Maa Tāua mai le Evagelia a Luka
UA LAUILOA Iesu Keriso, le Alo o Ieova, mo le tiga alofa. Maeu la le fetaui o le tatau ona faamamafaina e le tusitala o le Evagelia o Luka le tiga alofa, alofa mutimutivale ma faalogona mo uso a tagata! Sa ia tusia se tala faamafanafana loto moni, o le soifuaga faalelalolagi o Iesu, mo tagata Iutaia ma tagata o Nuu Ese.
O nisi o vala o lenei Evagelia ua faasino mai ai e faapea sa tusia e se tagata aʻoaʻoina. Mo se faaaʻoaʻoga, e i ai sona faatomuaga e aupito lelei ma sa faaaogā upu eseese e tele. O ia manatu ua fetaui ma le mea moni faapea o Luka o se fomaʻi sa aʻoaʻoina lelei. (Kolose 4:14) E ui ina e leʻi avea o ia ma tagata talitonu seia oo ina ua mavae le maliu o Iesu, a e sa la ō faatasi ma Paulo i Ierusalema ina ua uma le malaga faamisionare lona tolu a Paulo. O le mea lea, e mulimuli mai i le puea o Paulo i inā ma lona faafalepuipuiina i Kaisaraia, sa mafai ai e lenei tagata sailiili ma le faaeteete ona aoaoina mai faamatalaga e ala i le faatalanoaina o ē na molimautino, ma e ala i le saili atu i faamaumauga a le lautele. (1:1-4; 3:1, 2) Atonu sa tusia lana Evagelia i Kaisaraia i se vaitaimi a o nofo saisaitia ai i inā le aposetolo mo le lua tausaga, pe tusa ma le 56-58 T.A.
Nisi o Vala Tutasi
E lē itiiti mai i le ono vavega a Iesu e tutasi i le Evagelia a Luka. O ia vavega: o se mauaina faavavega o ni ʻia (5:1-6); le toe faatuina o le tama a se fafine ua oti lana tane i Naina (7:11-15); le faamaloloina o se fafine sa faanoʻunoʻu (13:11-13); le faamaloloina o se tamaloa e maʻi fula (14:1-4); le faamamāina o lepela e toʻasefulu (17:12-14); ma le toe faafoisia o le taliga o le auauna a le faitaulaga sili.—22:50, 51.
E faapea foi ona tutasi i le tala a Luka, o nisi o faataoto a Iesu. E aofia ai i nei: o tagata nofo aitalafu e toʻalua (7:41-47); le Samaria agalelei (10:30-35); le mati e lē fua mai (13:6-9); le talisuaga afiafi tele (14:16-24); le atalii faamaumauoa (15:11-32); le tagata mauoa ma Lasalo (16:19-31); ma le fafine ua oti lana tane ma le faamasino amioletonu.—18:1-8.
Mea Tutupu e Ootia Ai
Sa faaalia e le fomaʻi o Luka le popole mo fafine, tamaiti ma tagata matutua. O ia toatasi sa ia taʻua foi le pa e lē mafai ona fanau o Elisapeta, lona afuafuaga, ma le fanau mai o Ioane. Sa na o lana Evagelia sa lipotiaina ai le faaali atu a le agelu o Kaperielu ia Maria. Sa faagaeeina Luka e faapea mai sa osooso le pepe a Elisapeta i totonu o lona manava ina ua tautala atu Maria ia te ia. Na o ia foi sa taʻu maia le peritomeina o Iesu ma le tuu atu o ia i le malumalu, lea na vaaia ai o Ia e Simeona ma Ana matutua. Ma tatou te lagona le faafetai i le Evagelia a Luka i lo tatou iloa ai e uiga i mea na tutupu i le vaitaimi o le tamaitiiti o Iesu ma Ioane le Papatiso.—1:1–2:52.
Ina ua tusi Luka e uiga i le fafine ua oti lana tane matuā loto faanoanoa i Naina, o lē na leiloa lana tama e toatasi i le oti, sa ia faapea mai ona “mutimuti alofa lea o ia [Iesu] ia te ia” ona toe faatuina lea o le tama talavou i le ola. (7:11-15) Sa na o le Evagelia lava foi a Luka na lipotia mai ai ma o se mea foi ua loto mafana, le mea na tupu e aafia ai Sakaio, o se ao lafoga sili. Ona o se tagata puupuu, sa aʻe ai o ia i se laau ina ia vaai atu ia Iesu. Maeu se faateʻia o ia ina ua fetalai atu Iesu faapea o le a nofo o ia i le fale o Sakaio! Ua faaalia e Luka sa o se faamanuiaga tele le asiasiga i le alii talimalo fiafia.—19:1-10.
