Lomiga mo le Polokalame mo le Sauniga o le Faiva ma le Olaga Faa-Kerisiano
FEPUARI 5-11
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | MATAIO 12-13
“Le Talafaatusa i le Saito ma le Vao Leaga”
(Mataio 13:24-26) O le isi talafaatusa ua ia faamatala atu iā i latou e faapea: “Ua faatusaina le malo i le lagi i le tagata na lūlū le fatu lelei i lona fanua. 25 A o momoe tagata, ona alu ane ai lea o lona fili ma lūlū vao leaga i le saito, ona alu ese ai lea. 26 Ina ua tupu ma fua mai, ona tupu mai ai foʻi lea ma le vao leaga.
“Faauta! Ou te Faatasi ma Outou i Aso Uma Lava”
2 O mea na tutupu i le fanua o le faifaatoʻaga, na faataʻitaʻi mai ai e Iesu le auala ma le taimi o le a ia aoaoina ai mai le fanau a tagata le vasega atoa o le saito, po o le ʻaufaauuina o le a latou pule faatasi i lona Malo. Na amata ona lūlūina fatu i le Penetekoso 33 T.A. O le a faaiʻu le aoaoina o saito pe a maua e le ʻaufaauuina o loo soifua i le iʻuga o lenei faiga o mea lo latou faamaufaailogaina faaiʻu, ona aveina aʻe lea o i latou i le lagi. (Mata. 24:31; Faaa. 7:1-4) O lenei talafaatusa ua aumaia ai iā i tatou se vaaiga mamao i mea na tutupu i le pe ā ma le 2,000 tausaga ua mavae, seʻia oo mai i le taimi lenei. O lenei talafaatusa e aofia ai le vaitaimi o le lūlūina o fatu, le tutupu aʻe faapea le seleselega. O lenei mataupu o le a uaʻi atu i le vaitaimi o le seleselega.
I LALO O LE VAAVAAIGA A IESU
3 I le amatamataga o le senituri lona lua T.A., na amata ona “tupu mai ai le vao leaga” ina ua aliaʻe mai Kerisiano faatagāfai. (Mata. 13:26) E oo ane i le senituri lona fā T.A., ua toʻatele atu Kerisiano e pei o vao leaga nai lo o le ʻaufaauuina. I le talafaatusa, na talosaga atu ai pologa i le matai ina ia liaʻi ese vao leaga. (Mata. 13:28) Na faapefea ona tali atu le matai?
(Mataio 13:27-29) O lea ua ō mai ai pologa a le matai ma faapea mai iā te ia, ʻLe alii e, e te leʻi lūlūina ea le fatu lelei i lou fanua? A ua faapefea ona tutupu mai ai vao leaga?’ 28 A ua faapea atu o ia iā i latou, ʻNa faia lenei mea e se tagata, o ia o se fili.’ Ua latou fai mai iā te ia, ʻE te manaʻo matou te ō atu e vele ese?’ 29 A ua fai atu o ia, ʻE leai, ina neʻi outou liaʻi ese ai ma le saito, a o vele ese le vao leaga.
“Faauta! Ou te Faatasi ma Outou i Aso Uma Lava”
4 Na fetalai Iesu e faatatau i le saito ma le vao leaga: “Tuu ai pea e tutupu faatasi seʻia oo i le seleselega.” O lenā faatonuga ua faailoa mai ai, e iai pea saito po o le ʻaufaauuina i le lalolagi talu mai le uluaʻi senituri T.A. seʻia oo mai i le taimi lenei. E faamaonia lenā manatu ina ua fetalai Iesu i ona soo: “Ou te faatasi ma outou i aso uma lava seʻia oo i le taufaaiʻuiʻuga o le faiga o mea a le lalolagi.” (Mata. 28:20) O lea, e puipuia e Iesu le ʻaufaauuina i aso uma seʻia oo i le iʻuga o le lalolagi. Peitaʻi, ona e toʻatele atu Kerisiano faatagāfai po o vao leaga, e tatou te lē mautinoa ai la po o ai le ʻaufaauuina na soifua i lenā vaitaimi umi. Peitaʻi, i le pe ā ma le 30 tausaga a o leʻi amata le vaitaimi o le seleselega, na amata ona manino mai ai le vasega o le saito. E faapefea?
(Mataio 13:30) Tuu ai pea e tutupu faatasi seʻia oo i le seleselega; pe a oo i le tau e selesele ai, ona ou fai atu lea i ē selesele, Ia vele ese muamua le vao leaga e fusifusi ma susunu i le afi, ona ao mai ai lea o le saito ma tuu i loʻu fale saito.’”
“Faauta! Ou te Faatasi ma Outou i Aso Uma Lava”
10 Muamua: E vele ese le vao leaga. Na fetalai Iesu: “Pe a oo i le tau e selesele ai, ona ou fai atu lea i ē selesele, Ia vele ese muamua le vao leaga e fusifusi.” Ina ua mavae le 1914, ona amata lea ona “vele ese” e agelu Kerisiano e pei o ni vao leaga, e ala i le tuuesea o i latou mai i le ʻaufaauuina po o ʻatalii o le malo.’—Mata. 13:30, 38, 41.
11 Na matuā manino mai le eseesega o vaega e lua a o faagasolo le veleeseina o vao leaga. (Faaa. 18:1, 4) E oo ane i le 1919 ua paʻū Papelonia le Aai Tele, ina ua saʻoloto Kerisiano moni mai i taaʻiga a lotu sesē. O le ā se vala na matuā faaesea mai ai Kerisiano moni mai Kerisiano faatagāfai? O le galuega talaʻi. Na faamamafa e i latou na taʻimua i Tagata Aʻoga o le Tusi Paia, le tāua o le faia o se sao i le galuega talaʻi. O se faataʻitaʻiga, i le tamaʻitusi To Whom the Work Is Entrusted sa lomia i le 1919, na uunaʻia ai Kerisiano faauuina uma e talaʻi mai i lea fale i lea fale. Na taʻua i lenā lomiga: “E telē le galuega. Peitaʻi ona o le galuega a le Alii, o lona mana e tatou te mafaia ai. O se faaeaga le faia ai o sou sao.” Talu mai lenā taimi, na taʻua i le Watch Tower i le 1922, na matuā agaʻigaʻi i luma le talaʻiga a Tagata Aʻoga o le Tusi Paia. E leʻi umi, ae iloga Kerisiano moni i le galuega talaʻi e oo mai lava i aso nei.
