Mataupu 10
O Agaga Leaga E Malolosi Tele
1. Ai se ā ua talitonu ai le toatele o tagata e mafai ona latou talanoa ma e ua feoti?
E MASANI ona fai mai tagata sa talanoa ma e ua feoti. Sa fai mai James A. Pike, o se epikopo lauiloa Episcopalian, sa talanoa ma Simi, o lona atalii ua oti. Fai mai Pike, sa fai tau lona atalii: “E toatele tagata ua siomia aʻu, ma ua sii aʻu i luga e ni lima, . . . Sa ou lē fiafia seia ou faailoa atu i a te oe.”
2. (a) Ai se ā e lē mafai ai se e tasi ona talanoa ma ē oti?(e) O lea, o ā fesili ua lagā?
2 Ona ua tutupu soo mea faapea, ua mautinoa e toatele tagata ua talanoa ma se tasi mai le lalolagi agaga. Ae e lei talanoa i latou ma ē ua feoti. Ua manino le Tusi Paia i le faapea mai: “A o e ua oti, latou te le iloa se mea.” (Failauga 9:5) O lea afai o ē o oti e lē o tautala mai i le lalolagi agaga, o ai la o loo tautala? O ai o faafoliga e pei o tagata oti?
3. (a) O ai e faataga foliga mai o tagata oti, ma ai se ā? (e) O ai e masani ona tuu atu i ai e agaga leaga faamatalaga?
3 O agaga leaga, O nei agaga, po o temoni, o agelu ia o loo faatasi ma Satani o e fouvale i le Atua. Ai se ā ua faafoliga mai ai e pei o tagata ua feoti? Ina ia faasalalau ai le manatu o ē ua feoti o loo ola pea. O agaga leaga ua taʻitaʻiina le toatele e talitonu i le pepelo o le oti ua na o se suiga i se isi olaga. Ina ia faasalalauina lea pepelo, ua saunia e agaga leaga se poto faapitoa mo fafine ma tamaloloa faataulāitu ma ē vavalo mo le lumanai e foliga e sau mai ē ua feoti.
FAATAGA FOLIGA E PEI O SAMUELU UA OTI
4. (a) Ai se ā na naunau ai le Tupu o Saulo mo se fesoasoani? (e) O le ā le tulafono a le Atua sa i ai faatatau i taulāitu ma ē faia ni valovaloga?
4 Ua i ai se faaaʻoaʻoga i le Tusi Paia i se agaga leaga ua faataga foliga e pei o le perofeta ua oti a le Atua, o Samuelu. O lona 40 lea o tausaga o le nofoaiga a le Tupu o Saulo. Sa sau se autau malosi a Filisitia faasaga i le autau Isaraelu a Saulo, ma sa fefe tele o ia. Sa iloa e Saulo le tulafono a le Atua: “Aua tou te faasaga atu i a i latou o i ai aitu vavalo, aua foi e te saili i taulāitu e leaga ai outou.” (Levitiko 19:31) E ui i lea, i se isi taimi, sa liliuese Saulo mai i a Ieova. O lea a o ola Samuelu sa le toe fia vaai o ia i a Saulo. (1 Samuelu 15:35) Ma, i le taimi o faalavelave, sa puapuagatia tele le Tupu o Saulo talu ai sa lei faafofoga mai Ieova i ana laga mo le fesoasoani.
5. (a) O fea sa alu atu i ai Saulo mo se fesoasoani? (e) O le ā sa mafai ona faia e le fafine faataulāitu?
5 Sa fiailoa e Saulo le mea o le a tupu ma sa alu ai e vaai se taulāitu fafine i Enetoro. Sa mafai ona ia faatu mai se mea e tino i se tagata e mafai ona ia vaai i ai. I lona faamatalaina o lenei uiga, sa manatu Saulo ua tino mai “Samuelu.” Ona fai mai lea o le peresona agaga, ua faataga foliga o Samuelu: “O le a le mea ua e faasoesa mai ai ia te au, i le faatulai ae ia te au?” Sa tali Saulo: “Ua ou atuatuvale tele lava; o Filisitia, ua latou sii mai le taua ia te au.” Sa tali mai le agaga: “O le a foi e te fesili mai ai ia te au, pe afai ua afio ese Ieova ia te oe, ma ua fai oe mona fili?” Ona faamatala atu atili lea e le peresona agaga amioleaga o lē na faataga foliga mai o Samuelu, i a Saulo o le a fasiotia o ia i le taua ma Filisitia.—1 Samuelu 28:3-19.