Mai Tusitusiga a se Fomaʻi
O lenei Evagalia e aofia ai faaupuga po o upu e tele e i ai ni uiga po o ni aafiaga faafomaʻi. O nei upu sa lē faaaogāina lava pe sa lē faauigaina faafomaʻi e isi tusitala o Tusitusiga Kerisiano Eleni. A e peitai atonu tatou te faatalitalia le gagana faafomaʻi mai le tusitusiga a se fomaʻi.
Mo se faaaʻoaʻoga, na o Luka lava na faapea mai sa maua le tinā o le avā a Peteru i “le maʻi vevela, ua tele.” (4:38) Sa ia tusi foi: “Faauta o le tagata ua liloia i le lepela!” (5:12) Sa lava mo isi tusitala o Evagelia le na ona taʻua o le lepela. A e sa lē faapena le fomaʻi o Luka, o lē na faailoa mai faapea sa oo le maʻi o le tamaloa i se tulaga ua leaga tele.
Malamalama i Aganuu
Na faapea mai Luka ina ua uma le fanau mai o Iesu, ona “aui [lea] ia te ia i le ie” e Maria. (2:7) E tusa ai ma le aganuu, sa faataeleina se pepe fou faatoʻā fanau mai ma uu i le masima, atonu ina ia faamātū ai le paʻu ma ia faamaaa ai. Ona aui lea o le pepe i ni fasi ie uumi, e toetoe lava pei o se mummy (se tino oti ua aui ina ia tumau ma le lē pala). Sa taofia e fasi ie le tino ina ia saʻo ma ia mafanafana, ma o le taataaia i lalo o le auvae ma i luga o le ulu atonu sa toleniina ai le tamaitiiti ina ia manava i le isu. O se lipoti i le senituri lona 19 i se aganuu tali faapena o ni fasi ie uumi e aui ai sa siiina mai ai se faamatalaga a se tagata asiasi i Peteleema e faapea: “Sa ou sii i le meafaiola laitiiti [pepe] i oʻu lima. Sa maaa lona tino ma e lē vavai, ona o le matuā aui mau ai i fasi ie uumi lanu papae ma le violē. Sa matuā saisaia ona vae ma ona lima, ma sa fusia lona ulu i se tamai pulupulu mūmū malūlū, ia sa taataai i lalo o lona auvae ma faalava i le isi itu o lona muaulu i ni gaugauga laiti.”
Ua tuuina mai foi e le Evagelia a Luka ia i tatou se malamalamaga i aganuu o falelauasiga i le uluai senituri. Sa i ai Iesu e latalata i le faitotoa i Naina a e ona silasila atu loa “ua fata mai le tagata oti, o le tama e toatasi o ia a lona tinā [ua oti lana tane],” ma “ua ia te ia foi tagata o le aai e toatele.” (7:11, 12) O tanuga sa masani ona faia i fafo o le aai, ma sa ō atu faatasi uo a le tagata ua maliu ma le tino maliu i le tuugamau. O le tulaga e tauave ai sa o se fata atonu na fai mai i lālā muamua o laau ma sa i ai pou e sunuʻi mai i ona tulimanu lea e mafai ai e tagata e toafa ona tauaveina i o latou tauʻau a o savavali atu le solo i le nofoaga e tanu ai.