12 Lona lua: Aoaoina le saito. Na faatonu e Iesu ana agelu: ʻIa ao mai le saito ma tuu i loʻu fale saito.’ (Mata. 13:30) Na amata ona aoaoina mai le ʻaufaauuina i le faapotopotoga Kerisiano talu mai le 1919, ina ua māeʻa ona faamamāina. O le aoaoina faaiʻu mo Kerisiano faauuina o le a soifua i le iʻuga o lenei faiga o mea, e tupu pe a maua lo latou tofi faalelagi.—Tani. 7:18, 22, 27.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Mataio 12:20) E na te lē nutimomomoina se ū ua vaivai, pe tineia se vavae ua mū itiiti, seʻia aumaia e ia le manumalo i mea tonu.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Mat 12:20
vavae ua mū itiiti: O lamepa sa tele ina faaaogā i fale o aiga, o se tamaʻi ipu omea e faatumu i le suāuu olive, ma e mimiti e le vavae o le molī le suāuu ina ia faaauau ai ona mūmū. O le faaupuga Eleni “vavae ua mū itiiti,” atonu e faasino atu i se vavae ua amata ona asu ona ua faasolo ina pē po ua tineia foʻi. Ua faailoa mai e le valoaga i le Isaia 42:3 le alofa mutimutivale o Iesu; e na te lē tineia sina faamoemoe o iai i tagata lotomaulalo ma lotomafatia.
(Mataio 13:25) A o momoe tagata, ona alu ane ai lea o lona fili ma lūlū vao leaga i le saito, ona alu ese ai lea.
E Te Silafia?
Pe e moni sa lūlū e se tagata ni vao leaga i le fanua o se isi tagata i aso anamua?
O LOO taʻua i le Mataio 13:24-26 fetalaiga nei a Iesu: “Ua faatusaina le malo i le lagi i le tagata na lūlū le fatu lelei i lona fanua. A o momoe tagata, ona alu ane ai lea o lona fili ma lūlū vao leaga i le saito, ona alu ese ai lea. Ina ua tupu ma fua mai, ona tupu mai ai foʻi lea ma le vao leaga.” Ua fesiligia e tusitala eseese pe e moni lenei talafaatusa. Peitaʻi ua taʻua i tusitusiga i tulafono a Roma i aso anamua, e mafai ona tupu lenei tulaga.
Ua taʻua i se lomifefiloi o le Tusi Paia: “O le lūlū o titania i se fanua ona o se fuafuaga e tauimasui . . . o se solitulafono i lalo o le tulafono a Roma. Na māfua ona iai le tulafono i lenei mataupu ona sa taatele lenei faiga.” Ua faamatala e Alastair Kerr, o se tagata e atamai i mataupu tau tulafono, i le 533 T.A. na tusia ai e le Emeperoa Roma o Justinian lana tusi e taʻua o le Digest, o se aotelega o tulafono a Roma ma tusitusiga mai i lōia ma faamasino i vaitaimi anamua i Roma (pe tusa o le 100-250 T.A.). Ua taʻua i lenei tusi (Digest, 9.2.27.14), sa faasino atu le tagata atamai i le tulafono o Ulpian, i se mataupu na iloilo e Selesia, o le alii tāua o Roma i le senituri lona lua. Sa lūlū vao leaga i le fanua o se isi tagata ma iʻu ai ina faaleagaina lana faatoʻaga. Ua taʻua i le Digest ni fesoasoani faaletulafono e maua e lē e ana le fanua po o lē na lisi i le fanua, ina ia maua ai le totogi mai i lē na lūlūina vao leaga na faaleagaina ai lona fanua.
O lenei faiga leaga sa tupu i le Emepaea o Roma i aso anamua, ua taʻu mai ai sa tupu moni lava le tulaga lea na faamatala e Iesu.
Faitau Tusi Paia
(Mataio 12:1-21) I lenā taimi, ua ui atu ai Iesu i le togāsaito i le sapati. Ua fia aai ona soo, ona latou tau mai ai lea o fuifui saito ma aai ai. 2 Ina ua iloa e le ʻau Faresaio lenei mea, ona latou fai mai lea iā te ia: “Faauta! Ua faia e ou soo le mea e sā i le sapati.” 3 Ua ia fetalai atu iā i latou: “E tou te leʻi faitau ea i le mea na faia e Tavita ma tagata na iā te ia ina ua fia aai? 4 Pe na lē ulu atu ea o ia i le fale o le Atua, ma latou aai i falaoa e laulauina i luma o le Atua, o se mea e sā i le tulafono ona ʻai ai o ia, po o i latou o loo faatasi ma ia, ae ua na o ositaulaga? 5 Pe e tou te leʻi faitau ea foʻi i le Tulafono, e leʻi faamamaluina e ositaulaga i le malumalu le sapati i aso sapati, ae e leʻi taʻusalaina ai lava i latou? 6 Ae ou te fai atu iā te outou, o loo iai i inei se tasi e sili atu i lo le malumalu. 7 Ae pe ana outou malamalama i le uiga o lenei faaupuga, ʻOu te loto i le alofa mutimutivale ae lē o le taulaga,’ po ua outou lē faasalaina tagata e lē sala. 8 Auā o le Alii o le sapati, o le Atalii lea o le tagata.” 9 Ua tuua e ia lea mea, ona ulu atu ai lea i lo latou sunako; 10 faauta! ua iai se tamāloa ua pē lona lima. Ona latou fesili mai lea iā te ia, “Pe e taga i le tulafono ona faamālōlō i le sapati?” ina ia latou maua ai se mea e molia ai o ia. 11 Ona ia fetalai atu lea iā i latou: “Pe e iai se isi o outou e iai se mamoe e tasi, ma pe afai e paʻū lenā mamoe i le lua i le sapati, pe e lē alu atu ea o ia ma ave aʻe i luga? 12 E sili atu ai la ona tāua le tagata i lo o le mamoe! O lea, e taga i le tulafono ona fai le mea lelei i le sapati.” 13 Ona ia fetalai atu lea i le tamāloa: “Ia faaloaloa mai lou lima.” Ona ia faaloaloa atu lea o lona lima, ma ua toe lelei e pei o le isi lima. 14 Ae ua ō atu le ʻau Faresaio ma taupulepule ina ia fasiotia o ia. 15 Ina ua silafia e Iesu lenei mea, ona maliu ese loa lea o ia. E toʻatele foʻi ē ua mulimuli iā te ia ma ua ia faamālōlō iā i latou uma. 16 Ua ia matuā vavao atu foʻi iā i latou ia aua neʻi faailoa atu o ia i nisi, 17 ina ia taunuu ai le upu a le perofeta o Isaia e faapea: 18 “Faauta! O laʻu auauna o lē na ou filifilia, o laʻu pele, o lē ua fiafia i ai loʻu loto! Ou te tuuina atu loʻu agaga i luga iā te ia, o le a ia faailoa atu i nuu ese le faamasinotonu. 19 E lē finau o ia, e lē alaga leotele foʻi, e lē lagona e se tasi lona leo i ala tetele. 20 E na te lē nutimomomoina se ū ua vaivai, pe tineia se vavae ua mū itiiti, seʻia aumaia e ia le manumalo i mea tonu. 21 E moni, e faamoemoe nuu uma i lona suafa.”