6. Ai se ā e lē mafai ai ona faapea o Samuelu lea sa talanoa ma Saulo?
6 Ma le mautinoa, e le o Samuelu moni lea na fesootai ma le taulāitu fafine. Sa maliu Samuelu, ma e toe foi atu le tagata oti i le “eleele na i ai o ia; e faaumatia i lea lava aso ona manatunatuga.” (Salamo 146:4) Afai e mafaufau atili atu i lenei mea e faaalia ai sa lē o le leo moni o Samuelu ua oti. O Samuelu o le perofeta a le Atua. O lea la, sa tetee o ia i taulāitu. Ma e pei ona tatou tagai i ai, ao ola e pea o ia sa musu o ia e toe tautala i le tagata lē usiusitai o Saulo. O lea, ana fai sa ola pea Samuelu, pe o le a ia faatagaina se taulāitu fafine ina ia la fetaiai ma Saulo? Ia mafaufau: Sa lē finagalo Ieova e avatu i a Saulo so o se isi lava faamatalaga. Pe e mafai e se taulāitu fafine ona faamalosia Ieova e avatu i a Saulo se feau e ala mai i a Samuelu ua maliu? Ma afai e mafai moni ona talanoa ē ola ma ē pele ua maliliu, ma le mautinoa la o le a lē faapea mai se Atua alofa ua “leaga” ai i latou ona o le liliu atu i se taulāitu.
7. O le ā le lapataiga sa tuu atu e le Atua e puipuia ai ona tagata mai agaga leaga?
7 O le mea moni, ona ua sauni agaga leaga e faaleaga i tagata, ua aumaia ai e Ieova ni lapataiga e puipuia ai ana auauna. Faitau i lenei lapataiga i le nuu o Isaraelu. E aumaia ai i a te oe se manatu i auala ua faaaogaina e temoni e taʻitaʻiseseina ai tagata. Ua faapea mai le Tusi Paia: “Aua nei iloa ia te oe . . . o se fai togafiti faataulāitu, o se iite i ao o le lagi, po o se saili faailoga, po o se taulāitu, po o se ʻapele, po o se fesili atu i aitu, po o se ua i ai le aitu vavalo, po o se saili atu i e ua oti. Auā e inosia e Ieova o i latou uma o e faia na mea.” (Teuteronome 18:10-12) E ao ona tatou mananao e sailia po o ā o faia e agaga leaga e faaleaga ai tagata i aso nei ma pe faapefea foi ona puipuia i tatou lava mai i a i latou. A o lei tatou aʻoaʻoina lenei mea, sei o tatou manatunatu pe na faapefea ma o anafea foi na tupuga mai ai agaga leaga.
AGELU NA AVEA MA AGAGA LEAGA
8. (a) O ai isi na mafai e Satani ona faapogaia e faasaga tau i le Atua? (e) Ina ua uma ona taofia la latou galuega i le lagi, o fea sa latou ō i ai?
8 O se tasi agelu na fai e ia o ia lava ma agaga leaga, o Satani le Tiapolo, e ala i le pepelo i a Eva i le faatoaga o Etena. Ina ua tuanai lena ona ia taumafai foi lea e faapogaia isi agelu e faasaga tau i le Atua. Ma mulimuli ane sa mālo o ia. Sa lē toe faia e isi agelu le galuega na avatu e le Atua e fai i le lagi, ma sa o mai i le lalolagi ma faaliutino tagata. Sa tusia e le soo Kerisiano o Iuta e faatatau i a i latou e faapea, “O agelu foi o e na le taofi i lo latou mamalu, a ua tuua e i latou le mea sa latou nofo ai.” (Iuta 6) Ai se ā na latou o mai ai i le lalolagi? O ā faanaunauga sese na tuu e Satani i o latou loto ina ia mafua ai le tuua o o latou tulaga lelei i le lagi?
