Lomiga mo le Polokalame mo le Sauniga o le Faiva ma le Olaga Faa-Kerisiano
ME 1-7
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | IEREMIA 32-34
“O se Faailoga o le Faafoʻisiaga o Isaraelu”
(Ieremia 32:6-9) Ua faapea atu Ieremia: “Ua oo mai le afioga a Ieova iā te aʻu, e faapea, 7 ʻO lea e sau iā te oe Hanameali le atalii o Saluma le uso o lou tamā, e faapea: “Ia e faatau mo oe loʻu fanua o loo i Anatota, auā ua iā te oe le aiā e toe faatau mai ai.”’” 8 Ona sau lea iā te aʻu o Hanameali le atalii o le uso o loʻu tamā, i le Lotoā o le Leoleo, ma faapea mai iā te aʻu e tusa ma le afioga a Ieova: “Inā e faatau ia loʻu fanua faamolemole o loo i Anatota, o loo i le nuu o Peniamina, auā o loo iā te oe le aiā e faatau ai, ma o loo iā te oe foʻi le pule e toe faatau mai ai. Ia e faatau mo oe.” Ona ou iloa ai lea, o le afioga lea mai iā Ieova. 9 Ona ou faatau ai lea mai iā Hanameali le atalii o le uso o loʻu tamā o le fanua o loo i Anatota. Na ou fuaina atu iā te ia o tupe, e fitu sekeli ma sekeli siliva e sefulu.
(Ieremia 32:15) Auā o le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova o ʻau, o le Atua o Isaraelu, ʻE toe faatauina mai fale, o fanua, ma togāvine i lenei nuu.’”
it-1 105 ¶2
Anatota
O Ieremia e mai i Anatota, peitaʻi e ʻleʻi mamalu o ia o se perofeta i lona lava nuu,’ auā na latou taumafai e fasiotia o ia ona o le talaʻia o le feʻau a Ieova. (Ie 1:1; 11:21-23; 29:27) O le iʻuga, na valoia e Ieova le oo mai o puapuaga i le aai, ma na taunuu lenā vala ina ua faatoʻilalo e Papelonia le atunuu. (Ie 11:21-23) A o leʻi faatoʻilaloina Ierusalema, na faaaogā e Ieremia lana aiā faaletulafono e faatau mai ai se fanua a sona tausoga i Anatota, lea na fai ma faailoga o le a toe faafoʻisia le nuu mai le ave faapagota. (Ie 32:7-9) Na aofia iā i latou na muamua toe foʻi mai i le ave faapagota ia Serupapelu, ma tamāloloa e 128 o Anatota. Na aofia foʻi Anatota i aai na toe nofoia, lea na faataunuuina ai le valoaga a Ieremia.—Esr 2:23; Ne 7:27; 11:32.
(Ieremia 32:10-12) Ona ou tusia lea i se tusi ma faamaufaailogaina, na ou aumaia foʻi ni molimau a o oʻu fuaina tupe i le fua. 11 Mulimuli ane ona ou ave lea o le tusi o le faatau, o le tusi ua faamauina e tusa ma le poloaʻiga ma tulafono, ma le tusi e leʻi faamauina; 12 ona ou avatu lea o le tusi o le faatau iā Paruka le atalii o Neria o le atalii o Maseia, i luma o Hanameali le atalii o le uso o loʻu tamā, ma luma o molimau, o ē na saini i le tusi o le faatau, ma luma foʻi o Iutaia uma o ē o loo nonofo i le Lotoā o le Leoleo.
Manatu Tāua Mai le Tusi o Ieremia
32:10-15—O le ā le māfuaaga na faia ai ni tusi se lua o le maliega e tasi? O le tusi lea na tatala pe na lē faamauina na faaaogā mo talanoaga. O le isi tusi lea e leʻi tatalaina pe sa faamaufaailogaina sa faaaogā e faamaonia ai le saʻo aʻiaʻi o le tusi lea ua tatalaina pe a manaʻomia. Ua faataatia e Ieremia se faataʻitaʻiga o le manaʻomia ona uia taʻiala faaletulafono e tusa lava po o tatou tauaiga po o se uso talitonu.
(Ieremia 33:7, 8) Ou te toe aumaia o ē na ave faapagota o Iuta ma ē na ave faapagota o Isaraelu, ou te atiaʻe foʻi i latou e pei ona iai muamua. 8 Ou te faamamāina i latou mai i a latou mea sesē uma na latou agasala ai iā te aʻu, ou te faamagaloina foʻi a latou mea sesē uma na latou agasala mai ai iā te aʻu, ma latou fouvale mai ai iā te aʻu.
jr 152 ¶22-23
“Pe e Lē Ona sa Ia Iloa Aʻu?”
22 Po o le a e faaaʻoaʻo iā Ieova, pe a faatigā mai se tasi e ala i upu ma gaoioiga e lē magafagafa? Na fetalai Ieova e faatatau i tagata o Iuta anamua, o le a ia “faamamāina” i latou e na te faamagaloina. (Faitau le Ieremia 33:8.) E na te faamamāina se tagata, e ala i le faagalo o mea sesē a se tagata ua salamō, ma mafai ai ona iai se amataga fou i le auaunaga a lenā tagata i le Atua. Peitaʻi o le faamagaloga a le Atua, e lē faapea ai ua faamamāina lenā tagata mai i le tulaga lē lelei atoatoa ma ua lē toe agasala o ia. E ui i lea, e iai se lesona e tatou te aʻoaʻoina mai i le auala e faamamāina ai e le Atua tagata. E mafai ona tatou taumafai e faagalo mea sesē a isi tagata, lea e tai pei ai ua faamamāina pe suia la tatou vaaiga i lenā tagata i totonu o tatou loto. E faapefea?
23 Seʻi faapea ua maua sau meaalofa, o se ipu po o se mea tuu teu anagatā. Po o le a vave ona e tiaʻiina lenā ipu pe afai e pisipisia pe palapala? E leai. Atonu e te taumafai e matuā fufulu ina ia aveesea le palapala po o le pisia. E te manaʻo e faatumau le matagofie o lenā meaalofa. I se tulaga talitutusa, e mafai ona e taumafai malosi e aveese ni ou faalogona lē fiafia ma inoino i se uso po o se tuafafine na faatigā iā te oe. Ia taumafai malosi e teena le mafaufau pea i na upu ma gaoioiga faatigā. Pe afai e mafai ona e faagalo lenā vala, o le a mafai ai ona faamamāina pe suia ou manatu ma faalogona e faatatau i lē ua e faamagaloina. Pe afai ua faamamā mai i lou loto ni faalogona lē lelei i lenā tagata, o le a mafai ai ona toe maua se faauōga lelei lea na ono mou atu.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Ieremia 33:15) I na aso ma i lenā taimi, ou te faatupuina ai iā Tavita se tātupu amiotonu, o ia lava na te faia le faamasinogatonu ma le amiotonu i le nuu.
jr 173 ¶10
E Mafai Ona E Maua Aogā Mai i le Feagaiga Fou
10 Na faamatala e Ieremia le Mesia o le a afio mai, o ia o le “tātupu” o Tavita. Na fetaui lelei lenā manatu. A o auauna Ieremia o se perofeta, na faamuta ai le nofoaiga a suli o Tavita, e tai pei o se laau ua tātuu. Peitaʻi o loo ola pea le pogati. Mulimuli ane, na fanau mai Iesu i le gafa o le tupu o Tavita. Na faaigoa o ia “o Ieova o La Tatou Amiotonu,” lea na faamatilatila ai le tāua o lenā uiga i le Atua. (Faitau le Ieremia 23:5, 6.) Na faataga e Ieova lona Alo pele e toʻatasi e oo i ai mafatiaga ma le oti a o iai i le lalolagi. Ona gaoioi lea o Ieova e ōgatusa ma le amiotonu, ina ia faaaogā le tāua o le taulaga togiola a le “tātupu” mo Tavita ina ia fai ma faavae mo le faamagaloga. (Iere. 33:15) O lenei vala na mafai ai ona “taʻuamiotonuina mo le ola” nisi tagata ma faauuina i le agaga paia, lea ua avea ai ma vaega o le feagaiga fou. O se isi faamaoniga o le tāua i le Atua o le amiotonu, o le mafai lea e isi e lē o aofia ai i lenā feagaiga ona maua mai ai aogā.—Roma 5:18.