FEPUARI 12-18
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | MATAIO 14-15
“Fafaga e le Toʻaitiiti le Toʻatele”
(Mataio 14:16, 17) A ua fetalai atu Iesu iā i latou: “E lē tatau ona ō i latou, ae ia outou avatu ni meaʻai ma i latou.” 17 Ua latou fai mai iā te ia: “E leai ni a tatou meaʻai i inei, ae ua na o falaoa e lima ma iʻa e lua.”
Fafaga e le Toʻaitiiti le Toʻatele
2 Sa alofa mutimutivale Iesu i le motu o tagata. O lea, na ia faamālōlō ma aʻoaʻo i latou i le tele o mea e faatatau i le Malo o le Atua. Ina ua leva le aso, ona fai atu lea o le ʻausoo iā Iesu e ō ese mai le motu o tagata, ina ia ō atu i se nofoaga lata ane e faatau ai sa latou meaʻai. Peitaʻi na fetalai atu Iesu i ona soo: ʻIa outou avatu ni meaʻai iā i latou.’ Sa faigatā na upu, auā e na o falaoa e lima ma tamaʻi iʻa e lua sa iā i latou.
(Mataio 14:18, 19) Ua ia fetalai atu: “Ia aumai iā te aʻu na mea.” 19 Ona ia faatonuina lea o le motu o tagata ia taooto i le mutia, ona tago lea o ia i falaoa e lima ma iʻa e lua, ma tepa aʻe i le lagi, ua faafetai, ona vaevae lea e ia o falaoa ma tufatufa atu i le ʻausoo, ona avatu lea e le ʻausoo i le motu o tagata.
Fafaga e le Toʻaitiiti le Toʻatele
3 O le alofa o Iesu na uunaʻia ai o ia e faia se vavega, ma e na o le pau lea o le vavega o loo faamauina i tusi uma a Evagelia. (Mare. 6:35-44; Luka 9:10-17; Ioa. 6:1-13) Na faatonu e Iesu ona soo ina ia logo tagata e nonofo i vaega e taʻi 50 ma taʻi 100. Ina ua māeʻa ona faia e Iesu le faafetai, ona ia vaevaeina lea o falaoa ma iʻa. Nai lo o le tuuina saʻo atu i le motu o tagata, na tufa atu e Iesu “i le ʻausoo, ona avatu lea e le ʻausoo i le motu o tagata.” Na faavavega ona faateleina meaʻai mo tagata. Mātau: Na fafagaina e Iesu le toʻaafe e ala atu i se vaega toʻaitiiti, po o ona soo.
(Mataio 14:20, 21) Ona latou aai ai lea ma ua maoona, ua faaputu foʻi i mea ua totoe, ua tutumu ai ato e sefulu lua. 21 O i latou na aai e tusa ma le toʻalima afe o tane, ae e leʻi faitauina ai fafine ma tamaiti.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Mat 14:21
ae e leʻi faitauina ai fafine ma tamaiti: E na o Mataio o loo taʻua le iai o fafine ma tamaiti i lenei vavega. E mafai ona faapea atu e silia ma le 15,000 tagata na fafagaina faavavega.
Fafaga e le Toʻaitiiti le Toʻatele
SEʻI mafaufau i le mea lenei. (Faitau le Mataio 14:14-21.) A o leʻi oo i le Paseka i le 32 T.A., sa faatasi ai Iesu ma ona soo, ma le motu o tagata e toʻa 5,000 tamāloloa, e lē aofia ai fafine ma tamaiti, i le vaipanoa o Petesaita o se nuu i le itu i mātū o le Sami o Kalilaia.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Mataio 15:7-9) O outou o tagata faafiaamiotonu, ua moni ai le valoaga a Isaia iā te outou e faapea, 8 ʻUa āva mai nei tagata iā te aʻu i o latou laugutu, a ua mamao ese lava o latou loto mai iā te aʻu. 9 E lē aogā la latou tapuaʻiga o loo fai mai iā te aʻu, auā ua faavae a latou aʻoaʻoga i mataupu a tagata.’”
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Mat 15:7
faafiaamiotonu: O le upu Eleni hy·po·kri·tesʹ sa muaʻi faasino atu i tagata Eleni (mulimuli ane i tagata Roma) o loo faatinoina se vaega i se tala, ma o loo faamaulu ni matapulepule ina ia leotetele ai. Ae na mulimuli ane faaaogā lenei upu i se auala faafaatusa e faasino atu i se tagata o loo nanā ona faanaunauga ma uiga moni, e ala i le ola i se olaga uigalua pe tau ina faafoliga mai. Na taʻua e Iesu taʻitaʻi lotu Iutaia o ni ē “faafiaamiotonu.”—Mat 6:5, 16.
(Mataio 15:26) Ua tali atu o ia: “E lē tatau ona lafo falaoa a tamaiti i tamaʻi taʻifau.”
