ala o le ola.—2 Timoteo 3:16, 17.
E faaopoopo atu i lea, e mafai e lomiga ua faavae i le Tusi Paia ona fesoasoani ia i tatou e faapea atu “Ina sau ia.” Na valoia e le perofeta o Isaia e faapea, i le taimi lenei o le pogisa faaleagaga, o le ‘a afio ae Ieova i luga’ o ona tagata. (Isaia 60:2) E faaatagia e lomiga a le Sosaiete a le Olo Matamata lenei faamanuiaga mai ia Ieova, ma i tausaga uma latou te taitaiina ai le faitau afe o tagata ia Ieova, le Puna o le malamalama faaleagaga. E lē avatuina e nei lomiga le faatāuaina i tagata taitoatasi. E pei ona faamalamalama mai e upu tomua o Le Olomatamata, “o le fuafuaga o Le Olomatamata o le faaeaeaina lea o Ieova le Atua, o ia o le Alii Pule Silisili Ese aoao. . . . Na te uunaia le faatuatua i le Tupu o loo pule nei a le Atua, o Iesu Keriso, o lē o lona toto masaa na tatalaina ai le ala mo le mauaina e tagata o le ola e faavavau.”
O se faifeau Kerisiano faataimi atoa, o lē ua vaaia le taulau manuia o lana auaunaga mo le tele o tausaga, na faaali mai lona manatu i le tāua o Le Olomatamata ma le Ala Mai! i le fesoasoani atu i tagata e faalatalata atu i le Atua: “E vave le agaʻi i luma o aʻu tagata suesue faale-Tusi Paia, pe a amata ona latou faitau ma faaalia le naunau i Le Olomatamata ma le Ala Mai! Ou te vaai i mekasini o se meafaigaluega e sili ona tāua i le fesoasoani atu i tagata ina ia iloa Ieova.”
O Faaeaga o le Auaunaga
O Timoteo o se soo Kerisiano na mauaina se isi meaalofa lea e alagatatau le uaʻi faapitoa atu i ai. Na faapea atu le aposetolo o Paulo ia te ia: “Aua neʻi e faatalale i le mea alofa [khaʹri·sma] na tuuina atu ia te oe i le valoaga ma le faaee atu o lima o toeaina.” (1 Timoteo 4:14) Po o le ā lenei meaalofa? Na aofia ai le tofiga a Timoteo o se ovasia femalagaai, o se faaeaga o le auaunaga na manaomia ona ia tausisia se tiutetauave. Na timai atu Paulo ia Timoteo i le tusi lava lena e faapea: “Ia e faasaga i le faitau atu o tusi paia, ma le apoapoai atu, ma le aʻoaʻo atu, . . . Ia e [“uaʻi atu,” NW] ia te oe, atoa ma lau e aʻoaʻo atu, ia e tumau pea i ai; auā a ē fai lena mea, e faaolaina ai oe e oe atoa ma e ua faalogologo ia te oe.”—1 Timoteo 4:13, 16.
E tatau foi i toeaina i aso nei ona faapelepele i o latou faaeaga o le auaunaga. E pei ona taʻua e Paulo, o se tasi o auala latou te faia ai faapea, o le ‘uaʻi atu lea i la latou aʻoaʻo atu.’ Nai lo le faataitai atu i taʻitaʻi o iai o latou uiga mataina patino i le lalolagi, latou te tataʻi atu manatu i le Atua ae lē o i latou lava. O lo latou Faaaʻoaʻo o Iesu, o se faiaʻoga uigaese o lē na mautinoa le iai o ni uiga na taaina atu ai tagata ia te ia, ae na ia avatu ma le lotomaulalo le viiga i lona Tamā. Na ia tautino mai e faapea: “O laʻu aʻoaʻoga e le o saʻu lava, a o lana na auina mai aʻu.”—Ioane 5:41; 7:16.
Na faamamaluina e Iesu lona Tamā o i le lagi e ala i le faavaeina o ana aʻoaʻoga i le Afioga a le Atua. (Mataio 19:4-6; 22:31, 32, 37-40) E faapena foi ona faamamafaina e Paulo le manaomia e ovasia ona ‘taofi mau i le upu moni, faapei ona aʻoaʻoina o ia.’ (Tito 1:9) I le matuā faavaeina o a latou lauga i le Tusi Paia, o le a iu ina faapea mai toeaina e pei ona sa faia faapea e Iesu: “O upu ou te tautala atu ai ia te outou, ou te le tautala fua na o aʻu.”—Ioane 14:10.
E mafai faapefea i toeaina ona ‘taofi mau i le upu moni’? E ala i le faaautū atu o a latou lauga ma tofiga o sauniga, i le Afioga a le Atua, faapea ma le faamatalaina ma le faamamafaina o mau ua latou faaaogaina. O faataitaiga matuā matilatila ma tala mālie, faaofo tagata, ae maise pe a soona faia, e mafai ona tataʻi ese ai le aofia mai le Afioga a le Atua ae uaʻi atu ai i le agavaa o le failauga. Ae i le isi itu, o fuaiupu o le Tusi Paia o le a pāʻia ai loto ma uunaiaina ai le aofia. (Salamo 19:7-9; 119:40; faatusatusa i le Luka 24:32.) O lauga faapena e faaitiitia ai le uaʻi atu i tagata, ae faamamaluina atili ai le Atua.
O se isi auala e avea ai toeaina ma faiaʻoga e sili atu le uigā, o le aʻoaʻoina lea o se mea mai isi foi toeaina. E pei ona fesoasoani Paulo ia Timoteo, e mafai foi la e se toeaina ona fesoasoani atu i le isi. “E maamaai le uamea i le uamea, e faapea foi ona faamafanafana o le tagata i lana uo.” (Faataoto 27:17; Filipi 2:3) E maua e toeaina aogā i le fetufaai o manatu ma fautuaga. Ua faapea mai se uso sa faatoʻā tofia o se toeaina: “Na faaaluina e se toeaina taʻumatuaina le taimi e faaali mai ai ia te au le auala na te sauniuni ai mo se lauga lautele. I ana sauniuniga, na ia faaaofia ai fesili faatupu manatu, faataitaiga, faaaoaoga, po o tala pupuu i mea na tutupu, faapea ai ma mau faale-Tusi Paia ua uma ona ia suesue maeʻaeʻa i ai. Ua ou aʻoaʻoina mai ia te ia le auala e suifefiloi ai aʻu lauga ina ia alofia ai se lauga e lē olaola.”
O i tatou uma o olioli i ni faaeaga o le auaunaga, po o le avea o ni toeaina, auauna o le faiva, po o paeonia foi, e ao ona tatou faatāuaina a tatou meaalofa. A o lata ane lona maliu, na faamanatu atu e Paulo ia Timoteo ina ‘ia faamumū le meaalofa [khaʹri·sma] mai le Atua o loo ia te ia,’ lea i le tulaga o Timoteo, o loo aofia ai se meaalofa faapitoa o le agaga. (2 Timoteo 1:6) O afi i aiga i Isaraelu sa masani lava na o malala mumū. Na mafai ona ‘faamumū’ ina ia faaolaola ai le afi ma atili ai ona aasa. O lea ua faalaeiauina i tatou e uaʻi atu i o tatou tofiga, ia faamumū e pei o se afi i so o se ituaiga o meaalofa faaleagaga ua faatuatuaina mai ia i tatou.
Ia Tufa Atu Meaalofa i la le Agaga
O le alofa o Paulo mo ona uso na uunaia ai o ia e tusi faapea: “Ou te naunau tele i le fia feiloai ma outou, ina ia ou avatu ia te outou se mea alofa [khaʹri·sma] i la le Agaga, e faatumauina ai outou; o lona uiga lenei, ina ia tatou fefaamafanafanai i lo tatou faatuatua, o outou atoa ma aʻu.” (Roma 1:11, 12) Na vaai Paulo o se meaalofa i la le agaga o tatou tomai e faamalosi ai i le faatuatua o isi e ala i lo tatou talatalanoa atu ia te i latou. O le fetufaai o meaalofa i la le agaga, o le a iu ai i le faamalosia o le faatuatua ma mauaina ai faalaeiauga.
Ma e mautinoa le manaomia o lenei mea. I lenei faiga leaga o mea o loo tatou iai, o loo fesagai uma lava i tatou ma popolega. Ae peitai, e mafai ona tatou tutumau pe afai tatou te fefaamafanafanaaʻi pea. O le manatu lea o le fefaamafanafanaaʻi—le avatuina ma le taliaina—e tāua ina ia faatumauina ai le malosi faaleagaga. E moni, tatou te manaomia faalaeiauga mai lea taimi i lea taimi, ae e mafai foi ona tatou faalaeiau atu le tasi i le isi.
Afai tatou te mataala e amanaia uso talitonu o mafatia, e ‘mafai ona’ tatou ‘faamafanafana ia te i latou ua maua i so o se puapuaga i le faamafanafanaga ua faamafanafanaina ai i tatou e le Atua.’ (2 Korinito 1:3-5) O le uiga moni o le upu Eleni mo le faamafanafanaga (pa·raʹkle·sis) o le “valaau ina ia iai i tafatafa o se tasi.” Afai o loo tatou iai e ofo atu se fesoasoani i so tatou uso po o se tuafafine i taimi e moomia ai, e mautinoa la lo tatou maua foi o lena lagolagosua alofa pe a tatou moomiaina.—Failauga 4:9, 10; faatusatusa i le Galuega 9:36-41.
Ua aogā tele foi asiasiga alofa faaleoleo mamoe a toeaina. E ui lava e iai taimi e faia ai asiasiga ina ia avatu ai fautuaga faale-Tusi Paia i se mataupu o loo tauaveina, ae e tele ina avea ma taimi o faalaeiauga ia asiasiga faaleoleo mamoe, lea o se ‘faamafanafana loto.’ (Kolose 2:2) Afai e faia e ovasia ia ituaiga o asiasiga faamalosiau i le faatuatua, ua latou avatu moni se meaalofa i la le agaga. I le pei o Paulo, ua latou mauaina le avea o lenei vala mataina o le foai atu o se faaeaga, ma latou atiina ae ai se “naunau tele” mo o latou uso.—Roma 1:11.
E moni lenei mea i le tulaga o se toeaina i Sepania, lea na ia faamatala mai se mea na tupu o loo mulimuli mai: “Sa itiiti se naunau sa faaalia e se tamaitiiti e 11 tausaga e igoa ia Ricardo, i sauniga faapea ai ma le faapotopotoga. O lea na ou faanoi ai i mātua o Ricardo mo se faatagaga ou te asiasi ai i le la tama, ma na la ioe mai ma le fiafia. Latou te nonofo i luga o le mauga, pe ā ma se itula mai loʻu fale pe a alu i se taavale. Sa vaaia le fiafia o Ricardo i loʻu naunau atu ia te ia, ma na lelei lana tali mai i lena lava taimi. E lei leva ae avea o ia o se tagata talaʻi lē papatisoina faapea ma se sui maelega o le faapotopotoga. O lona matamuli na suia i uiga e sili atu ona fiafia ma le faaleuo. Na iai nisi o le faapotopotoga na fesili mai: ‘Aisea ua matuā sui ai Ricardo?’ E pei o le taimi muamua lea ua latou amanaia ai Ricardo. I loʻu toe tepa atu i tua i lena asiasiga tāua faaleoleo mamoe, ou te lagonaina ua sili atu aogā ua ou mauaina nai lo Ricardo. E ulufale mai i le Maota o le Malo ma ona foliga fiafia, ma teleteleai mai ma te feiloai. O se fiafiaga le vaai atu i lona agaigai i luma faaleagaga.”
Ma le mautinoa, e matuā faamanuiaina asiasiga faaleoleo mamoe e pei o lena. O na ituaiga o asiasiga e ogatusa ma le talosaga a Iesu: “Ia e leoleo i aʻu mamoe.” (Ioane 21:16) O le mea moni e lē na o toeaina e mafai ona avatuina ni meaalofa i la le agaga. E mafai e sui uma o le faapotopotoga ona taufaatupu le alofa ma galuega lelei i isi. (Eperu 10:23, 24) E pei ona fusia faatasi i maea i latou e feaei i se mauga, ua faapea foi ona fusia faatasi i tatou i sootaga faaleagaga. E lē maalofia le aafia o isi i mea ma tala tatou te faia. O se faaupuga e faatiga ai po o le faitio naʻuā e mafai ona faavaivaia ai sootaga ia e fusia ai i tatou. (Efeso 4:29; Iakopo 3:8) I le isi itu, o upu faalaeiau e filifili ma le faaeteete faapea ma le lagolagosua alofa, e mafai ona fesoasoani i o tatou uso e manumalo mai ai i o latou faafitauli. I lenei auala ua tatou tufaina atu ai meaalofa i la le agaga lea e tumau lona aogā.—Faataoto 12:25.
Faaatagiaina le Mamalu o le Atua i se Auala e Sili Atu
E manino le tofusia o Kerisiano uma ma se uiga mataina patino. Ua foai mai ia i tatou le faamoemoe lē mafaatusalia o le ola e faavavau. Ua ia i tatou foi meaalofa i la le agaga ia e mafai ona fetufatufaaʻi ai ma isi. Ma e mafai ona tatou taumafai e faalaeiau pe uunaia isi, i sini talafeagai. Ua maua e nisi meaalofa faaopoopo e ala i faaeaga o le auaunaga. O nei meaalofa uma e avea ma faamaoniga o le alofa tunoa o le Atua. Ma talu ai na foai mai e le Atua so o se meaalofa o loo ia i tatou, e leai la se mafuaaga o le a tatou mitamita ai.—1 Korinito 4:7.
E lelei ia i tatou o Kerisiano ona fesili ifo ia i tatou lava, ‘Po o le a ou faaaogaina ea se uiga mataina patino ua ia te au e avatu ai le viiga ia Ieova, o Lē e Foai maia “mea lelei uma . . . atoa ma mea alofa uma e atoatoa ona lelei”? (Iakopo 1:17) Po o le a oʻu faataitai atu ea ia Iesu ma auauna atu i isi e tusa ai ma loʻu tomai ma oʻu tulaga?’
Ua taaofai e Peteru o tatou tiute i lenei tulaga: “Ia taitoatasi ma auauna o le tasi i le tasi i lea lava mea, e pei ona maua e ia o le mea alofa [khaʹri·sma], e pei o auauna pule lelei a le alofa tunoa uiga eseese o le Atua. Afai e tautala se tasi, ia tusa ma afioga a le Atua; afai e auauna se tasi, ia tusa ma le malosi ua foaiina mai e le Atua, ina ia viia le Atua i mea uma lava, ona o Iesu Keriso.”—1 Peteru 4:10, 11.
[Faaopoopoga i lalo]
a E 913 le aofaiga o tagata na maliliu, na aofia ai ma Jim Jones.
[Ē Ana le Ata i le itulau 23]
Corbis-Bettmann
UPI/Corbis-Bettmann