VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • rs api 270-api 277
  • Oroa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Oroa
  • Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Papai tei tuea
  • E mea tia anei ia faatupu tatou i te mau oroa?
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • Te mau oroa ta te Atua e ore roa e au
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • Te Noela—E oroa kerisetiano mau anei?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • E auraa anei to te horoaraa taoˈa i te Noela?
    A ara mai na! 1992
Ite hau atu â
Haaferuriraa i nia i te mau Papai
rs api 270-api 277

Oroa

Auraa: Mau mahana faaearaa ohipa e haapiiraa no te haamanaˈoraa i te hoê ohipa i tupu. E riro atoa teie mau mahana ei mau oroa utuafare aore ra huiraatira. E nehenehe e taaihia i te hoê ohipa faaroo aore ra i te hoê noa ohipa totiale aore ra a teie nei ao anaˈe.

E niu Bibilia anei to te oroa Noela?

Te taio mahana o teie oroa

Te faataa ra te Cyclopædia a M’Clintock e Strong e: “Aita te oroa Noela i faauehia e te Atua e eita e itehia to ˈna tumu i roto i te Faufaa Apî. Aita hoê noa ˈˈe mea i roto i te Faufaa Apî, e hau atu ïa i roto i te hoê buka ê atu, o te nehenehe e haamau papu i te mahana fanauraa o te Mesia.”—(New York, 1871), Buka II, api 276.

Ia au i te Luka 2:8-11, i faaea na te mau tiai mamoe i te po i rapae i te tau a fanauhia ˈi o Iesu. Te parau ra te buka La vie quotidienne en Palestine au temps de Jésus e: “E faaea te mau nǎnǎ . . . i te tau toetoe i roto i te mau fare mamoe, e ua navai noa te reira no te ite e ere roa i te mea tano te taio mahana matauhia no te Noela i te tau hiona, e te parau ra hoi te Evanelia e tei rapaeau te mau tiai mamoe.”—(1961) a Henri Daniel-Rops, api 280.

Te haamaramarama maira The Encyclopedia Americana e: “Mea taa ore te tumu e faatupuhia ˈi te oroa Noela i te 25 no Titema, tera râ, te tiaturi-noa-hia nei e ua maitihia tera mahana ia tuea oia e te mau oroa etene i faatupuhia i te area o te rua poto no te tau toetoe, ia haamata te mau mahana i te roa mai, no te haamanaˈoraa i te ‘fanau-faahou-raa o te mahana.’ . . . Tei tera area taime atoa te mau Saturnales Roma (te hoê oroa no Saturne, te atua o te faaapu, e te puai faaapîhia o te mahana), e te manaˈohia ra e no roto mai vetahi mau peu o te Noela i teie oroa etene tahito.”—(1977), Buka 6, api 666.

Te farii ra te New Catholic Encyclopedia e: “Aita i itehia te mahana fanauraa o te Mesia. Aita te Evanelia e faataa ra i te mahana e te avaˈe atoa . . . Ia au i te tatararaa a H. Usener . . . e o tei fariihia i teie mahana e te rahiraa o te mau taata ite, ua haamauhia te mahana fanauraa o te Mesia i te rua poto no te tau toetoe (25 no Titema ia au i te tarena Julien, 6 no Tenuare ia au i te tarena no Aiphiti) no te mea i te reira mahana e haamata ˈi te mahana i te hoˈi i te pae apatoerau o te raˈi, ua faatupu te feia faaroo etene a Mithra i te oroa dies natalis Solis Invicti (fanauraa o te mahana vî ore). I te 25 no Titema 274, ua faariro Aurélien i te atua-mahana ei atua paruru matamua o te hau emepera e ua pûpû oia i te hoê hiero na ˈna i roto i te Aua no Mars. Ua fa mai te Noela i te hoê tau mea puai roa te haamoriraa i te mahana i Roma.”—(1967), Buka III, api 656.