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Mat 15:26
tamaiti . . . tamaʻi taʻifau: E tusa ma le Tulafono a Mose, o taʻifau o se mea e lē mamā, ma e masani ona faaaogā i le Tusi Paia lenei upu i se auala faalumaluma. (Le 11:27; Mat 7:6; Fil 3:2; Fal 22:15) Peitaʻi i le talanoaga a Iesu o loo faamauina i le tusi o Mareko (7:27) ma Mataio, sa faaaogā ai e Iesu le faaupuga “tamaʻi taʻifau” po o se “taʻifau fagafao,” e faamāmā ai le faatusatusaga. Atonu sa faaaogā e Iesu se faaupuga agalelei sa faaaogā e aiga e lē o ni Iutaia mo a latou fagafao. O le faatusaina o tagata Isaraelu i “tamaiti” ae faatusa tagata e lē o ni Iutaia i “tamaʻi taʻifau,” e iloa ai na finagalo Iesu e faailoa mai i latou e tatau ona ave i ai le faamuamua. I se aiga e iai ni tamaiti ma taʻifau, e masani ona fafaga muamua tamaiti.
Faitau Tusi Paia
(Mataio 15:1-20) Ona ō mai lea iā Iesu o le ʻau Faresaio ma tusiupu mai Ierusalema, ma faapea mai: 2 “Aiseā ua solia ai e ou soo tū masani a tagata mai anamua? Auā ua lē fafano o latou lima a o leʻi aai.” 3 Ona tali atu ai lea o ia iā i latou: “Aiseā foʻi ua outou solia ai le poloaʻiga a le Atua i a outou tū masani? 4 Auā ua fetalai le Atua, ʻIa e āva i lou tamā ma lou tinā’; ma ʻO lē e fai upuleaga i lona tamā ma lona tinā e fasiotia lava o ia.’ 5 A ua outou fai mai, ʻO sē e faapea atu i lona tamā po o lona tinā: “O mea uma ua iā te aʻu e aogā iā te oe, o meaalofa na e ave i le Atua,” 6 e lē tatau ona āva o ia i lona tamā.’ Ua outou faalēaogā ai le afioga a le Atua i a outou tū masani. 7 O outou o tagata faafiaamiotonu, ua moni ai le valoaga a Isaia iā te outou e faapea, 8 ʻUa āva mai nei tagata iā te aʻu i o latou laugutu, a ua mamao ese lava o latou loto mai iā te aʻu. 9 E lē aogā la latou tapuaʻiga o loo fai mai iā te aʻu, auā ua faavae a latou aʻoaʻoga i mataupu a tagata.’” 10 Ona ia valaau atu lea i le motu o tagata ma fetalai atu: “Inā faalogo ia ma ia malamalama: 11 E lē leaga se tagata i mea e ʻai ai; ae e faaleagaina o ia i mea e sau mai i lona fofoga.” 12 Ona ō mai ai lea o le ʻausoo iā te ia ma faapea mai: “Pe e te silafia ua lē malilie le ʻau Faresaio i au fetalaiga?” 13 Ona ia tali atu lea: “O laau uma e leʻi totōina e loʻu Tamā o i le lagi, e liaʻieseina. 14 Tuu ai pea i latou. Auā o i latou o taʻitaʻi tauaso. Afai e taʻitaʻi e le tauaso le isi tauaso, e paʻuʻū uma i laʻua i le lua.” 15 Ona tali mai lea o Peteru iā te ia: “Ia e faamalamalama mai le talafaatusa iā i matou.” 16 Ona ia fetalai atu lea: “Pe e tou te leʻi malamalama lava? 17 Pe e tou te lē iloa ea, o meaʻai uma e alu atu i le fofoga, e ui atu i le manava ma toe alu atu i fafo? 18 Ae peitaʻi, o mea e sau mai i le gutu e sau lea mai i le loto, ma o mea na e leaga ai le tagata. 19 Auā e sau mai i le loto o mafaufauga leaga, o le fasioti tagata, mulilua, faitaaga, gaoi, molimau pepelo, ma upuleaga. 20 O mea na e leaga ai le tagata; ae e lē leaga se tagata pe a ʻai ae lē fafanoina ona lima.”
FEPUARI 19-25
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | MATAIO 16-17
“O Ai e Ōgatusa o Oulua Manatu?”
(Mataio 16:21, 22) E mai lenā taimi ua faailoa atu ai e Iesu Keriso i ona soo e faapea, e tatau ona alu o ia i Ierusalema ma e faapuapuagatia ai i mea e tele e toeaina, ma le ʻaufaitaulaga sili, ma le ʻautusiupu. E fasiotia o ia ma toe faatūina i le aso lona tolu. 22 Ona taʻitaʻi ane lea o ia e Peteru ma vavao iā te ia, ma faapea atu: “Le Alii e, ia e alofa iā te oe lava, e lē tutupu na mea iā te oe.”
Tane, ia Amanaʻia le Tulaga Ulu o Keriso
17 I se tasi mea na tupu, na faamatala ai e Iesu i ona aposetolo e ao ona malaga i Ierusalema, o le a sauāina ai o ia “e toeaina ma le ʻau ositaulaga sili, ma le ʻau tusiupu, e fasiotia foʻi o ia, e faatūina foʻi o ia i le aso tolu.” Ona taʻitaʻi ese lea e Peteru Iesu ma vavao iā te ia, ua faapea atu: “Le Alii e, ia mamao iā te oe lea mea; e lē oo lenā mea iā te oe.” E manino lava le aafia o manatu o Peteru i faalogona ootia. Sa tatau ona avatu se faasaʻoga. O le ala lea o le fetalai atu o Iesu: “Satani e, inā alu ia oe i oʻu tua, ua fai oe ma mea ou te tausuai ai; auā e lē o mea a le Atua ua e loto i ai, a o mea a tagata.”—Mataio 16:21-23.
(Mataio 16:23) A ua liliu lona tua iā Peteru ma faapea atu: “Satani e, inā alu ese ia oe! Ua fai oe ma mea ou te tautevateva ai, auā e lē o manatu o le Atua ua e manatu ai, a o manatu o tagata.”
Ia Mataala O Loo Manaʻo Satani e ʻAina Oe!