(Ieremia 33:23, 24) Ua toe oo mai le afioga a Ieova ia Ieremia, ua faapea mai: 24 “Pe e te lē o iloa ea mea ua tautatala mai ai lenei nuu, ua faapea, ʻO aiga e lua na filifilia e Ieova, o le a teena foʻi i latou e ia’? Ua latou lē faaaloalo pea i loʻu nuu, ina ia lē toe avea ma nuu i o latou luma.
Manatu Tāua Mai le Tusi o Ieremia
33:23, 24—O ai “aiga e lua” o loo taʻua i inei? O le aiga tautupu e ala mai le gafa o le tupu o Tavita, a o le isi, o le aiga o ositaulaga o suli o Arona. Ina ua faaumatia Ierusalema ma le malumalu o Ieova, na foliga mai ai ua teena e Ieova nei aiga e lua ma o le a lē toe iai lona malo i le lalolagi pe toe atiaʻe ai lana tapuaʻiga.
Faitau Tusi Paia
(Ieremia 32:1-12) Ua oo mai le afioga a Ieova iā Ieremia i le tausaga lona sefulu o le nofoaiga a Setekaia le tupu o Iuta, o le tausaga lona sefulu valu lea o le nofoaiga a Nepukanesa. 2 O le taimi lenā na osofaʻia ai Ierusalema e ʻautau a le tupu o Papelonia; a o taofia le perofeta o Ieremia i le Lotoā o le Leoleo, i le maota o le tupu o Iuta; 3 auā na taofia ai o ia e Setekaia le tupu o Iuta, ua faapea mai: “Aiseā ua e vavalo ai e faapea, ʻO le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova: “Ou te tuuina atu lenei aai i le lima o le tupu o Papelonia, ma e na te faatoʻilaloina lava; 4 e lē sao foʻi Setekaia le tupu o Iuta mai i lima o le ʻau Kaletaia, ae e tuuina atu lava o ia i le lima o le tupu o Papelonia, e la te tautatala faafesagaʻi ma ia, ma fevaaiaʻi foʻi o laʻua mata”’; 5 ʻe ave e ia o Setekaia i Papelonia, ma e iai pea o ia i inā seʻia ou liliu atu iā te ia,’ ua fetalai mai ai Ieova; ʻe ui lava ina outou faasagatau pea i le ʻau Kaletaia, ae e tou te lē manumalo ai’?” 6 Ua faapea atu Ieremia: “Ua oo mai le afioga a Ieova iā te aʻu, e faapea, 7 ʻO lea e sau iā te oe Hanameali le atalii o Saluma le uso o lou tamā, e faapea: “Ia e faatau mo oe loʻu fanua o loo i Anatota, auā ua iā te oe le aiā e toe faatau mai ai.”’” 8 Ona sau lea iā te aʻu o Hanameali le atalii o le uso o loʻu tamā, i le Lotoā o le Leoleo, ma faapea mai iā te aʻu e tusa ma le afioga a Ieova: “Inā e faatau ia loʻu fanua faamolemole o loo i Anatota, o loo i le nuu o Peniamina, auā o loo iā te oe le aiā e faatau ai, ma o loo iā te oe foʻi le pule e toe faatau mai ai. Ia e faatau mo oe.” Ona ou iloa ai lea, o le afioga lea mai iā Ieova. 9 Ona ou faatau ai lea mai iā Hanameali le atalii o le uso o loʻu tamā o le fanua o loo i Anatota. Na ou fuaina atu iā te ia o tupe, e fitu sekeli ma sekeli siliva e sefulu. 10 Ona ou tusia lea i se tusi ma faamaufaailogaina, na ou aumaia foʻi ni molimau a o oʻu fuaina tupe i le fua. 11 Mulimuli ane ona ou ave lea o le tusi o le faatau, o le tusi ua faamauina e tusa ma le poloaʻiga ma tulafono, ma le tusi e leʻi faamauina; 12 ona ou avatu lea o le tusi o le faatau iā Paruka le atalii o Neria o le atalii o Maseia, i luma o Hanameali le atalii o le uso o loʻu tamā, ma luma o molimau, o ē na saini i le tusi o le faatau, ma luma foʻi o Iutaia uma o ē o loo nonofo i le Lotoā o le Leoleo.
ME 8-14
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | IEREMIA 35-38
“Epetemeleka—O se Faaaʻoaʻoga o le Lototele ma le Agalelei”
(Ieremia 38:4-6) Ua faapea atu perenise i le tupu: “Faamolemole, ia fasiotia lenei tagata, auā ua ia faavaivaia lima o tagata o le taua o ē o totoe i lenei aai, ma lima o le nuu uma, e ala i le tautala atu iā i latou e tusa ma nei upu. Auā e lē o saʻili lenei tagata i le filemu o lenei nuu a o le malaia.” 5 Ona fai mai lea o le Tupu o Setekaia: “Faauta! Ua i o outou lima o ia. Auā e lē mafai ona manumalo le tupu iā te outou.” 6 Ona latou ave lea o Ieremia ma lafo o ia i le vaieli o Malakia le atalii o le tupu, sa i le Lotoā o le Leoleo. Na latou tuu ifo Ieremia i lalo i maea. E leai se vai i le vaieli, ae e na o le palapala; ma ua magoto ifo Ieremia i le palapala.
it-2 1228 ¶3
Setekaia
O Setekaia o se taʻitaʻi palaai, auā ina ua talosaga i ai perenise e fasiotia Ieremia ona o lona faalotovaivaia o tagata a o siʻomia le nuu, na faapea atu Setekaia: “Faauta! Ua i o outou lima o ia. Auā e lē mafai ona manumalo le tupu iā te outou.” Peitaʻi, na talia mulimuli ane e Setekaia le talosaga a Epetemeleka ina ia laveaʻia Ieremia, ma faatonu Epetemeleka e ave ni tamāloloa se to’a 30 e fesoasoani iā te ia. Mulimuli ane, na faia e Setekaia se talanoaga faalilolilo ma Ieremia. Na ia faamautinoa atu i le perofeta, e na te lē fasiotia pe tuuina atu o ia i lima o ē o loo taumafai e fasiotia o ia. Peitaʻi na fefe Setekaia i tagata Iutaia na sosola atu i le ʻau Kaletaia, o lea na lē faalogo ai o ia i le fautuaga a Ieremia ina ia siilima i perenise o Papelonia. O se isi vala na iloa ai le palaai o le tupu, o lona talosaga lea iā Ieremia e aua le taʻuina atu la laʻua talanoaga i perenise na fia iloa le la talanoaga.—Ie 38:1-28.
(Ieremia 38:7-10) Ua faalogo Epetemeleka le Aitiope, o le eunuka ma o lē sa iai i le fale o le tupu e faapea, ua latou tuu Ieremia i totonu o le vaieli; a o nofo le tupu i le Faitotoʻa o Peniamina. 8 Ona alu atu ai lea o Epetemeleka mai i le fale o le tupu, ma tautala atu i le tupu, e faapea: 9 “Loʻu alii e le tupu, ua faia e nei tagata se mea leaga tele i le perofeta o Ieremia, ua latou lafo o ia i totonu o le vaieli, ma e oti ai lava o ia i inā ona o le oge. Auā ua leai lava se meaʻai i le aai.” 10 Ona poloaʻi atu lea o le tupu iā Epetemeleka le Aitiope, e faapea: “Ia e ave ni tagata se toʻatolu sefulu mai i lenei mea i lau vaavaaiga, ma ia e ave aʻe le perofeta o Ieremia mai i le vaieli a o leʻi oti o ia.”