Te feia paari aore ra hiˈo fetia, i arataihia e te hoê fetia

E feia hiˈo fetia teie mau taata paari tei haere mai na te pae hitia o te râ mai. (Mat. 2:1, 2, MN; Jé, nota i raro i te api) Noa ˈtu e mea au na te taata e rave rahi te peu hiˈo fetia i teie mahana, ua opani etaeta râ te Bibilia i te reira. (Hiˈo i te mau api 269, 270, i te tumu parau “Oraraa faataahia.”) Na te Atua anei i aratai i teie feia ia Iesu ra, inaha e te rave nei ratou i te mau peu opanihia e Ana?

Ia au i te Mataio 2:1-16, ua aratai na mua te fetia i te feia hiˈo fetia ia Heroda ra, i muri iho ia Iesu ra, e tamata ˈtura o Heroda i te haapohe ia Iesu. Aita i faahitihia e taa ê atu i te feia hiˈo fetia ua ite te hoê noa ˈˈe taata i te “fetia.” I muri aˈe i to ratou revaraa, ua faaara ru te melahi a Iehova ia Iosepha ia horo oia i Aiphiti no te paruru i te aiû. E tapao anei taua “fetia” ra no ǒ mai i te Atua ra, aore ra no ǒ mai i tei hinaaro e haapohe i te Tamaiti a te Atua?

Aita te faatiaraa Bibilia e faataa ra e ua ite te feia hiˈo fetia i te aiû ra o Iesu i roto i te hoê vahi amuraa maa a te mau animala, mai tei faatupuhia i te oroa Noela. I te taeraa mai te feia hiˈo fetia, te ora ra o Iesu e to ˈna mau metua i roto i te hoê fare. No nia i te matahiti o Iesu, a haamanaˈo, ia au i ta Heroda i haapii na roto i te feia hiˈo fetia, ua faaue oia ia haapohehia te mau tamaroa atoa e piti matahiti e i raro aˈe i roto i te mataeinaa ra o Betelehema.—Mat. 2:1, 11, 16.

Te horoaraa i te mau ô, Nicolas Peata, te Papa Noela, e te vai ra ˈtu â

Aita roa ˈtu e taairaa to te peu horoaraa taoˈa i te oroa Noela e ta te feia hiˈo fetia i rave. Mai ta tatou i ite i nia ˈtu, aita teie feia i tae mai i te taime fanauraa o Iesu. Hau atu â, aita ratou i horoa i te mau ô te tahi na te tahi, ua pûpû râ ratou na te aiû ra o Iesu, ia au i tei matauhia ia haerehia e farerei te hoê taata tiaraa teitei.

Te faahiti ra The Encyclopedia Americana e: “Ia tupu te mau oroa Saturnales . . . e horoahia te mau ô te tahi na te tahi.” (1977, Buka 24, api 299) E tano roa te reira i te mea e tupu ra i te Noela—te horoaraa i te mau ô te tahi na te tahi. Aita te huru feruriraa e faaitehia ra i teie horoaraa ô e faaoaoa mau, no te mea te ofati nei te reira i te mau faaueraa tumu Kerisetiano mai ta te Mataio 6:3, 4 e te Korinetia 2, 9:7. Inaha, e nehenehe te hoê Kerisetiano e faaite i to ˈna here ma te pûpû i te mau ô i te hoê taime ê atu o te matahiti, e i te taime atoa ta ˈna e hinaaro.

Ia au i te vahi e ora ˈi ratou, te parauhia ra i te mau tamarii e na Papa Noela, na Santa Claus, na Nicolas Peata, na Father Christmas, na Père Noël, na Knecht Ruprecht, na te feia hiˈo fetia, na te demoni iti ra o Jultomten (aore ra Julenissen) aore ra na te tahuˈa vahine ra parauhia La Befana e hopoi mai i te mau ô. (The World Book Encyclopedia, 1984, Buka 3, api 414) Papu maitai e e ere roa ˈtu teie mau aamu i te parau mau. Na roto i te faatiaraa i teie mau aamu, te haapiihia ra anei te mau tamarii ia faatura i te parau mau? Te faahanahana ra anei teie peu ia Iesu Mesia, tei haapii ia haamorihia te Atua ma te parau mau?—Ioa. 4:23, 24.