16 E mafai foʻi ona faasesēina e Satani auauna maelega a Ieova. O se faaaʻoaʻoga, seʻi mafaufau i le mea na tupu ina ua fetalai atu Iesu i ona soo o le a fasiotia o ia. O se uunaʻiga lelei na taʻitaʻi ese ai e Peteru Iesu ma faapea atu: “Le Alii e, ia e alofa iā te oe lava, e lē tutupu na mea iā te oe.” Ae na tali atu Iesu: “Satani e, inā alu ese ia oe!” (Mata. 16:22, 23) Aiseā na taʻua ai e Iesu Peteru o “Satani”? Sa malamalama lelei Iesu i le mea o le a tupu. Ua lata le taimi e maliu ai o ia e avea ma taulaga togiola, ma faamaonia ai e pepelo Satani. I lenā taimi tāua i le talafaasolopito o tagata, e lē o se taimi e “alofa” ai Iesu iā te ia lava. Peitaʻi, o le mea tonu lenā e leʻi manaʻo ai Satani ina ia mataala Iesu.
17 Ua tatou ola foʻi i se vaitaimi faigatā, a o tatou lata i le iʻuga o lenei faiga o mea. E manaʻo Satani e tatou te lē mataala, ma ʻalolofa’ iā i tatou lava, e ala i le ola i se olaga sologa lelei i lenei lalolagi, ma mou atu ai le uiga faanatinati. E lē tatau ona tupu lenā mea. Nai lo o lea, ʻia faaauau ona tatou mataala.’ (Mata. 24:42) Aua neʻi o tatou talitonu i faamatalaga taufaasesē a Satani, e leʻi taitai oo mai le iʻuga, pe e lē oo mai foʻi se iʻuga.
(Mataio 16:24) Ona fetalai atu lea o Iesu i ona soo: “A fia mulimuli mai se tasi iā te aʻu, ia faafitia e ia o ia lava ma amo le laau e faapuapuagatia ai o ia, ma mulimuli mai pea iā te aʻu.
ʻIa ō Atu e Fai Nuu ma Soo, ma Papatiso i Latou’
9 O ā mea e aofia i le usitaia o le faaaʻoaʻoga a Iesu i le faia o le finagalo o le Atua? Na fetalai Iesu i ona soo: “Ai se tasi e fia mulimuli mai iā te aʻu, ia faafiti o ia iā te ia, ma ave lona satauro, i le mulimuli mai [“ai pea,” NW ] iā te aʻu.” (Mataio 16:24) I inei o loo faamaʻoti mai ai e Iesu gaoioiga e tolu e tatau ona tatou faia. Muamua, ia ʻfaafitia’ i tatou lava. O lona uiga, ua lafoaʻi o tatou faanaunauga manatu faapito, ae lotomalie e usiusitai i faatonuga ma taʻiala a le Atua. Lona lua, ia ʻave lo tatou satauro.’ I le vaitaimi a o soifua Iesu i le lalolagi, o le satauro sa fai ma faailoga o ni lagona māsiasi ma le matuā puapuagatia. O i tatou la o ni Kerisiano e tatou te talia le mea moni, e iai taimi e tatou te puapuagatia ai ona o le tala lelei. (2 Timoteo 1:8) E ui ina amusia pe faitioina i tatou e le lalolagi, ae ua faapei i tatou o Keriso, ua ʻfaatauvaa iā i tatou le mā,’ ae fiafia i le iloa o loo tatou faafiafiaina le finagalo o le Atua. (Eperu 12:2) Ma le manatu faaiʻu, e tatou te mulimuli atu “pea” iā Iesu.—Salamo 73:26; 119:44; 145:2.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Mataio 16:18) Ou te fai atu foʻi iā te oe, O Peteru oe, ma ou te atiaʻe laʻu faapotopotoga i luga o lenei papa, e lē mafai ona manumalo ai faitotoʻa o le Tuugamau.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Mat 16:18
O Peteru oe, ma . . . i luga o lenei papa: O le upu Eleni peʹtros o lona uiga “o se fasi papa, po o se maa.” Ae o loo faaaogāina i inei o se igoa o se tagata (Peteru), o le faa-Eleni lea o le igoa na faaigoa ai e Iesu Simona. (Ioa 1:42) O le upu peʹtra e talitutusa ma le peʹtros, ua faaliliuina i le upu “papa,” ma e mafai ona uiga atu i se faavae mautū po o se papa telē. O loo faaaogāina foʻi lenei upu Eleni i le Mat 7:24, 25; 27:60; Lu 6:48; 8:6; Ro 9:33; 1Ko 10:4; 1Pe 2:8. E manino mai, e leʻi manatu Peteru o ia le papa lea o le a atiaʻe ai e Iesu le faapotopotoga, auā na tusi o ia i le 1Pe 2:4-8, o Iesu le “maa tulimanu faavae” lea ua leva na valoia mai, ma ua filifilia e le Atua. E lē gata i lea, na taʻua e Paulo o Iesu le “faavae” ma o le “papa faaleagaga.” (1Ko 3:11; 10:4) E iloa mai ai, e peiseaʻī na fetalai atu Iesu: ʻO oe lē ua ou taʻua o Peteru, o se Fasi Papa, ua e iloa lelei “lenei papa” o Keriso, o lē o le a avea ma faavae o le faapotopotoga Kerisiano.’
faapotopotoga: O le taimi muamua lea ua aliaʻe mai ai le upu Eleni ek·kle·siʹa. E maua mai i upu Eleni o le ek, e uiga atu i “fafo” ma le ka·leʹo, o lona uiga o le “valaau.” E faasino atu i se vaega o tagata ua valaauina faatasi mo se fuafuaga po o se galuega. I inei, o loo valoia ai e Iesu le faavaeina o le faapotopotoga Kerisiano, e faia aʻe i Kerisiano faauuina, o ē ua pei o “maa ola” o loo “fausia aʻe ai le fale faaleagaga.” (1Pe 2:4, 5) O lenei upu Eleni o loo tele ina faaaogā i le Septuagint, e tutusa ma le upu Eperu ua faaliliuina i le “faapotopotoga,” lea e masani ona faasino atu i le nuu atoa o tagata o le Atua. (Te 23:3; 31:30) I le Ga 7:38, o loo faaaogā ai le upu “faapotopotoga” e faasino atu i tagata Isaraelu o ē na valaauina mai i Aikupito. I se tulaga tutusa, ua faia aʻe le “faapotopotoga a le Atua” i Kerisiano ua ʻvalaauina mai i le pōuliuli’ ma ua ʻfilifilia mai i le lalolagi.’—1Pe 2:9; Ioa 15:19; 1Ko 1:2.
