Po ua E Sao Atu Ea i le Malologa a le Atua?

O le ua sao atu i lona [le Atua] malologa, ua malolo foi o ia i ana lava galuega.”—EPERU 4:10.

1. Aisea e manaomia tele ai le mālōlō?

MĀLŌLŌ. Maeu se upu logo mālie ma le matagofie! A o ola i aso nei i totonu o se lalolagi pisi naʻuā ma le anoanoai o mea e fai, o le toatele lava o i tatou o le a ioe mai i le tāua tele o sina malologa. Pe talavou pe matua, pe faaipoipo pe nofofua, ae tatou te ono lagona uma lava le vāivai ma le lē lavā mai feau o le olaga i lea aso ma lea aso. Mo i latou e iai tulaga e faatapulaa mai ai le malosi o le tino po ua faamaʻia foi, ua avea ai o se luʻi aso taitasi. E pei ona fai mai le Tusi Paia, “ua oi faatasi, ma oono faatasi mea uma lava na faia, ua oo mai lava i ona po nei.” (Roma 8:22) O le tagata lea e mālōlō e lē ona ua paiē. O le mālōlō o se manaoga o le tagata e tatau lava ona faamalieina.

2. Talu mai anafea na mālōlō ai Ieova?

² Ua mālōlō Ieova le Atua lava ia. I le tusi o Kenese, tatou te faitau i ai: “Ua uma lava ona faia o le lagi ma le lalolagi, atoa foi ma mea uma o i ai. Ua faauma e le Atua i le aso fitu lana galuega na faia e ia; ona malolo ai lea o ia i le aso fitu i lana galuega uma na faia e ia.” Sa faatāuaina faapitoa e Ieova “le aso fitu,” auā o lea e faapea mai atili le tala faagaeeina: “Ona faamanuia atu lea e le Atua i le aso fitu, ma na faapaia i ai.”—Kenese 2:1-3, NW.

Na Mālōlō le Atua Mai Ana Galuega

3. O ā mafuaaga e lē māfua ai ona mālōlō le Atua?

³ Aisea na mālōlō ai le Atua i “le aso fitu”? O le mea moni, e lei mālōlō o ia ona faapea ua lē lavā. O Ieova e olioli i “le tele o lona malosi” ma “e le vaivai o ia, e le tigaina foi.” (Isaia 40:26, 28) Sa lei fuafua foi le Atua e mālōlō ona faapea sa ia manaomia sina mapu teisi po o se suiga, auā na taʻu mai e Iesu ia i tatou: “O loo galue loʻu Tamā e oo mai lava i le aso nei; o loo galue foi aʻu.” (Ioane 5:17) I so o se tulaga lava la, “o le Atua o le agaga lava ia” ma e lē saisaitia o ia i faagasologa o gaoioiga o le tino ma manaoga e pei ona iai i foafoaga faaletino.—Ioane 4:24.

4. O le ā le itu ua ese ai “le aso fitu” mai ‘aso’ e ono na muamua atu?

⁴ E mafai faapefea ona tatou maua se malamalamaga i le mafuaaga na mālōlō ai le Atua i “le aso fitu”? E ala i le matauina faapea, e ui sa matuā fiafia lona finagalo i mea na ia faataulauina a o faagasolo taimi uumi o ‘aso’ e ono o le foafoaga, ae na faapitoa ona faamanuiaina e le Atua “le aso fitu” ma fetalai atu i ai e ‘paia.’ Ua faamatala e le lomifefiloi o le Concise Oxford Dictionary le upu “paia” e peiseai “ua matuā atoatoa ona tuuina atu pe ua faapitoa ona faataatia ese (i se atua pe i ni fuafuaga faalelotu).” O lea, o le faamanuiaina e Ieova o “le aso fitu” ma fetalai atu i ai e paia e faaalia ai o lona “malolo” e iai se sootaga ma lona finagalo paia ma lana fuafuaga paia nai lo ni mea ua ia manaomia. O le ā lena sootaga?