9. (a) Ai se ā na o mai ai agelu i le lalolagi? (e) E faapefea ona faaalia e le Tusi Paia e leaga ia mea sa latou faia?
9 Sa faailoa mai faapea e le Tusi Paia i a i tatou: “Ona vaavaai lea o atalii o le Atua i afafine o tagata, ua lalelei lava i latou; ona fai avā ai lea o i latou i fafine uma ua latou loto i ai.” (Kenese 6:2) Ioe, sa faaliutino agelu ma latou o mai i le lalolagi ia faia ni feusuaiga faaleituaiga ma fafine lalelei. Ae o ia faiga uluitinoina i le alofa ua lē tatau mo agelu. O se gaoioiga o le lē usiusitai lenā. Ua faaalia e le Tusi Paia o le mea na latou faia ua tutusa lo latou leaga e pei o faiga faatauatane a tagata o Sotoma ma Komoro. (Iuta 6, 7) O le ā na iʻu i ai?
10, 11. (a) O le ā le ituaiga o fanau sa maua e agelu? (e) O le ā sa tupu i tagata tino e ese ina ua oo mai le Lolo? (i) O le ā sa tupu i agelu i le taimi o le Lolo?
10 Na fananau mai pepe i nei agelu ma a latou avā. Sa ese ia pepe. Sa tutupu lapopoa seia avea ma tagata tino e ese amioleaga. Ua taʻua e le Tusi Paia “o tagata malolosi ia ma le taʻua anamua.” Sa taumafai nei tagata tino e ese e faamalosia tagata ia leaga e pei o i latou. Ua fai mai le Tusi Paia “ua leaga tele lava tagata i le lalolagi, o manatu uma ua mafaufau ifo i ai o latou loto ua na ona leaga ia i aso uma lava.” (Kenese 6:4, 5) Ona faapogaia lea e Ieova o le lolo. Sa malelemo tagata tino e ese uma po o “Nefelimi,” ma e uma amioleaga. Ae o le ā sa tupu i agelu na o mai i le lalolagi.?
11 Sa lei malelemo i latou. Sa faamataa o latou tino faaletino ma toe foi i le lagi o ni peresona agaga. Ae ua le faatagaina i latou e toe avea ma vaega o le faalapotopotoga o le au agelu paia a le Atua. Na i lo lea, ua fai mai le Tusi Paia “na le faasaoina e le Atua le au agelu o e na agasala, a ua na tuuina atu i latou i maea uamea o le pogisa i seoli (Tartarus), ina ia taofia i latou e oo i le faamasinoga.”—2 Peteru 2:4.
12. (a) O le ā sa tupu i agelu amio leaga ina ua latou toe foi atu i le lagi? (e) Ai se ā ua le mafai ai ona latou toe faia ni tino faaletagata? (i) O lea la, o ā mea o latou faia nei?
12 Sa lei tuua nei agelu amioleaga i se mea moni ua taʻua Tartarus. O le upu Tartarus ua faaliliu sese e isi Tusi Paia o “seoli,” ua faasino lea i le tulaga maulalo o nei agelu. Ua vavaeesea i latou mai le malamalama faaleagaga o le faalapotopotoga a le Atua, ma e na o le faaumatiaga e faavavau o loo faatali mo i latou. (Iakopo 2:19; Iuta 6) Talu mai le Lolo, ua le toe faataga e le Atua nei agelu temoni e toe faaliutino faaletagata, ma ua le mafai ona toe faamalie o latou tuinanau sese i se uiga tuusaʻo. Ae e mafai ona faataʻitaʻi lo latou mana matautia i luga o tamaloloa ma fafine. Ua “faasese i le lalolagi uma” e Satani faatasi ma nei temoni. (Faaaliga 12:9) O le tele o solitulafono faafeusuaiga, faiga saua ma mea sese i aso nei ua faaalia le manaomia ona leoleoina i tatou i le ooleina e i latou.