(Mataio 16:19) Ou te tuuina atu iā te oe ki o le malo o le lagi, ma o le mea e te fusifusia i le lalolagi ua uma ona fusifusia i le lagi. O le mea foʻi ua e tatalaina i le lalolagi ua uma ona tatalaina i le lagi.”
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Mat 16:19
ki o le malo o le lagi: I le Tusi Paia, o i latou e tuuina i ai ki, e tusa po o ni ki moni po o ni ki faafaatusa, o i latou ia ua maufaatuatuaina ma tuuina i ai se tulaga pule. (1No 9:26, 27; Isa 22:20-22) O lea, ua faaaogāina ai le upu “ki” e faaāta mai ai le pule ma tiute tauave. Na faaaogā e Peteru nei “ki” na tuuina atu iā te ia ina ia tatala ai le avanoa mo tagata Iutaia (Ga 2:22-41), tagata Samaria (Ga 8:14-17), ma tagata o Nuu Ese (Ga 10:34-38) ina ia maua ai le agaga paia o le Atua, ma le faamoemoe o le ulu atu i le Malo i le lagi.
Faitau Tusi Paia
(Mataio 16:1-20) Ua faalatalata mai le ʻau Faresaio ma le ʻau Satukaio e faaosooso iā te ia, ma fai mai ia faaali atu iā i latou se faailoga mai i le lagi. 2 Ona ia tali atu lea iā i latou: “[[A oo i le afiafi e masani ona outou faapea mai, ʻE lelei le tau auā ua mūmū mai le lagi’; 3 ma i le taeao, ʻE matagi ma timuga le asō, auā ua mūmū ma auaoa mai le lagi.’ Ua outou iloa ona faamatala foliga o le lagi, ae e lē mafai ona outou faamatala faailoga o taimi.]] 4 Ua saʻili mai pea le tupulaga leaga ma le mulilulua mo se faailoga, ae e leai se faailoga e tuuina atu iā i latou, na o le faailoga o Iona.” Ona alu ese ai lea o ia ae tuua i latou. 5 Ua ō atu le ʻausoo i le isi itu ae ua galo ona ave ni falaoa. 6 Ua fetalai atu Iesu iā i latou: “Ia outou mataala ma faaeteete i le mea faafefete a le ʻau Faresaio ma le ʻau Satukaio.” 7 Ona latou talatalanoa lea e faapea: “Tatou te leʻi aumaia ni falaoa.” 8 A ua silafia e Iesu lenei mea, ona ia fetalai atu lea: “Aiseā ua outou talatalanoa ai ma faapea ane e leai ni falaoa, o outou o ē e faatuatua itiiti? 9 Pe tou te leʻi maua lava le manatu? Pe tou te leʻi manatua ea falaoa e lima ia na fafaga ai le toʻalima afe, ma le tele o ato na tutumu ai? 10 Po o falaoa foʻi e fitu ia na fafaga ai tagata e toʻafā afe, ma le tele o ato tetele na tutumu ai? 11 Po ua faapefea ona outou lē malamalama ou te leʻi tautala atu iā te outou e uiga i ni falaoa? A ia outou faaeteete i le mea faafefete a le ʻau Faresaio ma le ʻau Satukaio.” 12 Ua latou malamalama na fetalai o ia, ia latou faaeteete i aʻoaʻoga a le ʻau Faresaio ma le ʻau Satukaio, ae lē o mea e faafefete ai falaoa. 13 Ua maliu atu Iesu i vaipanoa o Kaisareia Filipo, ona fesili atu lea i ona soo: “O le ā se tala a tagata, po o ai le Atalii o le tagata?” 14 Ua latou faapea mai: “Ua fai mai nisi o Ioane le Papatiso, a o isi o Elia, a ua faapea mai isi o Ieremia, po o se tasi o le ʻauperofeta.” 15 Ona ia fetalai atu lea iā i latou: “A o outou, o le ā sa outou tala, o ai aʻu?” 16 Ona tali mai lea o Simona Peteru: “O oe o le Keriso, o le Alo o le Atua soifua.” 17 Ua faapea atu Iesu: “Ia fiafia oe Simona le atalii o Iona, auā e lē o se tagata na faaalia atu iā te oe, a o loʻu Tamā o i le lagi. 18 Ou te fai atu foʻi iā te oe, O Peteru oe, ma ou te atiaʻe laʻu faapotopotoga i luga o lenei papa, e lē mafai ona manumalo ai faitotoʻa o le Tuugamau. 19 Ou te tuuina atu iā te oe ki o le malo o le lagi, ma o le mea e te fusifusia i le lalolagi ua uma ona fusifusia i le lagi. O le mea foʻi ua e tatalaina i le lalolagi ua uma ona tatalaina i le lagi.” 20 Ua ia matuā fai atu i le ʻausoo, ina ia aua neʻi taʻuina atu i se tasi e faapea o ia o le Keriso.
FEPUARI 26–MATI 4
ʻOA TAUTELE MAI I LE AFIOGA A LE ATUA | MATAIO 18-19
“ʻAlofia Mea E te Tausuai pe Tausuai ai Isi”
(Mataio 18:6, 7) A o se tagata e na te faatausuai i se tasi o i latou nei e faatauvaa ua faatuatua iā te aʻu, e lelei pe a nonoa se maa olo e toso e asini i lona ua, ma faamāgoto i le moana sausau. 7 “Oi talofa i le lalolagi ona o mea e tausuai ai! O le mea moni, e oo mai lava mea e tausuai ai, ae e malaia le tagata na te aumaia na mea e tausuai ai!