Te vai ra anei te hoê patoiraa ia apiti atu i roto i te mau oroa e ere i te Kerisetiano mai te peu e eita e faatupuhia no te hoê tumu faaroo?

Eph. 5:10, 11: “Ia itea ia outou te mea au i te Fatu ra. E eiaha roa ei amuiraa i te feia parau faufaa ore o te pouri ra, e aˈo atu râ.”

Kor. 2, 6:14-18: “Eaha to te parau-tia auraa i te parau-tia ore? e eaha to te maramarama auraa i te pouri? E eaha to te Mesia auraa ia Behala? e eaha to te taata faaroo ra faufaa i te taata faaroo ore? E eaha to te hiero o te Atua ra atiraa ˈtu i te idolo? . . . E teie nei, te na ô maira Iehova, E haere mai outou i rapaˈe au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e na ˈu e farii atu ia outou . . . e ei tamarii tamaroa outou na ˈu e ei tamarii tamahine, te parau maira Iehova tei tia ia ˈna te mau mea atoa ra.” (E nehenehe e faaea i te rave i te mau peu haaputapû e ere i te Kerisetiano ma te faaohipa i te here mau no Iehova e te hinaaro puai e faaoaoa ia ˈna. Aita roa ˈtu hoê taata tei ite e tei here mau i te Atua e manaˈo ra e te faaerehia ra o ˈna i te oaoa ia faarue oia i te mau peu e faahanahana nei i te mau atua hape aore ra e haafaufaa nei i te haavare. E tauturu te here mau ia ˈna ia oaoa oia i te parau mau, eiaha râ i te parau-tia ore. Hiˈo Korinetia 1, 13:6.)

A taio i te Exodo 32:4-10. A tapao na e ua rave mai te mau ati Iseraela i te hoê peu faaroo no Aiphiti, ma te horoa râ i te hoê iˈoa apî, te ‘mahana oroa no Iehova.’ Ua faautua-ino-hia râ ratou e te Atua. I to tatou nei tau, te haapao-noa-hia nei te mau peu o te senekele 20 tei taaihia i te mau oroa huru rau. E au ra e e ere vetahi i te mea ino. Tera râ, ua ite o Iehova mai te omuaraa mai â i te mau peu faaroo etene tei horoa mai i teie mau oroa. E ere anei o to ˈna manaˈo te tia ia haapaohia?

Faahohoˈaraa: Ahiri e e haere te hoê pǔpǔ taata i te fare o te hoê taata ma te parau e te haere mai nei ratou no te faatupu i to ˈna oroa mahana fanauraa. Eita râ teie taata e au i te amu-hua-raa e te inu-hua-raa, e te raveraa i te haerea tia ore. Te rave nei râ vetahi i teie mau mea atoa; te horoa nei ratou i te mau ô te tahi na te tahi eiaha râ na ˈna. Te vahi fifi roa ˈtu, aita te taio mahana ta ratou i maiti no te oroa e tano noa ˈˈe ra i to ˈna oroa mahana fanauraa, i to te hoê râ o to ˈna mau enemi. Eaha ïa te huru o teie taata? E hinaaro anei oe e amui atoa ˈtu i te reira? Tera hoi te tupu i te oroa Noela.

Nohea mai te oroa Pakate e te mau peu taaihia i te reira?

Te parau ra The Encyclopædia Britannica e: “Aita e itehia ra i te hoê noa ˈˈe faaiteraa no te haapaoraa i te Pakate i roto i te Faufaa Apî aore ra i roto i te mau papai a te mau Metua aposetolo. E manaˈo ê roa te haamoˈaraa i te mau mahana taa ê no te mau Kerisetiano matamua.”—(1910), Buka VIII, api 828.

Te parau ra The Catholic Encyclopedia e: “Ua taaihia e rave rahi peu etene no te farii i te hoˈiraa mai o te tau uaaraa tiare i te oroa Pakate. Ua riro te huero moa ei taipe no te oteoraa te ora i te omuaraa o te tau uaaraa tiare. . . . Ua riro te rapiti ei taipe etene o tei faahohoˈa noa i te faahoturaa.”—(1913), Buka V, api 227.