AUALA E TAʻITAʻISESE AI E AGAGA LEAGA
13. (a) E faapefea ona faia e agaga leaga le taʻitaʻiga sese? (e) O le ā le faiga faaagaga, ma o le ā le tala a le Tusi Paia e tusa ai ma lenei mea?
13 Ua tatou aʻoaʻoina o Satani o “le atua o le lalolagi nei,” ua na faaaoga malo faalelalolagi ma lotu sese e faatauasoina tagata i upu moni a le Tusi Paia. (2 Korinito 4:4) O se auala tāua e faasese ai e agaga leaga tamaloloa ma fafine e ala mai i faiga faaagaga. O ā faiga faaagaga? O le fesootai lea ma agaga leaga, a lē o le tuusaʻo o le ala mai lea i se tagata faataulāitu. O faiga faaagaga e aumaia ai se tagata i lalo o le faatosinaga faatemoni. Ua lapataia tatou e le Tusi Paia ina ia saoloto mai i faiga uma e fesootai ma faiga faaagaga.—Kalatia 5:19-21; Faaaliga 21:8.
14. (a) O le ā le faiga faavalovaloga? (e) O le ā le faamatalaga a le Tusi Paia e tusa ai ma lenei mea?
14 O valovaloga o se faiga taatele lea faaagaga. O se taumafaiga e fia iloa le lumanai, po o se tasi mea lē mailoa, e ala mai i se fesoasoani a agaga le vaaia. Ua faaalia lea e tusa ma le tusi a le soo o Kerisiano o Luka: “Ona fetaiai lea ma i matou le tasi auauna teine ua i ai le aitu vavalo, ua na maua oloa e tele ma ona alii i ana valoaga.” Sa mafai e le aposetolo o Paulo ona faasaoloto lenei teine mai le mana o lenei agaga leaga, ma sa le mafai ai e ia ona toe valoia le lumanai.—Galuega 16:16-19.
15. (a) O ā nisi o mea e fesootai ma faiga faaagaga? (e) Ai se ā ua matautia ai tele le faia o se vaega i ia mea?
15 E toatele tagata ua naunau i faiga faagaga auā e tulaga ese ma toe faalililo. E maofa ai i latou. Ua latou faia ai ni faiga e fesootai ma faiga faaagaga e pei o le taulasea, faasioa, mamana, vaaiga fetu, laupapa faataulāitu po o isi mea e fesootai ma ia faiga. Atonu e faitau i tusi, pe o i tifiga, po o matamata foi i polokalama televise e faatatau i ai. E oo foi ina auai i faatasiga o loo saili ai se taulasea e fesootai i le lalolagi o agaga. O nei mea uma ua lē tatau mo se tasi e manao e auauna i le Atua moni. E matautia foi. E mafai ona taʻitaʻiina i faafitauli moni i le taimi nei. O le a faamasinoina ma tuliesea e le Atua tagata uma o ē faia faiga faagaga.—Faaaliga 21:15.
16. Ua faaalia faapefea e le Tusi Paia o loo i a i se taua a Kerisiano faasaga i agaga leaga?
16 E tusa lava pe e faia e se tagata mea uma na te mafai a e saoloto mai ia i faiga faaagaga, ae atonu o le a osofaia pea o ia e agaga leaga. Manatu i le siuleo o le Tiapolo lea sa lagona e Iesu Keriso, faaoso i a te ia ia soli le tulafono a le Atua. (Mataio 4:8, 9) Sa osofaia foi faapea i isi auauna a le Atua. Fai mai le aposetolo o Paulo: “Auā tatou te . . . tau . . . ma agaga leaga i mea o i le lagi.” O auauna uma taitoatasi a le Atua e tatau ona “tago ai i ofutau atoatoa mai le Atua, ina ia . . . mafaia ona tetee atu.”—Efeso 6:11-13.