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Mat 18:6, 7
se maa olo e toso e asini: Po o se “maa olo telē.” Pe e faaliliuina saʻo o “se maa olo a se asini.” O lenei ituaiga o maa olo atonu e 1.2-1.5 mita (4-5 futu) le lautele faataamilo, ma sa tatau ona tosoina e se asini ona e mamafa tele.
mea e tausuai ai: O le uluaʻi uiga o le upu Eleni skanʹda·lon, lea ua faaliliuina i “mea e tausuai ai,” e foliga mai e faasino atu i se mailei; fai mai nisi e faasino atu i le matāsele lea e iai se maunu. E lē gata i lea, na faasino atu i so o se mea e faapogaia ai se tasi e tausuai pe paʻū. I se uiga faafaatusa, e faasino atu i se gaoioiga po o se tulaga e taʻitaʻia atu ai se tasi i se ala lē lelei, faia o le amioleaga ma lolo atu i le agasala. I le Mat 18:8, 9, o le veape skan·da·liʹzo, lea ua faaliliuina i le “tausuai,” e mafai ona uiga atu i le “avea ma mailei; faapogaia e fai le agasala.”
nwtsty ata
Maa olo
Na faaaogāina maa olo ina ia nuti ninii ai saito ma olo ai olive ina ia maua ai suāuu. O nisi maa olo e lāiti ma e mafai ona oloina e se tagata, ae o nisi maa olo e tetelē ma na manaʻomia ona tosoina e se meaola. Atonu o se maa olo telē faapea lea na faamalosia e tagata Filisitia Samasoni e olo ai le saito. (Fam 16:21) O maa olo ia na tosoina e manu e lē gata sa taatele i Isaraelu ae na taatele foʻi i le emepaea o Roma.
Maa Olo Pito i Luga ma le Maa Olo Pito i Lalo
O se maa olo telē e pei ona faaalia i le ata, e tosoina e se manu e pei o se asini ma e faaaogā e nuti ai saito pe e tatau mai ai le sua o olive. O le maa olo pito i luga atonu e 1.5 mita (5 futu) lona lautele faataamilo, ma e oloina i luga o se maa olo pito i lalo e sili atu lona telē.
(Mataio 18:8, 9) O lenei, a e tausuai ona o lou lima po o lou vae, ia tipi ese ma lafoaʻi. Auā e sili ona lelei o lou maua o le ola a o e pipili ma mumutu vaega o lou tino, nai lo le lafoina o oe i le afi e faavavau ma ou lima ma vae e lua. 9 Afai foʻi e te tausuai ona o lou mata, ia sali ese ma lafoaʻi. Auā e sili ona lelei lou maua o le ola ma lou mata e tasi, nai lo le lafoina o oe i le afi i Kena ma ou mata e lua.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Mat 18:9
Kena: O lenei upu e mai i upu Eperu o le geh hin·nomʹ, o lona uiga o le “vanu o Hinoma,” lea sa i le itu i Sisifo ma Saute o Ierusalema anamua. (Tagaʻi i le App. B12, ma le faafanua “Jerusalem and Surrounding Area.”) E oo mai i aso o Iesu, ua avea le vanu o se nofoaga e susunu ai otaota, o lea, ua talafeagai lelei ona faaaogā le upu “Kena” e fai ma faailoga o le faaumatiaga aʻiaʻi.
nwtstg Uiga o Upu
Kena
O le igoa Eleni o le vanu o Hinoma, lea sa i saute i sisifo o Ierusalema anamua. (Ie 7:31) Na faaaogāina faavaloaga e faasino i se nofoaga e susunu ai tino oti. (Ie 7:32; 19:6) E leai ni faamaoniga e iloa ai, na lafoina ni meaola po o tagata i Kena ina ia susunuolaina pe faapuapuagatia ai. O lea, e lē mafai ona faaāta mai e lenei nofoaga se vaipanoa e lē vaaia e susunuina ai e faavavau agaga o tagata. Nai lo lea, na faaaogā e Iesu ma ona soo le faaupuga Kena ina ia faaāta mai ai le faasalaga e faavavau o le “oti faalua,” po o le faaumatiaga e faavavau.—Fal 20:14; Mat 5:22; 10:28.
(Mataio 18:10) Vaai lelei ia aua neʻi o outou ʻinoʻino i se tasi o i latou nei e faatauvaa, auā ou te fai atu iā te outou o loo vaavaai atu pea a latou agelu i le lagi, i fofoga o loʻu Tamā o i le lagi.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Mat 18:10
vaavaai atu . . . i fofoga o loʻu Tamā: Po o le “fesootaʻi ma loʻu Tamā.” Talu ai e mafai e foafoaga agaga ona ō atu i luma o le Atua, e na o i latou la e mafai ona vāai i fofoga o le Atua.—Eso 33:20.
Mea o Faia e Agelu mo i Tatou
Ua faailoa mai e Iesu le matafaioi ua tuuina atu i agelu a le Atua, ina ia latou vaavaaia le lelei faaleagaga o ana auauna. O lea, na lapataʻia ai e Iesu ona soo ina ia aua neʻi faatausuai i isi i lona faapea atu: “Vaai lelei ia aua neʻi o outou ʻinoʻino i se tasi o i latou nei e faatauvaa, auā ou te fai atu iā te outou o loo vaavaai atu pea a latou agelu i le lagi, i fofoga o loʻu Tamā o i le lagi.” (Mataio 18:10) E lē o le uiga o le tala a Iesu, e tofu ona soo ma le agelu o loo leoleoina o ia. Ae ua faaalia ai le naunau mai o agelu o loo galulue faatasi ma le Atua, i tagata o le faapotopotoga Kerisiano.
Saʻiliʻiliga Loloto mo ʻOa Faaleagaga
(Mataio 18:21, 22) Ona sau lea o Peteru ma faapea mai iā te ia: “Le Alii e, e faafia ona agasala mai loʻu uso iā te aʻu ma ou faamagalo atu iā te ia? Pe e faafitu ea?” 22 Ua fetalai atu Iesu iā te ia: “Ou te fai atu iā te oe, e lē faafitu, ae e faafitu sefulu fitu.