5. O le ā na faagaoioia e le Atua a o faagasolo uluai ‘aso’ e ono o le foafoaga?

⁵ A o faagasolo “aso” sosoo e ono faalefoafoaga, na faia ai ma faagaoioia e le Atua faataamilosaga uma ma tulafono o loo puleaina ai gaoioiga o loo faia i le lalolagi ma mea uma o loo siomia ai. Ua iloa e saienitisi i le taimi nei le matagofie o le fuafuaina o nei mea. A o latalata ina iu le “aso ono,” na foafoaina e le Atua le uluai ulugalii faaletagata ma tuuina i laua i “le faatoaga i Etena i sasae.” Mulimuli lava, ona fofoga mai loa lea e le Atua lana fuafuaga mo le aiga faaletagata ma le lalolagi i upu faavaloaga nei: “Ia fanafanau ia, ma ia uluola, ma ia tumu ai le lalolagi, ia faatoilalo i ai, ma ia pule i iʻa i le sami, ma manu felelei, atoa ma mea ola uma e fetolofi i le eleele.”—Kenese 1:28, 31; 2:8.

6. (a) I le iuga o le “aso ono,” na faapeī lagona o le Atua i mea uma na ia foafoaina? (e) I le ā le uiga ua paia ai “le aso fitu”?

⁶ A o faaiuiu le “aso ono” o le foafoaga, ua taʻu mai e le tala ia i tatou: “Ua silasila atu le Atua i mea uma ua na faia, faauta foi, ua matuā lelei lava.” (Kenese 1:31) Sa malie le finagalo o le Atua i mea uma na ia faia. Ona ia mālōlō ai lea, pe taofi, mai lona toe faia o nisi galuega faalefoafoaga mo le lalolagi. Peitai, i le lelei atoatoa ma le matagofie e pei ona sa iai le faatoaga, sa na o se vaipanoa laitiiti na ufitia ai, ma sa na o le toalua foafoaga faaletagata sa iai i le lalolagi. O le a umī la se taimi faatoʻā oo atu le lalolagi ma le aiga faaletagata i le tulaga na fuafuaina ai e le Atua. Ona o lenei mafuaaga, na ia faatulaga ai se “aso fitu” lea o le a mafai ai e mea uma na ia foafoaina i ‘aso’ e ono ua tuanai atu, ona tutupu aʻe ia tusa ai ma lona finagalo paia. (Faatusatusa i le Efeso 1:11.) A o faaiuiu “le aso fitu,” o le a oo atu ai le lalolagi e avea ma parataiso aoao e ʻaināina e faavavau e se aiga o tagata lelei atoatoa. (Isaia 45:18) Ua faataatia ese “le aso fitu” pe ua tuuina atu, i le galueaiina ma le faataunuuina o le finagalo o le Atua e faatatau i le lalolagi ma tagata. O le uiga lena ua “paia” ai.

7. (a) I le ā le vala na mālōlō mai ai le Atua i “le aso fitu”? (e) E faapeī tulaga o le a iai mea pe a oo atu i le iuga o “le aso fitu”?

⁷ O lea, sa mālōlō ai le Atua mai ana galuega o le foafoaga i “le aso fitu.” E peiseai na ia taofi mai lana galuega, ina ia mafai ai e mea na ia fuafuaina ona gaoioi ina ia faataunuuina lona finagalo. Ua ia mautinoa atoatoa e oo atu i le iuga o “le aso fitu,” ua iai mea uma i le tulaga tonu na ia fuafuaina ai. E tusa lava pe e iai ni toʻatugā, ae o le a mafai ona foia. O le a maua e tagata usiusitai uma manuia pe a oo ina faataunuuina atoatoa le finagalo o le Atua. E leai se mea e mafai ona taofia maia lenei fuafuaga auā ua faamanuia le Atua i “le aso fitu,” ma ua ia faia ia “paia.” Maeu se faamoemoe matagofie mo tagata usiusitai!

Sa Lei Taulau Ona Ulu Atu Isaraelu i le Malologa a le Atua

8. O anafea ma na faapefea ona tausisia e le fanauga a Isaraelu le Sapati?

⁸ Sa aogā i le nuu o Isaraelu le faatulagaga a Ieova mo le galue ma mālōlō. E oo lava i le taimi a o lei tuuina atu i le fanauga a Isaraelu le Tulafono i le Mauga o Sinai, na fetalai le Atua ia i latou e ala atu ia Mose: “Faauta ea, ua tuuina mai e Ieova le sapati ia te outou, o le mea lea ua ia foaiina mai ai i le aso ono o le mea e ʻai mo aso e lua, ina ia outou nonofo e taitasi i le mea e nofo ai, aua le alu i fafo se tagata i le mea e nofo ai i le aso fitu.” O le iuga, “ona malolo lea o le nuu i le aso fitu.”—Esoto 16:22-30.

9. Aisea e mautinoa ai sa avea o se suiga na talileleia e le fanauga a Isaraelu le tulafono o le Sapati?

⁹ Sa fou lenei faatulagaga mo le fanauga a Isaraelu, o ē na faatoʻā laveai mai le faapologaina i Aikupito. E ui lava sa fua e tagata Aikupito ma isi nuu le taimi i ni vaitaimi o le lima i le sefulu aso, ae foliga mai sa lei faatagaina mo pologa Isaraelu se aso latou te mālōlō ai. (Faatusatusa i le Esoto 5:1-9.) Ua talafeagai ai la ona manatu faapea sa talileleia e tagata o Isaraelu lenei suiga. Nai lo le manatu i manaoga o le Sapati faapea o se avega mamafa po o se saisaitiaga, sa tatau ona latou fiafia e usitaia. O le mea moni, mulimuli ane na fetalai atu le Atua ia i latou, o le Sapati sa avea o se faamanatu i lo latou faapologaina i Aikupito ma lona laveaiina mai ai o i latou.—Teuteronome 5:15.

10, 11. (a) E ala i le usiusitai, o le ā sa ono mafai ona nofo tatali le fanauga a Isaraelu ina ia olioli ai? (e) Aisea na lē taulau ai ona ulu atu le fanauga a Isaraelu i le malologa a le Atua?

¹⁰ Pe ana usiusitai le fanauga a Isaraelu lea na ō ese mai Aikupito faatasi ma Mose, semanū latou te maua le faaeaga e ulu atu ai i le “nuu [folafolaina] o tafe ai le suāsusu ma le meli.” (Esoto 3:8) O iina semanū latou te olioli ai i le malologa moni, e lē i le na o le Sapati ae i lo latou olaga atoa. (Teuteronome 12:9, 10) Peitai ane, sa lē o le tulaga lena na latou iai. Na tusi le aposetolo o Paulo e faatatau ia i latou: “O ai ea i latou e na finau ina ua latou faalogologo? E le o i latou uma ea e na o atu nai Aikupito sa taʻitaʻiina e Mose? O ai foi i latou sa ʻinoʻino o ia [le Atua] i ai i ona tausaga e fagafulu? E le o i latou ea e na agasala, sa oti o latou tino i le vao? O ai foi i latou na ia tauto i ai, latou te le sao atu i lona malologa? E le o i latou ea e na faalogogata? O lenei, ua tatou iloa na le mafai ona sao atu i ai i latou ona o le le faatuatua.”—Eperu 3:16-19.

¹¹ Maeu se lesona malosi mo i tatou! Ona o lo latou lē faatuatua ia Ieova, na lē maua ai e lena tupulaga le malologa na ia folafola atu ia i latou. Nai lo lea, na tanumia i latou i le vaomatua. Latou te lei utagia faapea, ona o i latou o ē tupuga mai ia Aperaamo, sa iai so latou fesootaiga vavalalata ma le fuafuaga a le Atua o le saunia o faamanuiaga mo atunuu uma o le lalolagi. (Kenese 17:7, 8; 22:18) Nai lo le galulue e ogatasi ma le finagalo tauatua, sa matuā faalavelavea i latou i o latou manaoga faaleolaga nei ma le manatu faapito. Seʻi aua lava neʻi o tatou paʻūū atu i lena ala!—1 Korinito 10:6, 10.

O Loo Tuu Mai Pea le Malologa

12. O le ā le faamoemoe na iai pea mo Kerisiano o le uluai senituri, ma e mafai faapefea ona latou maua?

¹² Ina ua uma ona faasino atu i le lē taulau ona ulu atu o Isaraelu i le malologa a le Atua talu ai le lē faatuatua, ona taliu atu lea o Paulo i ona uso talitonu. E pei ona matauina i le Eperu 4:1-5, na ia toe faamautinoa atu ai ia i latou e faapea, “ua tuuina mai pea o le upu ua folafola mai ia sao atu ai i lona [le Atua] malologa.” Na faalaeiauina i latou e Paulo ia faaalia le faatuatua i le “tala lelei,” auā “tatou te sao atu i le malologa, o i tatou o e ua faatuatua.” Talu ai ua soloia le Tulafono e ala i le taulaga togiola a Iesu, e lei faasino atu la upu nei a Paulo i se malologa faaletino lea e maua i le Sapati. (Kolose 2:13, 14) E ala i le sii mai o le Kenese 2:2 ma le Salamo 95:11, na faalaeiauina ai e Paulo Kerisiano Eperu ina ia ulu atu i le malologa a le Atua.

13. I le sii mai o le Salamo 95, aisea na tataʻi atu ai e Paulo manatu i le upu “le aso nei”?

¹³ O le avanoa e ulu atu ai i le malologa a le Atua sa tatau ona avea o se “tala lelei” i Kerisiano Eperu, e pei lava o le malologa o le Sapati sa tatau ona avea ma “tala lelei” i le fanauga a Isaraelu lea na muamua atu ia i latou. O lea, na fautuaina ai e Paulo ona uso talitonu ina ia latou lē faia le mea sese lea na faia e Isaraelu i le vaomatua. I le siiina o upu ia ua iai nei i le Salamo 95:7, 8, na ia tataʻi ai manatu i le upu “le aso nei,” e ui ua leva talu ona mālōlō le Atua mai le foafoaga. (Eperu 4:6, 7) O le ā sa uiga i ai manatu o Paulo? Sa uiga faapea o “le aso fitu,” lea na faataatia ese e le Atua ina ia mafai ai ona faataunuuina atoatoa lana fuafuaga mo le lalolagi ma tagata, o loo faagasolo pea. O lea la, sa manaomia vave ai mo ona uso Kerisiano ona galulue e tusa ai ma lena fuafuaga nai lo le alu uma o o latou taimi i sailiga manatu faapito. Ona ia toe fai atu foi lea o le lapataiga: “Aua tou te faamaaa i o outou loto.”

14. Na faapefea ona faaalia e Paulo o loo tuuina mai pea le “malologa” a le Atua?

¹⁴ E lē gata i lea, na faaalia e Paulo faapea, o le “malologa” lea na folafolaina sa lē na o se fuafuaga e faamautū atu i le Nuu Folafolaina i lalo o le taitaiga a Iosua. (Iosua 21:44) Na finau mai Paulo: “Auā ana faaoo e Iosua ia i latou i le malologa, po ua le toe taʻuina e le Atua o se tasi aso.” I le manatu i lena mea, na toe faapea mai Paulo: “Ua tuuina mai pea o le malologa faasapati mo tagata o le Atua.” (Eperu 4:8, 9) O le ā lena “malologa faasapati”?

Ulu Atu i le Malologa a le Atua

15, 16. (a) O le ā le uiga o le faaupuga “malologa faasapati”? (e) O le ā le uiga o le ‘mālōlō o se tasi mai ana lava galuega’?

¹⁵ O le faaupuga “malologa faasapati” ua faaliliuina mai se upu Eleni o lona uiga “o loo faasapati po o loo mālōlō.” (Kingdom Interlinear) Fai mai le polofesa o William Lane: “Na maua e le upu lona uiga patino mai le faatonuga o le Sapati lea na faatinoina i le faiga o mea faa-Iutaia e faavae mai le Esoto 20:8-10, o iina na faamamafa ai le manatu faapea o le mālōlō ma le vivii e sootaga faatasi . . . [Ua] faamamafa ai le vala faapitoa o le fiafia ma le olioli, lea e faaalia pe a faaneeneeina ma viiviia le Atua.” O lea la, o le malologa na folafolaina ua lē na o se saʻolotoga mai galuega. O se suiga mai galuega mamafatū, ma le lē aogā, i le auaunaga olioli e faamamaluina ai le Atua.

¹⁶ Ua faaalia mai lea i upu na sosoo ai a Paulo: “Auā o le ua sao atu i lona [le Atua] malologa, ua malolo foi o ia i ana lava galuega, faapei o le Atua i ana lava.” (Eperu 4:10) Sa lei mālōlō le Atua i le aso lona fitu o le foafoaga ona ua vāivai. Nai lo lea, sa ia taofi mai ana galuega faalefoafoaga o le lalolagi, ina ia mafai e galuega a ona aao ona oo i le mamalu atoatoa, e viia ma faamamaluina ai o ia. Ona o se vaega o le foafoaga a le Atua, e tatau ai foi ona tatou ofi atu i lena faatulagaga. E tatau ona tatou ‘mālōlō mai a tatou lava galuega,’ lona uiga, e lē tatau ona tatou taumafai e taʻutonuina i tatou i luma o le Atua i se taumafaiga e maua ai le faaolataga. Nai lo lea, e ao ona tatou faatuatua faapea o lo tatou faaolataga e faalagolago i le taulaga togiola a Iesu Keriso, o le auala lea o le a toe aumaia ai mea uma ia ogatusa ma le fuafuaga a le Atua.—Efeso 1:8-14; Kolose 1:19, 20.

O Loo Matuā Galue le Afioga a le Atua

17. O le ā le ala na sailia e Isaraelu faaletino e tatau ona tatou alofia?

¹⁷ Sa lē taulau ona ulu atu le fanauga a Isaraelu i le malologa folafolaina a le Atua talu ai lo latou lē usiusitai ma le lē faatuatua. O lea, na faalaeiauina ai e Paulo Kerisiano Eperu: “O lenei, ina tatou finafinau ia ina ia sao atu i lena malologa, neʻi ai se tasi e paū i lona faaaʻoaʻo i lo latou faalogogata.” (Eperu 4:11) O le toatele o tagata Iutaia i le uluai senituri latou te lei faaalia le faatuatua ia Iesu, ma e toatele i latou na matuā pagatia ina ua faamutaina le faiga o mea faa-Iutaia i le 70 T.A. Maeu le tāua o lo tatou faatuatua atu i le afioga folafolaina a le Atua i aso nei!

18. (a) O ā mafuaaga na taʻua e Paulo mo le faaalia o le faatuatua i le afioga a le Atua? (e) Ua faapefea i le afioga a le Atua ona “sili foi lona maai i pelu uma e faatau maai itu”?

¹⁸ Ua ia i tatou mafuaaga aogā e faaalia ai le faatuatua i le afioga a Ieova. Na tusi Paulo: “O loo ola le afioga a le Atua, o loo matuā galue foi, o loo sili foi lona maai i pelu uma e faatau maai itu, o loo vaevae foi e oo lava i le vavaeeseina o le loto ma le agaga, o gaugātino foi ma aano o ivi, o loo faamasino foi i manatu ma filifiliga o le loto.” (Eperu 4:12) Ioe, o le afioga po o le feau a le Atua, e “sili foi lona maai i pelu uma e faatau maai itu.” Sa manaomia e Kerisiano Eperu ona latou manatua le mea na tupu i o latou augatamā. O le lē amanaiaina o faamasinoga a Ieova faapea o le a faaumatia i latou i le vaomatua, na latou taumafai ai e ulu atu i le Nuu Folafolaina. Peitai na lapatai atu Mose ia i latou: “O i ai i o outou luma o sa Amalekā ma sa Kananā, e oti lava outou i le pelu.” Ina ua faauamaaa le fanauga a Isaraelu ma taumafai pea e ō atu, “ona o ifo ai lea o sa Amalekā ma sa Kananā o e na mau i lena mauga, ma latou fasia i latou, ma tutuli ia te i latou ua oo lava i Horema.” (Numera 14:39-45) O le afioga a Ieova e sili atu lona maai i pelu uma e faatau maai itu, ma so o se tasi na te lē amanaiaina ma le loto i ai, e mautinoa lona seleseleina o iuga.—Kalatia 6:7-9.