O Lē e Tauia i Latou Uma e Auauna iā te Ia
O ai Epetemeleka? E foliga mai o ia o se alii tāua i le maota o le tupu o Iuta, o Setekaia. Sa tupulaga o ia ma Ieremia, o lē na auina atu e le Atua ina ia lapataʻia tagata lē faamaoni o Iuta, e uiga i le faaumatiaga o le a oo mai. E ui na toʻatele perenise e lē talitonu i le Atua, ae sa mataʻu Epetemeleka i le Atua ma sa faaaloalo tele iā Ieremia. Na tofotofoina le mataʻu o Epetemeleka i le Atua, ina ua tuuaʻi sesē e isi perenise amioleaga Ieremia e faapea o ia o sē e fouvale, ma lafoina o ia i se vaieli palapalā, ma tuu ai i inā ina ia oti. (Ieremia 38:4-6) O le ā o le a faia e Epetemeleka?
Na gaoioi Epetemeleka ma le lototele ma le faautauta, e aunoa ma le fefe i isi perenise. Na alu atu o ia iā Setekaia i luma o le lautele ma tetee atu i faiga lē tonu ua faia iā Ieremia. Atonu na faasino atu o ia i tagata faufau leaga a o faapea atu i le tupu: ʻUa faia e nei tagata se mea leaga tele iā Ieremia.’ (Ieremia 38:9) Na manumalo Epetemeleka, ma na faatonuina o ia e Setekaia ina ia ō ma ni tamāloloa se toʻa 30 e faasao mai Ieremia.
(Ieremia 38:11-13) Ona ave lea e Epetemeleka o ia tagata i lana vaavaaiga, ma ō atu i le fale o le tupu i lalo ifo o le mea e teu ai oloa, ma aumai ai i inā ʻieʻie tuai masaesae ma fasi ʻie tuai masaesae, ma tuutuu ifo i lalo i le vaieli iā Ieremia e ala i maea. 12 Ua faapea atu Epetemeleka le Aitiope iā Ieremia: “Ia e tuu ʻieʻie tuai masaesae ma fasi ʻie i lalo o ou ʻaoʻao e afei ai maea.” Ona faapea lea ona faia e Ieremia. 13 Mulimuli ane, ua latou sisi aʻe Ieremia i maea ma aveese o ia mai i le vaieli. Ona nofo ai pea lea o Ieremia i le Lotoā o le Leoleo.
O Lē e Tauia i Latou Uma e Auauna iā te Ia
Ua toe faaalia foʻi e Epetemeleka se isi uiga lelei: o le agalelei. Na ia ave “ʻieʻie tuai masaesae ma fasi ʻie tuai masaesae, ma tuutuu ifo i lalo . . . iā Ieremia e ala i maea.” Aiseā na ia faaaogāina ai ʻieʻie tuai masaesae? Ina ia tuu i lalo o ʻaoʻao o Ieremia ina ia lē tigā ai ma faigofie ai ona sisi aʻe o ia mai i le vaieli palapalā.—Ieremia 38:11-13.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Ieremia 35:19) o le mea lea ua fetalai mai ai Ieova o ʻau, o le Atua o Isaraelu: “E lē motu mai i le gafa o Ionatapa le atalii o Rakapa, se tagata e tū i oʻu luma i aso uma lava.”’”
it-2 759
Tagata Rakapa
Na faamalieina Ieova ona o le usiusitaʻi na latou faaalia. Na latou usiusitaʻi atoatoa i lo latou augātamā faaletagata, ma e matuā ese mai i le lē usiusitaʻi o tagata Iuta i Lē na foafoaina i latou. (Ie 35:12-16) Na tauia e Ieova tagata Rakapa e ala i le folafola atu e faapea: “E lē motu mai i le gafa o Ionatapa le atalii o Rakapa, se tagata e tū i oʻu luma i aso uma lava.”—Ie 35:19.
(Ieremia 37:21) Ona poloaʻi atu lea o le Tupu o Setekaia, ma ua latou taofia ai Ieremia i le Lotoā o le Leoleo; ua avatu foʻi iā te ia se falaoa lapotopoto i aso taʻitasi mai i le auala o le ʻaufaifalaoa, seʻia oo ina lē toe iai se falaoa mai i le aai. Ua nofo ai pea Ieremia i le Lotoā o le Leoleo.
Ia Savavali Pea ma le Atua
16 Ona o le alofa, ua taʻu mai ai e Ieova ia i tatou le mapusaga o le a tofo i ai i le pulega a le Malo faa-Mesia. (Salamo 72:1-4, 16; Isaia 25:7, 8) Ua ia fesoasoani mai foi ia i tatou ina ia fesagaia omiga o le olaga i le taimi nei, e ala i le tuuina mai ia i tatou o fautuaga i le auala e faatulaga saʻo ai mea e tatau ona tatou faamuamuaina. (Mataio 4:4; 6:25-34) Ua faamalosiau mai Ieova ia i tatou, e ala i le taʻuina mai o tala i auala na ia fesoasoani atu ai i ana auauna i aso ua mavae. (Ieremia 37:21; Iakopo 5:11) Ua ia faamalosia i tatou e ala i le iloa faapea, e tusa lava po o le ā se mala e oo mai ia i tatou, ae tumau pea lona alofa i ana auauna faamaoni. (Roma 8:35-39) Mo i latou o ē faalagolago atu ia Ieova, ua ia folafola mai i ai: “Ou te le tuua lava oe, ou te le tuulafoai lava ia te oe.”—Eperu 13:5.
17 I le faamalosia i lenei iloa, ua faaauau ai ona savavali Kerisiano moni faatasi ma le Atua nai lo le liliu atu i ala faalelalolagi. O le filosofia masani faalelalolagi a tagata matitiva i le tele o atunuu e faapea, o le aveina o ni mea mai se tasi o loo tele ana mea, ina ia mafai ona e fafagaina lou aiga e lē o se gaoi lena mea. Peitai o i latou o ē savavali i le faatuatua latou te teena lena manatu. E sili atu ona tāua ia i latou le faamaoniga a le Atua nai lo se isi lava mea, ma e latou te faatalitali atu ia te ia o le a ia tauia mai a latou amioga faamaoni. (Faataoto 30:8, 9; 1 Korinito 10:13; Eperu 13:18) Na iloa e se fafine i Initia ua oti lana tane e faapea, o le naunautai e galue faatasi ai ma le faasoasoa lelei sa fesoasoani lea ia te ia e gafatia ai. Nai lo le faitio i lona tulaga sa iai, ae sa ia iloa lelei, pe afai na te faamuamua le Malo o le Atua ma lana amiotonu i lona olaga, o le a faamanuia e Ieova ana taumafaiga ina ia maua mea manaomia mo ia ma lana tama tama. (Mataio 6:33, 34) E anoanoai le faitau afe o tagata i le lalolagi aoao ua latou faataitaia lena mea, e ui lava i mala latou te ono fetaiai, ae ua avea Ieova ma o latou lafitaga ma ʻolo malosi. (Salamo 91:2) Po o moni ea lena mea ia te oe?
Taimi e Sili ona Lelei i le Lumanaʻi
Mulimuli ane, ina ua siomia e le tupu o Papelonia Ierusalema aposetate, o tagata sa “aai ma le atuatuvale a latou mea e ʻai ua fuatia.” (Esekielu 4:16) Sa oo ina matuā leaga le tulaga, o lea, na ʻai ai e nisi fafine tino o a latou lava fanau. (Auega 2:20) A e peitai, e ui lava sa i le falepuipui le perofeta o Ieremia ona o lana talaʻiga, a e sa silasila lava i ai Ieova ua “avatu . . . ia te ia [Ieremia] i lea aso ma lea aso se potoi areto mai le ala o e fai areto, seia uma le areto uma lava o i le aai.”—Ieremia 37:21.
Pe sa faagaloina e Ieova Ieremia ina ua uma le areto? Ma le manino lava e leai, auā, ina ua paʻū le aai ia Papelonia, na foaiina atu ia Ieremia ʻo mea e ʻai, ma se mea alofa ma tuuina atu o ia e alu.’—Ieremia 40:5, 6; tagai foi i le Salamo 37:25.
Faitau Tusi Paia
(Ieremia 36:27–37:2) Ona toe oo mai lea o le afioga a Ieova iā Ieremia, ina ua uma ona susunu e le tupu le tusi tāʻai faatasi ma upu na tusia e Paruka mai i le gutu o Ieremia, e faapea: 28 “Ia e toe ave se isi tusi tāʻai, ma tusia ai upu muamua uma sa i le tusi tāʻai muamua, lea na susunu e Ioakima le tupu o Iuta. 29 Ia e fai atu iā Ioakima le tupu o Iuta, ʻO le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova: “Ua e susunu lenei tusi tāʻai, i le faapea mai, ʻAiseā na e tusia ai i le tusi, e faapea: “E sau lava le tupu o Papelonia ma faaumatia lenei nuu, ma aveesea ai tagata ma manu o loo iai”?’ 30 O lea, o le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova faasaga iā Ioakima le tupu o Iuta, ʻE leai se tasi mai iā te ia e nofo i le nofoālii o Tavita, e lafoina foʻi lona tino oti i le vevela o le ao ma le mālūlū o le pō. 31 Ou te taui atu foʻi iā te ia, o ana fanau, ma ana auauna ona o a latou mea sesē, ou te faaoo atu foʻi iā i latou, o ē o loo nonofo i Ierusalema, ma tagata o Iuta, o mala uma na ou fai atu ai e oo iā i latou, a ua latou lē faalogo mai lava.’”’” 32 Ona ave lea e Ieremia o le isi tusi tāʻai ma tuuina atu iā Paruka le atalii o Neria, o le failautusi o lē na tusia ai mai i le gutu o Ieremia o upu uma o le tusi lea na susunu i le afi e Ioakima le tupu o Iuta; ma faaopoopo atu i ai le tele o isi upu faapena.
37 Ua pule le tupu o Setekaia le atalii o Iosia e sui iā Konia le atalii o Ioakima, o lē na tofia e Nepukanesa le tupu o Papelonia e fai ma tupu i le nuu o Iuta. 2 Ae e leʻi faalogo o ia, o ana auauna, ma tagata o le nuu i afioga a Ieova na fetalai mai ai e ala i le perofeta o Ieremia.
ME 15-21
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | IEREMIA 39-43
“O le a Tauia e Ieova Tagata Taʻitoʻatasi e Tusa ma Ana Galuega”
(Ieremia 39:4-7) Ina ua iloa atu i latou e Setekaia le tupu o Iuta ma tagata uma o le taua, ona latou sosola lea ma ō ese atu i le pō mai i le aai, e ui atu i le auala o le togālaau a le tupu, i le faitotoʻa i le va o pā e lua; ua latou ō atu pea i le auala o le Arapa. 5 Ona tuliloa lea o i latou e le ʻautau a Kaletaia, ma na latou maua atu Setekaia i le fanua laugatasi o Ieriko. Na latou ave o ia ma ave aʻe iā Nepukanesa le tupu o Papelonia i Ripelu, i le nuu o Hamato, ina ia faamasinoina ai o ia. 6 Ua fasiotia e le tupu o Papelonia o atalii o Setekaia i ona luma i Ripelu, ma ua fasiotia foʻi e le tupu o Papelonia o tamālii uma o Iuta. 7 Ua ia faatauaso iā Setekaia, ona ia fusifusia lea o ia i faamau ʻapamemea, ina ia ave o ia i Papelonia.
it-2 1228 ¶4
Setekaia
Faatoʻilaloina o Ierusalema. “I le tausaga lona sefulu tasi [607 T.L.M.] o le nofoaiga a Setekaia, i le masina lona fā, i le aso lona iva o le masina,” na osofaʻia ai Ierusalema. Na sosola Setekaia ma ona tagata tau i le pō. Peitaʻi na tuliloa ma maua atu i latou i le fanua laugatasi o le toafa o Ieriko, ma ave Setekaia iā Nepukanesa i Ripelu. Na fasiotia atalii o Setekaia a o vaai i ai o ia. Talu ai e na o le 32 tausaga o Setekaia i lenā taimi, e foliga mai la e leʻi matutua tele ona atalii. Ina ua uma ona fasiotia ona atalii, na faatauasoina Setekaia, saisai i faamau apamemea, ma ave i Papelonia lea na maliu ai a o nofo i le fale na taofia ai.—2Tu 25:2-7; Ie 39:2-7; 44:30; 52:6-11; faatusatusa i le Ie 24:8-10; Esk 12:11-16; 21:25-27.
(Ieremia 39:15-18) Ona oo mai lea o le afioga a Ieova iā Ieremia, a o taofia o ia i le Lotoā o le Leoleo, e faapea: 16 “Inā alu ia, ma e fai atu iā Epetemeleka le Aitiope, ʻO le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova o ʻau, o le Atua o Isaraelu: “Ou te faaoo lava aʻu upu i lenei aai, ia malaia ae e lē manuia, e oo foʻi ia mea i ou luma i lenā lava aso.”’ 17 “ʻOu te laveaʻi iā te oe i lenā aso,’ ua fetalai mai ai Ieova, ʻe lē tuuina atu foʻi oe i lima o tagata, o ē o loo e fefe ai.’ 18 “ʻAuā ou te saunia se mea e te sao ai, e te lē paʻū i le pelu; ma e avea foʻi lou ola ma vete, auā ua e faatuatua mai iā te aʻu,’ ua fetalai mai ai Ieova.”
O Lē e Tauia i Latou Uma e Auauna iā te Ia
Na silasila mai Ieova i le gaoioiga na faia e Epetemeleka. Pe na Ia talisapaia? E ala iā Ieremia, na fetalai atu ai le Atua iā Epetemeleka o le a vave ona oo ane le faaumatiaga o Iuta. Na matuā faamautinoa atu e Ieova iā Epetemeleka o le a ia faasaoina o ia. Na fetalai atu Ieova: “Ou te laveaʻi iā te oe . . . E lē tuuina atu foʻi oe i lima o tagata . . . Ou te saunia se mea e te sao ai . . . E te lē paʻū i le pelu . . . E avea foʻi lou ola ma vete.” Aiseā na folafola atu ai e le Atua iā Epetemeleka o le a ia faasaoina o ia? Na faapea atu Ieova: “Auā ua e faatuatua mai iā te aʻu.” (Ieremia 39:16-18) Na silafia lelei e Ieova, na gaoioi Epetemeleka ona e lē gata e alofa iā Ieremia, ae ona na ia faatuatuaina foʻi le Atua.
(Ieremia 40:1-6) O le afioga na oo mai iā Ieremia mai iā Ieova, ina ua uma ona auina atu o ia e Nepusatana le taʻitaʻi o leoleo a le tupu mai i Rama, ina ua ia ave o ia a o fusifusia i mea e loka ai lima, faatasi ma tagata uma o Ierusalema ma Iuta na ave faapagota, o ē na ave faapagota i Papelonia. 2 Ona ave lea o Ieremia e le taʻitaʻi o leoleo, ua faapea mai iā te ia: “Ua fetalai mai e Ieova lou Atua lenei mala i lenei mea, 3 ina ia faaoo mai e Ieova ma ia faia e pei ona ia fetalai mai ai, auā ua outou agasala iā Ieova ma ua lē faalogo i lona siʻufofoga. Ua oo mai ai lenei mea iā te outou. 4 O lenei, ua ou tatalaina oe mai i mea na loka ai ou lima. Afai e lelei iā te oe ona ta ō ma aʻu i Papelonia, inā sau ia, ma ou te vaavaaia lelei oe. Ae afai e leaga iā te oe ona ta ō ma aʻu i Papelonia, aua ia. Faauta foʻi! O loo i ou luma le nuu uma. O fea lava e lelei ma tonu i lau vaai e te alu i ai, inā alu ia i ai.” 5 A o leʻi manatu o ia e toe foʻi atu, ina ua fai mai Nepusatana: “Inā toe foʻi atu ia iā Ketalia le atalii o Aikamo o le atalii o Safana, o lē na tofia e le tupu o Papelonia e pule i aai o Iuta, ma lua nonofo ma ia faatasi ma le nuu; po o fea foʻi e tonu i lau vaai e te alu i ai, inā alu ia i ai.” Ona foaʻi mai lea e le taʻitaʻi o leoleo iā te ia o meaʻai ma se meaalofa, ma tuu atu o ia e alu. 6 Ona alu lea o Ieremia iā Ketalia le atalii o Aikamo i Mesepa, ua nonofo faatasi ma ia, ma tagata o ē na totoe i le nuu.
it-2 482
Nepusatana
O le faatonuga a Nepukanesa, na tatala ai e Nepusatana Ieremia ma talanoa atu iā te ia ma le agalelei, tuu atu iā Ieremia e fai le mea e manaʻo i ai, vaavaai lelei o ia ma avatu mea na ia manaʻomia. Na avea foʻi Nepusatana ma fofoga fetalai a le tupu o Papelonia, ina ua tofia Ketalia e avea ma kovana i ē na totoe o le nuu. (2Tu 25:22; Ie 39:11-14; 40:1-7; 41:10) I le pe ā ma le lima tausaga mulimuli ane i le 602 T.L.M., na ave faapagota ai e Nepusatana isi tagata Iutaia o ē atonu na sosola atu i nuu tuaoi.—Ie 52:30.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Ieremia 42:1-3) Ona faalatalata mai lea o taʻitaʻi uma o ʻautau, o Ioanano le atalii o Karea, o Iaasenaia le atalii o Hosaia, ma le nuu uma, o tagatānuu atoa ma alii, 2 ua faapea mai i le perofeta o Ieremia: “Seʻi faafofoga mai i la matou talosaga faamolemole, ma ia e tatalo atu iā Ieova lou Atua mo i matou, e fai ma sui o i matou uma o totoe, auā e toʻaitiiti i matou ua totoe mai i le toʻatele, e pei ona e vaai mai ai iā i matou. 3 Ia faailoa mai e Ieova lou Atua iā i matou le auala e ao ona matou savavali ai, ma le mea e ao ona matou faia.”
(Ieremia 43:2) Ona fai mai lea o Asaraia le atalii o Hosaia, o Ioanano le atalii o Karea, ma tagata faamaualuluga uma iā Ieremia: “O le mea pepelo ua e tautala mai ai. E leʻi auina mai oe e Ieova lo tatou Atua, e faapea, ʻAua tou te ō atu i Aikupito e nonofo ai o ni tagata ese.’
(Ieremia 43:4) Ae e leʻi faalogo Ioanano le atalii o Karea, o taʻitaʻi uma o ʻautau, ma le nuu uma i le siʻufofoga o Ieova, ina ia nonofo pea i le nuu o Iuta.
Pe E te Fesili, “Po o Fea o i ai Ieova?”
10 Ina ua māeʻa le faatafunaina o Ierusalema, na toe foʻi ʻautau a Papelonia ma ave faatagataotauaina tagata Iutaia, na sauni Ioanana e ave i Aikupito se vaega itiiti o tagata Iutaia na totoe i Iuta. Sa faia a latou fuafuaga, peitaʻi a o leʻi tuua le aai, sa latou fai atu iā Ieremia ina ia tatalo mo i latou ma saʻili le taʻitaʻiga mai iā Ieova. Ae, ina ua lē mauaina le tali i le auala na latou mananaʻo i ai, sa latou faia loa le mea na latou fuafua e fai. (Ieremia 41:16–43:7) Po o e iloa mai i nei mea na tutupu ni lesona e aogā iā te oe pe a e saʻili iā Ieova, ona e maua ai lea o ia?
(Ieremia 43:6, 7) E oo foʻi i tane malolosi, o avā, o tamaiti, o afafine o le tupu, o tagata uma na tuua e Nepusatana le taʻitaʻi o leoleo e nonofo faatasi ma Ketalia le atalii o Aikamo le atalii o Safana, o le perofeta o Ieremia, ma Paruka le atalii o Neria. 7 Ua latou ō atu i le nuu o Aikupito, auā latou te leʻi faalogo i le siʻufofoga o Ieova; ma na latou ō atu lava e oo i Tapenesa.
it-1 463 ¶4
Faasologa o Mea na Tutupu
Na siʻomia Ierusalema i le tausaga lona 9 o le nofoaiga a Setekaia (609 T.L.M.) ae na faatoʻilaloina lenā aai i le tausaga lona 11 o lana nofoaiga (607 T.L.M.). O le 607 T.L.M. o le tausaga lona 19 foʻi lenā o le nofoaiga a Nepukanesa (e mai i le amataga o lana nofoaiga i le 625 T.L.M.). (2Tu 25:1-8) I le masina lona lima o lenā tausaga (le masina o Apa, lea e tutusa ma se vaega o Iulai ma Aokuso) na susunu ai le aai, talepe i lalo le pa, ma o le toʻatele o tagata na ave faapagota. Peitaʻi, o nisi “o ē e faatauvaa o le nuu” na faataga e nonofo pea. Na faaauau lenei tulaga seʻia oo i le taimi na fasiotia ai Ketalia lea na tofia e Nepukanesa, ona sosola lea o nei tagata i Aikupito ma lē toe nofoia ai loa Iuta. (2Tu 25:9-12, 22-26) Na tupu lenā mea i le masina lona fitu, o Etanima (po o Tisahiri, lea e tutusa ma se vaega o Setema ma Oketopa). O lea, o le faitauina o le 70 tausaga o le faatafunaga, na tatau ona amata mai iā Oketopa 1 i le 607 T.L.M. ae māeʻa i le 537 T.L.M. E oo ane i le masina lona fitu o le 537 T.L.M., ua toe taunuu i Iuta uluaʻi tagata o Iuta na toe foʻi mai i le ave faapagota, ma ua atoa ai le 70 tausaga talu ona lē toe nofoia le laueleele.—2No 36:21-23; Esr 3:1.
Faitau Tusi Paia
(Ieremia 40:11–41:3) O tagata Iutaia uma foʻi sa i Moapi, ma iai i le fanauga a Amoni, ma Etoma ma i latou o ē sa i isi nuu, ua latou faalogo foʻi ua tuua e le tupu o Papelonia o ē na totoe o Iuta, ma ua ia tofia Ketalia le atalii o Aikamo le atalii o Safana e pule iā i latou. 12 Ona toe foʻi mai lea o tagata Iutaia uma mai i mea na faataapeape i ai i latou, ua latou ō mai pea i le nuu o Iuta iā Ketalia i Mesepa. Ua latou aoaoina le uaina ma fualaau ʻaina o le tau māfanafana e matuā tele lava. 13 A o Ioanano le atalii o Karea ma taʻitaʻi uma o ʻautau o ē sa i le fanua, ua latou ō mai iā Ketalia i Mesepa. 14 Ona latou fai mai lea iā te ia: “Pe e te lē iloa ea ua auina mai e Paaliso, le tupu o le fanauga a Amoni o Isamaeli le atalii o Netanaia, e fasioti iā te oe?” Ae e leʻi talitonu Ketalia le atalii o Aikamo iā i latou. 15 Ua fai mai Ioanano le atalii o Karea iā Ketalia, i le mea lilo i Mesepa: “Ua ou fia alu i le taimi nei, ma fasiotia Isamaeli le atalii o Netanaia, ae e leai lava se isi e na te iloaina. Aiseā o le a ia fasioti ai iā te oe, aiseā foʻi o le a faataapeape ai i latou uma o Iuta o loo faapotopoto faatasi iā te oe, ma faaumatia ē o totoe o Iuta?” 16 A ua fai atu Ketalia le atalii o Aikamo iā Ioanano le atalii o Karea: “Aua e te faia lenei mea, auā e pepelo le mea ua e fai mai ai e faatatau iā Isamaeli.”
41 O le masina lona fitu, na ō mai ai iā Ketalia le atalii o Aikamo i Mesepa, o Isamaeli le atalii o Netanaia le atalii o Elisama, o lē na tupuga mai i le aiga tupu, ma tagata faamoemoeina a le tupu, faatasi ai ma isi tagata e toʻasefulu na iā te ia. O i inā na latou aai faatasi ai i Mesepa. 2 Ona tulaʻi lea o Isamaeli le atalii o Netanaia ma tagata e toʻasefulu na iā te ia, ma fasiotia Ketalia le atalii o Aikamo le atalii o Safana i le pelu. Ua ia fasiotia lē na tofia e le tupu o Papelonia e pule i le nuu. 3 Ua fasiotia foʻi e Isamaeli tagata Iutaia uma o ē na faatasi ma Ketalia i Mesepa, atoa ma le ʻau Kaletaia o ē na maua ai i inā, o tagata ia o le taua.
ME 22-28
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | IEREMIA 44-48
“Aua le ʻSaʻilia Pea Mea Tetele mo Oe’ Lava”
(Ieremia 45:2, 3) “O le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova le Atua o Isaraelu e faatatau iā te oe, Paruka e, 3 ʻUa e faapea ane: “Oi talofa iā te aʻu, auā ua faaopoopo e Ieova le faanoanoa i loʻu tigā! Ua ou vaivai ona o loʻu ōi, ma ua ou lē maua lava se mea ou te mapu ai.”’
jr 104-105 ¶4-6
ʻAlofia le ʻSaʻilia Pea o Mea Tetele mo Oe’ Lava
4 Atonu o se tasi o vala na popole ai Paruka, o le mauaina o se tulaga aloaʻia ma taualoa. E ui na auauna Paruka e tusia faamatalaga a Ieremia, ae e foliga mai na iai se isi ona tulaga e ese mai le avea ma failautusi iā Ieremia. Ua faamaonia i toega o mea, sa iai se tulaga maualuga o Paruka i le maota o le tupu. O loo faamatalaina o ia i le Ieremia 36:32, “o le failautusi.” O le taʻu foʻi lenā sa ave iā “Elisama le failautusi,” o se tasi o perenise o Iuta. O lea, i le avea ai ma se tasi sa galulue faatasi ma Elisama, atonu sa mafai foʻi ona alu Paruka “i le potu ʻai o le failautusi” i le “fale o le tupu.” (Iere. 36:11, 12, 14) E foliga mai la, o Paruka o se tagata aʻoaʻoina lelei sa galue i le maota o le tupu. O lona uso o Seraia sa avea ma alii e pule i mea a le tupu o Setekaia, ma na malaga faatasi ma le tupu i se tasi o ana malaga tāua i Papelonia. (Faitau le Ieremia 51:59.) O lea, e foliga mai sa vaaia e Seraia mea manaʻomia ma mea e nofo ai le tupu pe a faimalaga, o se tofiga e maualuga.
5 Seʻi mafaufau i le lotovaivai o se tagata e maualuga lona tulaga, pe a sosoo ona ia faamauina ni feʻau faafaamasinoga faasaga iā Iuta. O le mea moni, o le lagolagoina o le perofeta a le Atua sa ono aafia ai le tulaga ma le galuega a Paruka. Seʻi mafaufau foʻi i le mea e tupu pe afai e lepetia e Ieova mea na ia fausia, e pei ona taʻua i le Ieremia 45:4. E mautinoa le leai o se aogā o “mea tetele” na saʻilia e Paruka, atonu o le siitia o lona tulaga i le maota o le tupu, po o le mauaina o meafaitino. Pe afai na taumafai Paruka e saʻilia se tulaga aloaʻia i le faiga o mea faa-Iutaia ua toeitiiti faaumatia i lenā taimi, sa iai la se māfuaaga lelei na taofia ai e Ieova Paruka mai i le iai o se faanaunauga faapenā.
6 I le isi itu, o mea tetele na mafaufau ai Paruka atonu na aofia ai le saʻilia o meafaitino. Sa matuā faalagolago nuu tuaoi o Iuta i meafaitino ma le tamaoaiga. Sa faatuatua Moapi i a latou ʻgaluega ma oloa,’ ma sa faapenā foʻi Amoni. Na uunaʻia e Ieova Ieremia e faamatalaina Papelonia o se nuu e “tamaoaiga i oloa.” (Iere. 48:1, 7; 49:1, 4; 51:1, 13) Ae o le mea moni, na taʻusalaina e le Atua na atunuu.
(Ieremia 45:4, 5a) “Ia faapea ona e fai atu iā te ia, ʻO le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova: “Faauta! O le mea na ou fausia, ou te lepetia, o le mea foʻi na ou totōina, ou te liaʻiina, e oo lava i le nuu uma. 5 A o oe, ua e saʻilia pea mea tetele mo oe. Aua lava neʻi e toe saʻilia.”
jr 103 ¶2
ʻAlofia le ʻSaʻilia Pea o Mea Tetele mo Oe’ Lava
2 Na ōi Paruka: “Oi talofa iā te aʻu, auā ua faaopoopo e Ieova le faanoanoa i loʻu tigā! Ua ou vaivai ona o loʻu ōi.” Atonu e iai se taimi na e faia ai ni faamatalaga a lē i lou loto pe faaleo mai ona o lou lotovaivai. Po o le ā lava le auala na faaleo atu ai faalogona o Paruka, ae na faafofoga mai Ieova. Na silafia e Lē suʻesuʻeina loto o tagata le pogai o le faafitauli o Paruka, ma na faasaʻoina ma le agalelei e le Atua o ia e ala mai iā Ieremia. (Faitau le Ieremia 45:1-5.) Atonu e te mafaufau po o le ā le māfuaaga na lotovaivai ai Paruka. Pe e māfua ona o lona tofiga po o le siʻomaga na ia faatino ai lenā tofiga? Na puna mai ona faalogona mai lona loto. Na saʻilia e Paruka “mea tetele.” O ā na mea? O le ā le faamautinoaga na avatu e Ieova iā te ia, pe afai e na te talia fautuaga ma taʻiala a le Atua? O le ā e tatou te aʻoaʻoina mai i le mea na tupu iā Paruka?
(Ieremia 45:5e) “ʻAuā ou te aumaia le malaia i luga o tagata uma,’ ua fetalai mai ai Ieova, ʻou te tuuina atu iā te oe lou ola e fai ma vete i mea uma e te alu atu i ai.’”
Ia Saʻili le Malo ae Lē o Meafaitino
6 Seʻi o tatou manatu iā Paruka le failautusi a le perofeta o Ieremia. A o lata i le faaumatiaga o Ierusalema lea na valoia mai, na amata ona ʻsaʻili e Paruka mea tetele’ mo ia lava lea e leai se aogā tumau. Peitaʻi, e pau le mea na manaʻomia ona ia tulimataʻia, o le mea sa folafola atu e Ieova iā te ia: “Ou te tuuina atu iā te oe lou ola.” (Iere. 45:1-5) E mautinoa, e leʻi faasaoina e le Atua ni meafaitino na iai i le aai o le a faaumatiaina. (Iere. 20:5) A o lata atu i le iʻuga o lenei faiga o mea, e lē o se taimi lenei e tatou te saʻilia ai le tele o meafaitino. E tusa po o le ā le tautele o a tatou meafaitino, ae e lē tatau ona tatou faatalitalia o le a faasaoina na mea pe a tatou sao atu i le puapuaga tele.—Faata. 11:4; Mata. 24:21, 22; Luka 12:15.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Ieremia 48:13) E māsiasi foʻi tagata Moapi iā Kimosa, e pei ona māsiasi o i latou o le aiga o Isaraelu iā Peteli lo latou faatuatuaga.
it-1 430
Kimosa
Ina ua valoia mai e le perofeta o Ieremia puapuaga o le a oo iā Moapi, na taʻua ai o le a ave faapagota lona atua autū o Kimosa faapea ona ositaulaga ma perenise. O le a māsiasi Moapi iā Kimosa ona o le leai o se mana o lo latou atua e faasaoina ai ona tagata, e pei ona māsiasi le malo o le ituaiga e sefulu o Isaraelu iā Peteli, atonu ona o lo latou aafia i le tapuaʻiga i le tamaʻi povi.—Ie 48:7, 13, 46.
(Ieremia 48:42) “ʻE faaumatia lava Moapi mai i le avea ma nuu, auā ua faasagatau iā Ieova i lona faasausili.
it-2 422 ¶2
Moapi
E lē mafai ona fesiligia le faataunuuina moni o valoaga e faatatau iā Moapi. I senituri ua mavae na faaumatia aʻiaʻi ai Moapi. (Ie 48:42) I aso nei, ua toe o toega o mea o loo iai i aai sa taʻua o aai o Moapi e pei o Nepo, Hesepona, Aroeru, Petekamulo, ma Paalameona. O le tele o isi vaipanoa e lē o toe iloa i aso nei.
Faitau Tusi Paia
(Ieremia 47:1-7) O le afioga lenei a Ieova na oo mai i le perofeta o Ieremia e faatatau iā Filisitia, a o leʻi fasia Kasa e Farao. 2 O le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova: “Faauta! E oso mai vai mai i le itu i mātū, ma ua avea ma tafega. E lofia ai le nuu ma mea o tumu ai, o le aai ma i latou o loo nonofo ai. Ona alalaga ai lea o tagata, ma uiō foʻi o ē uma o loo nonofo i le nuu. 3 I le leo o le paʻō o atigivae o ana solofanua malolosi, o le patapatatū o ana kariota o le taua, o le taalili o ana uili, e lē toe liliu atu foʻi tamā i a latou fanau, auā ua vaivai o latou lima, 4 ona o le a oo mai le aso e faaumatia ai Filisitia uma, e vavaeesea foʻi mai i Turo ma Saitonu o tagata uma na faasaoina o ē na fesoasoani atu. Auā e faaumatia e Ieova Filisitia, o ē ua totoe mai i le motu o Kafatori. 5 Ua sele mamā ulu o ē o i Kasa. Ua faaumatia Asekelona. O oe lē ua totoe i o laʻua fanua laugatasi, o le ā ea le umi e te selei ai oe lava? 6 “Auē, o le pelu a Ieova! O le ā ea le umi e te lē filemu ai? Inā sulu ia i lou faamoega. Inā taoto ia ma mālōlō. 7 “E faapefea ona filemu, pe afai na poloaʻi atu i ai Ieova? E mo Asekelona ma le talafatai o le sami. O i inā na ia tofia le pelu ia iai.”
ME 29–IUNI 4
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | IEREMIA 49-50
“E Faamanuia Ieova i Ē Lotomaulalo ae Faasalaina Ē Faamaualuluga”
(Ieremia 50:4-7) “I na aso ma i lenā foʻi taimi,” ua fetalai mai ai Ieova, “e ō mai ai le fanauga a Isaraelu, o i latou faatasi ma le fanauga a Iuta. E savavali i latou, ma fetagisi a o latou savavali, e latou te saʻili foʻi iā Ieova lo latou Atua. 5 E latou te fesili atu pea mo le auala i Siona, e faasasaga foʻi o latou mata i lenā itulagi, ma faapea, ʻInā ō mai ia, seʻi faatasi atu i tatou iā Ieova, ma osia se feagaiga e tumau e lē mafai ona galo.’ 6 Ua avea loʻu nuu o se lafu mamoe ua sē. Ua faafeoaʻi solo i latou e o latou lava leoleo mamoe. Ua latou taʻitaʻiina ese i latou i mauga. Ua latou ō atu mai i lea mauga i lea aʻega. Ua galo foʻi iā i latou le mea e latou te mālōlō ai. 7 Ua ʻaina i latou e ē uma na maua i latou, ua faapea ane foʻi o latou fili, ʻE tatou te lē nofosala lava, talu ai ua latou agasala iā Ieova, o le mea e mau ai o lē e amiotonu ma o le faamoemoe o o latou augātamā, o Ieova.’”
(Ieremia 50:29-32) “Ia outou poloaʻi atu i tagata fanafana aū ina ia tau ma Papelonia, o ē uma e loloʻu le ʻaufana. Ia tolauapi faataamilo iā te ia. Aua neʻi iai nisi e sao mai ai. Ia taui atu iā te ia e tusa ma ana gaoioiga. Ia faia iā te ia e tusa ma mea uma na ia faia. Auā ua ia faamaualuga iā Ieova, o Lē e Paia o Isaraelu. 30 O le mea lea e paʻuʻū ai ona tauleleʻa i ona nofoaga faitele, e fasiotia foʻi ona tagata uma o le taua i lenā aso,” ua fetalai mai ai Ieova. 31 “Faauta! Ou te faasagatau iā te oe, o oe o Lē e faamaualuga,” ua fetalai mai ai Ieova o ʻau, o le Alii Pule Silisili Ese, “auā e oo mai lou aso, o le taimi ou te uaʻi atu ai iā te oe. 32 E tautevateva ma paʻū ai o Lē e Faamaualuga, e leai foʻi se isi e na te faatulaʻi iā te ia. Ou te faamū le afi i ona aai, ma faaumatia mea uma o siʻomia ai o ia.”
it-1 54
Fili
Ina ua lē faamaoni tagata o le Atua, sa Ia faataga o latou fili e gaoia a latou mea ma faatoʻilalo i latou. (Sl 89:42; Aue 1:5, 7, 10, 17; 2:17; 4:12) Peitaʻi, sa iai le manatu sesē o nei fili e faatatau i lo latou manumalo. Sa latou viiviia i latou lava ma o latou atua, ma manatu e latou te lē nofosala ona o le auala na latou feutagaʻi ai ma tagata o Ieova. (Te 32:27; Ie 50:7) O lea, na faalumaina ai e Ieova nei fili faamaualuluga (Isa 1:24; 26:11; 59:18; Na 1:2); ma na ia faia lenei mea ona o lona suafa paia.—Isa 64:2; Esk 36:21-24.
(Ieremia 50:38, 39) E faaleagaina ona vai ma mamate ai. Auā o le nuu o faatusa ua tā, ma ua latou gaoioi foʻi ma le vālea ona o a latou vaaiga mataʻutia. 39 O le mea lea, e nonofo faatasi ai manu i vaipanoa naumati ma manu o loo uiō leotetele, e nonofo ai foʻi iaena; ma e lē toe nofo ai se tasi, pe toe nofoia i lea tupulaga ma lea tupulaga.”
jr 161 ¶15
“Ua Faia e Ieova le Mea na Ia Finagalo i Ai”
15 Na valoia foʻi e Ieremia le iʻuga o Papelonia lea na faatoʻilaloina Aikupito. I le 100 tausaga a o leʻi tupu lenā mea, na valoia ai ma le saʻo e Ieremia le faatoʻilaloina o Papelonia. E faapefea? Na valoia e le perofeta a le Atua o le a “mamate” ona vai na puipuia ai o ia, ma e lē tau foʻi ona tagata malolosi. (Iere. 50:38; 51:30) Na faataunuuina uma vala o lenei valoaga, ina ua faatafe ese e Metai ma Peresia le vaitafe o le Eufirate i alāvai, ona ō atu lea i le aai ma faateʻia ai Papelonia ina ua osofaʻia i latou. E tāua foʻi ona manatua, na valoia o le a faatafunaina le aai ma e lē toe nofoia. (Iere. 50:39; 51:26) I aso nei, o le tulaga faatafunaina o Papelonia lea sa avea ma aai malosi, ua faamaonia ai le moni o valoaga a le Atua.
Se Tusi Mai le Atua
20 Sa lei soifua pea Isaia e vaai i le lē toe ʻaināina o Papelonia. Peitai e tusa ai ma le moni o le valoaga, na iu lava ina avea Papelonia ma “faupuega maa.” (Ieremia 51:37) E tusa ai ma se faamatalaga a le tagata atamai faapitoa Eperu o Jerome (na fanau i le senituri lona fa T.A.), e oo mai i ona aso ua avea Papelonia ma vaipanoa faapitoa mo tuligāmanu lea sa feofeoai solo ai “ituaiga eseese o manu feai,” ma o loo tuufua pea e oo mai lava i aso nei. Atonu e tosina atu tagata tafafao maimoa pe a toe fausia Papelonia e avea ma mataaga mo turisi, peitai ua mou atu e faavavau “le atalii atoa ma le atalii o lona atalii” o Papelonia e pei ona sa muai valoia e Isaia.—Isaia 14:22.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Ieremia 49:1, 2) O le mea lenei ua fetalai mai ai Ieova i le fanauga a Amoni: “Pe e leai ea ni atalii o Isaraelu, pe e leai foʻi se suli o iā te ia? Aiseā ua avea ai e Malekama Kato, ma ua nonofo ona tagata i aai o Isaraelu?” 2 “ʻO le mea lea, faauta! e oo mai aso,’ ua fetalai mai ai Ieova, ʻou te tuuina atu le alaga o le taua ina ia lagonaina i Rapa, o le aai o le fanauga a Amoni; e avea lava o ia ma mea maupuʻepuʻe ua faatafunaina, ma e susunuina foʻi i le afi ona tamaʻi aai.’ “ʻOna fai ai lea e Isaraelu o i latou mo ia, o ē sa fai o ia mo i latou,’ ua fetalai mai ai Ieova.
it-1 94 ¶6
Tagata Amonī
E foliga mai ina ua uma ona aveese tagata o le malo o Isaraelu i mātū e Tikila-pilesa III ma se tasi na sosoo atu iā te ia (2Tu 15:29; 17:6), ona amata lea ona nofoia e tagata Amoni laueleele o le ituaiga o Kato, o i inā na faatoʻilaloina ai e Iefata i latou. (Faatusatusa i le Sl 83:4-8.) O lea, na valoia mai e Ieova e ala mai iā Ieremia, le taʻusalaina o Amoni ona o lo latou ave faamalosi o le tofi o le ituaiga o Kato, ma lapataʻia le faaumatiaina o Amoni ma lona atua o Malekama (Melekoma). (Ie 49:1-5) E iai se isi mea e sili atu ona leaga na latou faia, na latou auina atu tagata faomea ia siitaua iā Iuta i le taimi o le nofoaiga a Ioakima, a o lata ina faaumatia le malo o Iuta.—2Tu 24:2, 3.
(Ieremia 49:17, 18) “E avea Etoma ma mea e ofo ai. O i latou uma foʻi e ui ane ai, e taufai pulatoʻa atu ma le ofo tele ma tuufaaili ona o ona mala uma. 18 E pei o le faaumatiaina o Sotoma ma Komoro ma ona aai tuaoi,” ua fetalai mai ai Ieova, “e leai se tagata e nofo ai i inā, e leai foʻi se atalii o le tagata e nofo ai o se tagata ese.
jr 163 ¶18
“Ua Faia e Ieova le Mea na Ia Finagalo i Ai”
18 Na faataunuuina se isi valoaga i le uluaʻi senituri T.A. Na valoia e le Atua e ala mai iā Ieremia, o le a aofia Etoma i atunuu o le a mafatia i le osofaʻiga a Papelonia. (Iere. 25:15-17, 21; 27:1-7) Peitaʻi, e iai se isi mea na taʻua i le afioga a le Atua. O le a avea Etoma e pei o Sotoma ma Komoro. O lona uiga, o le a lē toe iai ma lē toe ʻainā e faavavau Etoma. (Iere. 49:7-10, 17, 18) O le mea tonu lenā na tupu. Po o toe iai se mea po o se faafanua i aso nei o toe taʻua ai le nuu o Etoma po o tagata Etoma? E leai. E na o tusi anamua, talaaga o le Tusi Paia, ma faafanua o na vaitaimi o loo maua ai. Na taʻua e Flavius Josephus, na faamalosia tagata Etoma e talia le faa-Iutaia i le senituri lona lua T.L.M. Ae na tafiesea i latou ina ua faaumatia Ierusalema i le 70 T.A.
ip-2 351 ¶6
Na Faia e Ieova se Suafa Matagofie mo Ia Lava
6 Aiseā na afio mai ai Ieova mai i le taua i Etoma? O Etoma na tupuga mai iā Esau, o i latou o se fili ua leva o tagata o le Atua. (Kenese 25:24-34; Numera 20:14-21) Na faamaonia le inoino o tagata Etoma iā Iuta, ina ua latou alalaga fiafia atu i fitafita Papelonia, ina ua faaumatia e Papelonia Ierusalema. (Salamo 137:7) Na silasila Ieova i lenā mea e tai pei ua latou faifai atu iā te ia. E lētioa maumauaʻi o ia e faaumatia Etoma!—Isaia 34:5-15; Ieremia 49:7-22.
Faitau Tusi Paia
(Ieremia 50:1-10) O le afioga na fetalai mai ai Ieova e ala i le perofeta o Ieremia, e faatatau iā Papelonia ma le nuu o tagata Kaletaia: 2 “Ia taʻu atu i atunuu ma faalauiloa atu i ai. Ia sii aʻe foʻi se faailoilo; ma faalauiloa atu. Aua neʻi o outou natia se mea. Ia fai atu foʻi, ʻUa faatoʻilaloina Papelonia. Ua faamāina Pele. Ua matataʻu Merota. Ua faamāina ona faatusa. Ua matataʻu foʻi ona tupua inosia.’ 3 Auā e alu aʻe mai i le itu i mātū se atunuu e tau ma ia. O le atunuu lea e faia lona laueleele ma mea e ofo ai, ina ia leai se isi e nofo ai. Ua sosola uma tagata ma manu lalata. Ua ō ese i latou.” 4 “I na aso ma i lenā foʻi taimi,” ua fetalai mai ai Ieova, “e ō mai ai le fanauga a Isaraelu, o i latou faatasi ma le fanauga a Iuta. E savavali i latou, ma fetagisi a o latou savavali, e latou te saʻili foʻi iā Ieova lo latou Atua. 5 E latou te fesili atu pea mo le auala i Siona, e faasasaga foʻi o latou mata i lenā itulagi, ma faapea, ʻInā ō mai ia, seʻi faatasi atu i tatou iā Ieova, ma osia se feagaiga e tumau e lē mafai ona galo.’ 6 Ua avea loʻu nuu o se lafu mamoe ua sē. Ua faafeoaʻi solo i latou e o latou lava leoleo mamoe. Ua latou taʻitaʻiina ese i latou i mauga. Ua latou ō atu mai i lea mauga i lea aʻega. Ua galo foʻi iā i latou le mea e latou te mālōlō ai. 7 Ua ʻaina i latou e ē uma na maua i latou, ua faapea ane foʻi o latou fili, ʻE tatou te lē nofosala lava, talu ai ua latou agasala iā Ieova, o le mea e mau ai o lē e amiotonu ma o le faamoemoe o o latou augātamā, o Ieova.’” 8 “Inā outou sosola ese ia mai i totonu o Papelonia, ma ō atu mai i le laueleele o le ʻau Kaletaia, ia avea foʻi outou e pei o ni manu o loo taʻimua i luma o le lafu. 9 Auā ou te faaoso ma ave aʻe e tau ma Papelonia se faapotopotoga o atunuu tetele mai i le nuu o le itu i mātū, e latou te saunia foʻi i latou e tau ma ia. E puʻeina ai o ia i inā. O aū a se tasi e pei o aū a le tagata malosi, e faapogaia ai le faavauvau o tamaiti, e lē foʻi fua mai. 10 E fai Kaletaia ma vete. E faamalieina foʻi i latou uma e vetea o ia,” ua fetalai mai ai Ieova.