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Mat 18:22
faafitu sefulu fitu: Pe e faaliliuina saʻo i le “fitu sefulu faatele i le fitu.” O lenei faaupuga Eleni e mafai ona uiga atu i le “70 ma le 7” (77 taimi) po o le “70 faatele i le fitu” (490 taimi). O loo maua foʻi lenei faaupuga i le Septuagint i le Ke 4:24 ma e faaliliuina le faaupuga Eperu i le “faafitu sefulu ma le fitu,” e lagolagoina ai le faaliliuga e “faafitu sefulu fitu.” E tusa po o le ā lo tatou malamalamaga i ai, ae o le taʻua soo o le numera fitu e tutusa ma le manatu “e lē gata mai” po o le “lē faatapulaaina” foʻi. O le sui e Iesu o le 7 i le 77, na faailoa atu ai e Iesu i ona soo e leai se mea e tatau ona gata mai ai lo latou lotofaamagalo. I se faaeseesega, na taʻua i le Talmud faa-Papelonia (Yoma 86b) e faapea: “Afai e faia e se tagata se agasala, o le taimi muamua, lona lua ma le lona tolu e faamagalo ai o ia, ae o le taimi lona fa e lē faamagaloina o ia.”
(Mataio 19:7) Ona latou fai mai lea iā te ia: “Aiseā la na fai mai ai Mose e avatu se tusi e faamaonia ai ua faateʻa le avā?”
nwtsty faamatalaga mo suʻesuʻega o le Mat 19:7
tusi e faamaonia ai ua faateʻa: Po o le “tusi e tatala ai faaipoipoga.” Pe a mafaufau se tane e faateʻa lana avā, na faatalitalia o ia e saunia se tusi faamaonia ma saʻili mo se fautuaga mai i toeaina. O le faia faapea, na tuu atu ai e le Tulafono iā te ia le taimi e toe mafaufau ai i lenei filifiliga tāua o le a ia faia. O le sini o le Tulafono, ia ʻalofia le vave tatala o se faaipoipoga ma saunia ai se puipuiga faaletulafono mo fafine. (Te 24:1) Peitaʻi i aso o Iesu, sa faigofie ona faia e taʻitaʻi lotu tatalaga faaipoipoga. O Josephus, o se tusitala o talafaasolopito o le uluaʻi senituri, ma o se faresaio sa tatala lana faaipoipoga. Na ia faapea mai, e mafai ona tatala se faaipoipoga “e tusa lava po o le ā le māfuaaga (o na māfuaaga e masani ona māfua mai i tamāloloa).”
nwtsty ata
Tusi o le Teteʻaga
O lenei tusi o le teteʻaga e mai le 71 po o le 72 T.A., ma na tusia i le faa-Arama. Na maua i le itu i mātū o le Wadi Murabbaat, o se ālia ua lē o toe tafe i le toafa o Iuta. O loo taʻua ai o le tausaga lona ono o le fouvalega a tagata Iutaia, na faateʻa ai e Iosefa le atalii o Naqsan mai Masada, lana avā o Miriama le afafine o Ionatana.
Faitau Tusi Paia
(Mataio 18:18-35) “E moni ou te fai atu iā te outou, O mea uma tou te fusifusia i le lalolagi, ua uma ona fusifusia i le lagi. O mea uma foʻi tou te tatalaina i le lalolagi, ua uma ona tatalaina i le lagi. 19 Ou te toe fai atu foʻi iā te outou, Afai e malilie faatasi se toʻalua o outou i le lalolagi i se mea tāua la te talosaga atu ai, e faataunuuina lava e loʻu Tamā o i le lagi. 20 Auā a faapotopoto ai se toʻalua po o se toʻatolu i loʻu igoa, ou te iai faatasi ma i latou.” 21 Ona sau lea o Peteru ma faapea mai iā te ia: “Le Alii e, e faafia ona agasala mai loʻu uso iā te aʻu ma ou faamagalo atu iā te ia? Pe e faafitu ea?” 22 Ua fetalai atu Iesu iā te ia: “Ou te fai atu iā te oe, e lē faafitu, ae e faafitu sefulu fitu. 23 “O le mea lea ua faatusaina ai le malo o le lagi i se tupu, o lē na manaʻo e totogi mai e ana pologa a latou aitalafu. 24 A o faia lenā mea, na aumaia ai se tagata na nofo aitalafu iā te ia i taleni e sefulu afe [e tusa ma le 60,000,000 tenari]. 25 Ae ona e leai sana mea e toe totogi ai, na poloaʻi ai lona matai ina ia faatau atu o ia, ma lana avā, ma lana fanau, ma mea uma o iā te ia, ina ia toe totogi mai ai le aitalafu. 26 O lea na faapaʻū ai i lalo le pologa ma augani atu iā te ia, ʻIa e malie e tuu mai se avanoa, ou te toe totogi atu ai mea uma iā te oe.’ 27 Ona alofa mutimutivale ai lea o le matai i lana pologa, ua faasaʻoloto iā te ia, ma faamagalo lana aitalafu. 28 Ae ina ua alu atu lenā pologa, na ia maua ai lona uso a pologa, o lē na aitalafu iā te ia i le selau tenari. Ona ia puʻe lea ma titina lea pologa ma faapea atu, ʻIa e toe totogi mai mea na e aitalafu ai iā te aʻu.’ 29 O lea na faapaʻū ai i lalo lona uso a pologa ma ʻaiʻoi mai iā te ia, ʻIa e malie e tuu mai se avanoa, ou te toe totogi atu ai laʻu aitalafu.’ 30 Peitaʻi, e leʻi malie o ia, ae na faatonu atu e lafo o ia i le falepuipui seʻia toe totogi uma mai lana aitalafu. 31 Ina ua iloa e ona uso a pologa mea uma na ia faia, ona matuā tigā ai lea o i latou ma ō atu ua faamatala atu mea uma i lo latou matai. 32 Ona valaau atu lea o le matai ma faapea atu iā te ia, ʻO oe lenā le pologa leaga, na ou faamagaloina lau aitalafu ina ua e ʻaiʻoi mai iā te aʻu. 33 Pe e lē tatau ea la ona e alofa mutimutivale i lou uso a pologa, e pei foʻi ona ou alofa mutimutivale iā te oe?’ 34 O lea, na matuā ita ai lona matai, ma tuuina atu o ia i leoleo o le falepuipui, seʻia toe totogi uma mai mea na ia aitalafu ai. 35 E faia foʻi faapena e loʻu Tamā o i le lagi iā te outou, pe afai tou te lē faamagalo atu ma o outou lotoatoa i o outou uso.”