19. O le ā le telē o le malosi o loo ‘vaevae’ ai mea e le afioga a le Atua, ma aisea e tatau ai ona tatou amanaia lo tatou nofo aitalafu i le Atua?

¹⁹ Maeu le malosi o le afioga a le Atua e “vaevae foi e oo lava i le vavaeeseina o le loto ma le agaga, o gaugātino foi ma aano o ivi”! E ulu atu i totonu o mafaufauga ma uunaiga o loto o tagata taitoatasi, ua faatusaina i le vaevaeina o totonu o ivi ma aano uma o ponaivi! E ui sa malilie le fanauga a Isaraelu lea na faasaʻoloto mai le faapologaina i Aikupito e tausia le Tulafono, peitai na silafia e Ieova i totonu o o latou loto, sa latou lei talisapaia ana sauniuniga ma ana poloaiga. (Salamo 95:7-11) Nai lo le faia o lona finagalo, sa latou popole e faamalie o latou faanaunauga faaletino. O lea, na latou lē ulu atu ai i le malologa na folafolaina a le Atua ae na tanumia i le vaomatua. E manaomia ona tatou utagia lena lesona, auā “e le lilo foi se tasi mea na faia i ona [le Atua] luma, a ua taatia fua ma ua aliali mai o mea uma lava i lana silafaga, tatou te taʻu atu ia te ia a tatou amio.” (Eperu 4:13) O lea, tau ina ia tatou faataunuu lo tatou tuuina atu ia Ieova ma ia lē “tuumuli i le malaia.”—Eperu 10:39.

20. O le ā o loo taatia mai luma, ma o le ā ua tatau nei loa ona tatou fai ina ia ulu atu ai i le malologa a le Atua?

²⁰ E ui o loo faagasolo pea le “aso fitu”—le aso o le malologa a le Atua—ae o loo silasila mai pea o ia i le faagaoioiga o ana fuafuaga mo le lalolagi ma tagata. Ua lē o toe umi, ona gaoioi lea o le Tupu Faa-Mesia, o Iesu Keriso, e tafiesea mai le lalolagi ē uma o loo tetee i le finagalo o le Atua, e aofia ai Satani le Tiapolo. A o faagasolo le Pulega a Keriso mo le Afe Tausaga, o le a aumaia e Iesu ma ana pule lagolago e 144,000, le lalolagi ma tagata i le tulaga lea na fuafuaina ai e le Atua. (Faaaliga 14:1; 20:1-6) O le taimi lenei mo i tatou e faamaonia atu ai o loo faaautū o tatou olaga i le faia o le finagalo o Ieova le Atua. Nai lo le saili e taʻutonuina i tatou lava i luma o le Atua ma sailia o tatou lava faanaunauga, o le taimi lenei mo i tatou e ‘mālōlō ai mai a tatou lava galuega’ ae auauna ma le loto atoa mo manaoga o le Malo. O le faia faapena ma le tumau i le faamaoni i lo tatou Tamā faalelagi, o Ieova, o le a tatou maua ai le faaeaga o le olioli i aogā o le malologa a le Atua i le taimi nei ma e oo i le faavavau.

E Mafai Ona E Faamatala?

◻ Mo le ā le fuafuaga na māfua ai ona mālōlō le Atua i “le aso fitu”?

◻ O le ā le malologa sa ono mafai ona olioli ai le fanauga a Isaraelu, ae aisea na lē taulau ai ona latou ulu atu i ai?

◻ O le ā e ao ona tatou fai ina ia ulu atu ai i le malologa a le Atua?

◻ Ua faapefea ona ola le afioga a le Atua, o loo matuā galue foi, ma sili atu ona maai nai lo se pelu e faatau maai itu?

[Ata i le itulau 16, 17]

Sa tausia e le fanauga a Isaraelu le Sapati, ae na latou lei ulu atu i le malologa a le Atua. Pe e te iloa aisea?