Teie ta Alexander Hislop i papai, i roto i ta ˈna buka Les Deux Babylones: “Eaha te auraa o te parau iho Easter? E ere i te hoê iˈoa Kerisetiano: no Kaladaio mai to ˈna tumu. Aita ˈtu auraa o te Pakate (Beretane, Easter) oia hoi Astarté, te hoê o te mau tiaraa iˈoa o Beltis, te ruahine o te mau raˈi, oia hoi te iˈoa, . . . mai ta Layard i ite i nia i te mau patu no Asura, o ‘Ishtar.’ . . . Tera ïa te aamu o Easter. Te haapapu rahi ra te mau peu matauhia tei itehia â i te tau oroa i te faaiteraa a te Tuatapaparaa no nia i to ˈna huru Babulonia. I itehia na te mau faraoa monamona veavea e satauro to nia iho i te Faraire Moˈa, e te mau huero moa penihia o te Pakate, i roto i te mau peu no Kaladaio, mai teie mahana atoa.”—(Condé-sur-Escaut, 1972), huriraa a J.-E. Cerisier, mau api 151, 157; hiˈo Ieremia 7:18.

Te vai ra anei te hoê patoiraa ia faatupu te mau Kerisetiano i te Matahiti Apî?

Te faataa ra The World Book Encyclopedia e: “Ua pûpû to Roma i tera mahana [1 no Tenuare] no Janus, te atua o te mau uputa e o te mau opani e te mau haamataraa. Ua topahia te iˈoa o te avaˈe no Tenuare na nia ia Janus e piti to ˈna mata—hoê o tei fariu i mua, te tahi i muri.”—(1984), Buka 14, api 237.

Mea taa ê te taio mahana o te Matahiti Apî e te mau peu taaihia i tera oroa ia au i te fenua. I roto e rave rahi fenua e tuhaa te taiata e te taero ava no taua oroa ra. Te aˈo nei hoi te Roma 13:13 e: “Ei haere nehenehe to tatou mai te haere ao ra, eiaha ma te hori ra, e te faataero ra, eiaha te parau faufau, e te taiata ra, eiaha te mârô e te feii ra.” (Hiˈo atoa Petero 1, 4:3, 4; Galatia 5:19-21.)

Eaha to muri mai i te mau oroa faatupuhia no “te mau varua o te feia pohe”?

“[Ua riro] te Mahana o te Feia pohe . . . ei mahana ta te Ekalesia Katolika Roma i rave no te haamanaˈoraa i te feia pohe haapao maitai. Ua niuhia teie oroa i nia i te tiaturiraa e, ia ore te mau nephe o te feia haapao maitai e tamâhia i to ratou poheraa i ta ratou mau hara iti aore ra ia ore ratou e faˈi i ta ratou mau hara tahito, eita ratou e naeahia i te Orama faaoaoa. E nehenehe ratou e tauturuhia na roto i te pure e na roto i te faatusiaraa o te Pure tusia. . . . E tumu etene to te tahi mau tiaturiraa tuiroo taaihia i te Mahana o te Feia pohe e no te hoê tau tahito roa. No reira ïa, i roto e rave rahi fenua Katolika, te tiaturi nei te feia faaapu e e hoˈi faahou mai te feia pohe i roto i to ratou mau fare tahito i te po o te Mahana o te Feia pohe e e amu ratou i te maa a te feia ora.”—The Encyclopædia Britannica (1910), Buka I, api 709.

Te parau ra The Encyclopedia Americana e: “E nehenehe e taaihia te hoê tuhaa o te mau peu Halloween i te hoê oroa a te tahuˈa i te mau tau hou te Kerisetianoraa. E faatupu na te mau Celtes i te oroa no na atua faufaa roa e piti—te atua mahana e te atua no te feia pohe (parauhia Samhain), tei ravehia i te 1 no Novema, haamataraa o te Matahiti Apî a te mau Celtes. Ua faaô-riirii-hia te oroa no te feia pohe i roto i te mau oroa Kerisetiano.”—(1977), Buka 13, api 725.