I se tasi tala faatusa na faamaumauina e Luka, sa fetalai ai e Iesu se tamaloa na fasia e ni tagata faomea. Sa “nonoa i ona manua, ua liligi foi i ai le suāuu ma le uaina” e se Samaria agalelei. (10:34) Sa o se auala masani lenei e tausia ai manua. Sa faavaivaia ma faamālūina e le suāuu olive le manua. (Isaia 1:6) A e faapefea le uaina? Sa faapea mai le The Journal of the American Medical Association: “O le uaina sa avea o se vailaau autū lea i Eleni. . . . Sa faaaogāina lautele e . . . Hippocrates i Cos (460-370 T.L.M.) le uaina, sa otaina e fai ma mea e fusi ai manua, o se vailaau malū mo le fiva, o se faatafi ma se mea e faateleina ai le feau lata.” Sa faauiga atu le tala faatusa a Iesu i aogā totino o le uaina i le avea ma vaimanua ma vailaau e tape ai siama, faapea foi i auga o le suāuu olive i le fesoasoani lea e faamalolo ai manua. E moni, o le manatu tāua o le faataoto e faapea e gaoioi ma le alofa mutimutivale se tuaoi moni. E faapena ona tatau ona tatou feagai ai ma isi.—10:36, 37.
Lesona i le Loto Maulalo
Sa taʻua toatasi e Luka se tala faatusa lea sa aumaia e Iesu ina ua iloaina malo valaaulia o loo filifilia nofoaga e sili atu ona tāua i se taumafataga. I taimi o tausamiga, sa taooto malo valaaulia i luga o nofoa uumi sa faatutū i itu e tolu o le laulau. Sa mafai ona saofia laulauaiga i le itu lona fa. E tusa ai ma le masani, sa nonofo ni tagata se toʻatolu i se nofoa umi, e faasasaga taitoatasi i le laulau a o faalagolago i tulilima tauagavale ma taumamafa i lima taumatau. O tulaga ia e tolu sa faaalia ai le i ai o se tagata i se nofoaga maualuga, ogatotonu pe maulalo i le nofoa umi. O se tasi e i ai le tulaga maulalo i le nofoa umi lona tolu ua i ai i le nofoaga sili ona maulalo i le taumafataga. Sa fetalai Iesu: ‘Pe a valaaulia i se tausamiga, filifili le nofoaga pito sili ona maulalo ona faapea atu lea o le alii talimalo, “Ina alu ae ia oe i le mea e sili.” Ona e maua ai lea o le faaaloalo i luma o ou uso malo valaaulia.’ (14:7-10) Ioe, seʻi o tatou tuu faamuamua isi ia i tatou lava. O le mea moni, i le faatatauina o le tala faatusa, sa fetalai Iesu: “So o se faamaualuga e ia ia te ia, e faamaulaloina lea; a o lē faamaulalo e ia ia te ia, e faamaualugaina lea.”—14:11.
Sa faamamafaina foi le loto maulalo, ma le tutasi i le Evagelia a Luka, i le tala faatusa e uiga i le ao lafoga ma se Faresaio o loo tatalo i le malumalu. O se tasi o mea sa faapea mai ai le Faresaio, “E tailua i vaiasosa ona ou anapogi.” (18:9-14) Sa manaomia e le Tulafono na o le anapogi e tasi i le tausaga. (Levitiko 16:29) Peitai sa faia e Faresaio le anapogi i se mamao naua. O le Faresaio lea i le tala faatusa sa anapogi i le aso lona lua o le vaiaso ona sa manatu faapea o le taimi lea na alu aʻe ai Mose i le Mauga o Sinai, i le mea na ia mauaina ai papa maa e lua o le Tulafono. Sa faapea mai sa ia alu ifo nai le mauga i le aso lona lima o le vaiaso. (Esoto 31:18; 32:15-20) Sa taʻua e le Faresaio lana anapogi faalua i le vaiaso sa avea ma se faamaoniga o lona tuutoina i le lotu. Peitai e tatau i lenei tala faatusa ona uunaia ai i tatou ia loto maulalo, a e aua le faafiaamiotonu.
O nei maa tāua mai le Evagelia a Luka e faamaonia ai faapea e tutasi ma maua ai ni lesona. O mea tutupu o loo faamatalaina mai i le tusi ua fesoasoani ia i tatou e toe faaolaola ai i le mafaufau mea na tutupu i le soifuaga o Iesu e ootia ai. Tatou te maua ai foi aogā mai faamatalaga o talaaga ma nisi o aganuu. A e maise lava o le a faamanuiaina ai i tatou pe afai tatou te faatatauina ia lesona e pei o le alofa mutimutivale ma le loto maulalo, lea ua lelei ona aʻoaʻoina i totonu o le Evagelia lenei a Luka, le fomaʻi faapelepeleina.