TETEEINA O OSOFAIGA A AGAGA LEAGA
17. O le ā e tatau ona e faia pe afai e tautala mai se “siuleo” mai le lalolagi o agaga i a te oe?
17 O le ā e ao ona e fai pe afai e tautala mai se “siuleo” mai i le lalolagi o agaga? E faapefea pe a taumafai le “siuleo” e faafoliga i se tasi o le aiga ua oti po o se agaga lelei? Ia, o le ā na faia e Iesu ina ua tautala atu le “temoni sili” i a te ia? (Mataio 9:34) Sa fetalai atu o ia: “Ina alu ese ia oe Satani!” (Mataio 4:10) E te mafai foi ona faia lea mea. E mafai foi ona e valaau i a Ieova mo se fesoasoani. Tatalo leo tele ma faaaoga le suafa o le Atua. Manatua e malosi o ia i lo o agaga leaga. Mulimuli i lenei ala poto. Aua le tuu atu lou taliga i ia siuleo. (Faataoto 18:10; Iakopo 4:7) E lē o tagata uma ua faalogo i “siuleo” ua tautalagia e temoni. I ni isi taimi, o le faalogoina o siuleo e mafai ona fesootai ma ni isi o maʻi faapitoa o le tino po o le mafaufau.
18. O le ā se faataʻitaʻiga a uluai Kerisiano i Efeso ua lelei tele ona mulimuli ai se tasi pe afai na te manao e saoloto mai faiga faaagaga?
18 Atonu sa e auai i ni isi o faiga faaagaga ma ua e manao nei e faasaolotoina oe mai nei faiga. O le ā e mafai ona e faia? Ia, sei mafaufau i le faaaʻoaʻoga a uluai Kerisiano i Efeso. Ina ua uma ona latou talia o le ‘afioga a Ieova’ sa talaʻia atu e le aposetolo o Paulo, ua faapea mai le Tusi Paia: “E toatele foi o e na fai togafiti faataulāitu na faapotopoto e i latou a latou tusi, ma susunu ai i luma o tagata uma.” Ma o nei tusi e tusa lo latou tau ma le 50,000 tupe ario! (Galuega 19:19, 20) I le avea ma faaaʻoaʻo i a i latou o ē na fai ma soo o Keriso i Efeso, afai la o i ai ni au mea totino e fesootai ma faiga faaagaga, o le ala poto la o le faatamaia o ia mea e tusa lava po o e ā le taugata.
19. (a) O le ā e lē o iloa e tagata o loo faia ni vaega i faiga faaagaga? (e) Afai tatou te mananao e ola e faavavau i le fiafia i le lalolagi, o le ā e tatau ona tatou faia?
19 Talu ai ona e toatele ua naunau i aso nei i faiga ofoofogia ma le faalililo, ua faateleina ai tagata ua aafia i faiga faaagaga. O le toatele latou te lē o iloa ua pulea moni i latou e agaga leaga. E lē o se taaloga mamā lenei mea. Ua i ai i agaga leaga le mana e faatiga ma faaleaga ai. E saua tele i latou. Ma a o lei faafalepuipuiina i latou e Keriso i lo latou faaumatiaga e faavavau, ua latou faia mea uma e mafai ina ia aumaia tagata i lalo o lo latou mana amio leaga. (Mataio 8:28, 29) O lea afai e te fia ola e faavavau i le fiafia i luga o le lalolagi pe a mavae ona aveesea amio leaga uma, e manaomia ona e saoloto mai i le mana faatemoni i le alo ese i soo se faiga faaagaga.
[Ata i le itulau 91]
O ai sa fesootai ma le taulāitu i Enetoro?
[Ata i le itulau 92, 93]
Sa vaavaai ifo atalii o agelu o le Atua i afafine o tagata
[Ata i le itulau 94]
O agelu na faaliutino sa lē malelemo. Na latou tuuese o latou tino faaletino ma toe foi atu i le lagi
[Ata i le itulau 97]
Ua lapatai mai le Tusi Paia: ‘Ia outou tutū saoloto mai i faiga uma faataulāitu’
[Ata i le itulau 98]
O ē na avea ma Kerisiano i Efeso sa susunu i a latou tusi faataulāitu—o se faaaʻoaʻoga lelei mo i tatou i aso nei