Te horoa maira The Worship of the Dead i te tumu o teie mau oroa: “E taairaa to te mau aai o te mau nunaa tahito atoa e te mau tupuraa o te Diluvi . . . E faahohoˈahia te paariraa o teie parau turu e te mea ra e e faatupuhia te hoê oroa rahi no te feia pohe ei haamanaˈoraa i teie tupuraa, eiaha noa na te mau nunaa mea piri rii ratou, na vetahi ê râ o tei faataa-ê-rahi-hia e te hoê moana e te mau senekele. Hau atu â, te faatupu nei teie mau nunaa atoa i teie oroa i tera iho â mahana, aore ra fatata roa, ia au i te faatiaraa a Mose, a haamata ˈi te Diluvi, oia hoi te ahuru ma hituraa o te piti o te avaˈe—tau o te tano rii ra i ta tatou avaˈe Novema.” (Lonedona, 1904, Tapao pae J. Garnier, api 4) Inaha, ua haamata hoi teie mau oroa e te hoê oroa faahanahanaraa i te feia ta te Atua i haamou i te tau o Noa no to ratou ino.—Gen. 6:5-7; 7:11.

Aita teie mau oroa e faahanahana ra i “te mau varua o te feia pohe” mai te mea ra e e te ora noa nei ratou i roto i te hoê ao ê atu, e tuea ra e ta te Bibilia e parau ra no nia i te pohe, mai te hoê huru ite-ore-roa-raa.—Koh. 9:5, 10; Sal. 146:4.

No nia i te tumu o te tiaturiraa i te pohe-ore-raa o te nephe taata, hiˈo i te mau api 313, 314, i te tumu parau “Pohe,” e i te mau api 251, 252, i te tumu parau “Nephe.”

Eaha te tumu o te oroa Saint-Valentin?

Te haapii maira The World Book Encyclopedia e: “E topa te Saint-Valentin i te mahana oroa o na maratiri e piti i mairihia te iˈoa Valentin. Tera râ, no ǒ mai paha te mau peu o tera mahana . . . i te hoê oroa tahito Roma, Lupercal, tei faatupuhia i te 15 no Febuare. Ua faahanahana teie oroa ia Junon, te ruahine Roma o te mau vahine e o te faaipoiporaa, e ia Pan, te atua o te natura.”—(1973), Buka 20, api 204.

Nohea mai te oroa o te mau mama?

Te parau ra te Encyclopædia Britannica e: “O te hoê ïa oroa no roto mai i te haamoriraa i te metua vahine i Heleni tahito ra. Ua faatupuhia te haamoriraa o te metua vahine, tei roto hoi te mau oroa no Cybèle, aore ra Rhéa, te Metua Vahine Rahi o te mau Atua, i te ahuru ma paeraa o te avaˈe no Mati i Asia Iti taatoa.”—(1959), Buka 15, api 849.

Eaha te mau faaueraa tumu Bibilia e faataa ra i te manaˈo o te mau Kerisetiano no nia i te mau oroa haamanaˈoraa i te mau tupuraa o te aamu politita o te hoê nunaa?

Ioa. 18:36: “Ua parau maira Iesu [i te tavana Roma], E ere i to teie nei ao to ˈu basileia.”

Ioa. 15:19: “Ahiri outou [te mau pǐpǐ a Iesu] no teie nei ao, e au mai teie nei ao i to ˈna iho: no te mea râ e ere outou i to teie nei ao, o vau i maiti ia outou no roto i teie nei ao, e riri mai ai teie nei ao ia outou.”

Ioa. 1, 5:19: “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Hiˈo Ioane 14:30; Apokalupo 13:1, 2; Daniela 2:44.)

Te tahi atu mau oroa no te fenua iho e no te nunaa

Mea rahi roa. Eita e nehenehe e hohora-pauroa-hia i ǒ nei. Tera râ, te faaite ra te mau haamaramaramaraa aamu tei vauvauhia ˈtu eaha te haapao maitai no nia i te hoê oroa, e te horoa ra te mau faaueraa tumu Bibilia i hiˈopoa-aˈena-hia i te haerea to te feia atoa e hinaaro ra e faaoaoa i te Atua ra o Iehova.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono