Huru feruriraa o te ao nei
Auraa: Puai ohipa e mana ra i nia i te totaiete taata o te feia e ore e tavini ra i te Atua ra o Iehova e e turai ra ia ratou ia paraparau e ia rave i te mau mea ia au i te hoê huru taa ê. Noa ˈtu e e ohipa te taata ia au i to ˈna iho hinaaro, e faaite papu te feia e faaohipa ra i te huru feruriraa o te ao nei i te tahi mau haerea, huru raveraa e fa o te oraraa te matauhia e te faanahoraa o te mau mea, o Satani te raatira e te atua.
No te aha e ara maite ai ia ore e viiviihia i te huru feruriraa o te ao nei?
Ioa. 1, 5:19: “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ua faaitoito Satani i te hoê huru feruriraa e mana ra i nia i te manaˈo o te feia atoa e ere ratou i te mau tavini fariihia e Iehova e ta ratou mau ohipa. No te parare rahi o teie huru miimii e te teoteo, e nehenehe e faaauhia te reira i te aho ta te taata e huti nei. E tia ia tatou ia ara maite ia ore e auraro i te mana o Satani ma te vaiiho i teie huru feruriraa ia aratai i to tatou oraraa.)
Apo. 12:9: “Hurihia ˈtura hoi te teni rahi i rapae, o taua ophi tahito ra ïa, o tei parauhia o te Diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei; i hurihia oia i rapae i nia iho i te fenua nei, e ta ˈna mau melahi atoa ua huri-atoa-hia i rapae.” (Mai te tupuraa mai â o teie ohipa i muri aˈe i te faraa mai o te Basileia i te matahiti 1914, ua puai roa ˈtu te mana o Satani e ta ˈna mau demoni i nia i te huitaata. Ua turai te varua o te Diabolo ia faatupu hau atu â te taata i te miimii e te haavîraa uˈana. Te faateimaha-uˈana-hia ra te feia e tutava ra i te tavini ia Iehova ia amui ratou i teie nei ao, ia pee i te haerea o te rahiraa e ia faarue i te haamoriraa mau.)
Eaha te tahi mau huru taa ê o te huru feruriraa o te ao nei e tia ia ara?
Kor. 1, 2:12: “E teie nei, te varua i noaa ia tatou nei, e ere ïa i to teie nei ao, o te varua râ no ǒ mai i te Atua ra: ia ite tatou i te mau mea i horoa-noa-hia mai e te Atua no tatou nei.” (Ia aˈa te huru feruriraa o te ao i roto i te manaˈo e te mau hinaaro o te hoê taata, e ite-oioi-hia to ˈna hotu na roto i te mau ohipa ta ˈna e rave ra. No reira, no te tiamâ i teie huru feruriraa, eiaha noa oia e haapae i te mau peu e ere i te Kerisetiano e i te mau ohipa rave-hua-hia, ia aro atoa râ oia i te aˈa o te ino ma te vaiiho e ia arataihia oia e te varua o te Atua e ma te here mau i te mau eˈa o Iehova. A feruri noa i te reira ia hiˈopoa oe i te mau huru o te feruriraa o te ao nei faahitihia i muri nei.)
Te ohiparaa ma to ˈna hinaaro, ma te ore e haapao i te hinaaro o te Atua
Ua turai Satani ia Eva ia faaoti no ˈna iho eaha te mea maitai e te mea ino. (Gen. 3:3-5; ei taa-ê-raa, hiˈo Maseli 3:5, 6.) Te pee ra e rave rahi taata i te haerea o Eva ma te ore e ite eaha te hinaaro mau o te Atua no te taata e ma te ore e imi i te reira. Te rave ra ratou i ‘ta ratou noa e hinaaro ra,’ mai ta ratou e parau ra. E tia i te feia i ite i te mau titauraa a te Atua e o te tutava ra i te faaohipa i te reira ia ara eiaha te huru feruriraa o te ao nei e turai ia ratou ia haafaufaa ore ma te hinaaro mau i te mau aˈoraa o te Bibilia no nia i “te mea iti” i to ratou hiˈoraa.—Luka 16:10; hiˈo atoa i te tumu parau “Faatereraa ia ˈna iho.”
Te ohiparaa ma te teoteo
O Satani na mua roa tei vaiiho i to ˈna mafatu ia faainohia e te manaˈo faateitei rahi roa ia ˈna iho. (Hiˈo Ezekiela 28:17; Maseli 16:5.) Ua riro te teoteo ei puai amaha i roto i te ao ta ˈna e faatere nei, ei puai e turai ra i te taata ia tiaturi e mea teitei aˈe ratou i te tahi atu iri, fenua, pǔpǔ reo aore ra pǔpǔ totiale. E tia atoa i te feia e tavini ra i te Atua ia faaore roa i te tahi noa ˈˈe tuhaa o taua huru ra. E tia atoa ia ratou ia ara ia ore e faarahi atu â, no te teoteo hoi, i te mau fifi haihai, aore ra ia ore e farii i ta ratou mau hapa e, i muri iho, ia haafaufaa ore i te mau aˈoraa here mau ta Iehova e horoa ra na roto i te arai o ta ˈna faanahonahoraa.—Roma 12:3; Pet. 1, 5:5.
Te orureraa i te mana faatere
Ua haamata te orureraa e o Satani, oia hoi te auraa “Patoi.” Ma te faatihaehae ia Iehova, ua haapapu Nimeroda, oia hoi te auraa “E orure hau anaˈe,” e e tamaiti oia na Satani. E tauturu te faarueraa i teie huru feruriraa i te feia e mǎtaˈu ra i te Atua ia ore e orure i te mau tia faatere (Roma 13:1); e tauturu te reira i te mau taurearea aitâ i naeahia te matahiti ia auraro i te mana faatere ta te Atua i tuu atu i to ratou mau metua (Kol. 3:20); hau atu â, e tauturu te reira ia tatou ia ore e faahoa ˈtu i te mau apotata, o te faaino ra i te feia ta Iehova i haamau ei upoo o ta ˈna faanahonahoraa ite-mata-hia.—Iuda 11; Heb. 13:17.
Te faatia-noa-raa i te mau hinaaro o te tino hara
E nehenehe te reira e itehia e e faaroohia na te mau vahi atoa. Ia vai ara noa ïa tatou, e tia ˈi. (Ioa. 1, 2:16; Eph. 4:17, 19; Gal. 5:19-21) E nehenehe e itehia te manaˈo e te mau hinaaro o te hoê taata o te aratai paha ia ˈna i te mau ati ino roa ˈtu â na roto i ta ˈna huru tauaparauraa, te mau parau hauti ta ˈna e faatia, te mau pehe o te mau himene ta ˈna e faaroo, te huru ori ta ˈna e au aore ra te mataitairaa i te mau hohoˈa teata taiata. Te itehia ra teie tuhaa o te huru feruriraa o te ao nei i roto i te inu-hua-raa i te ava, te raveraa i te raau taero, te faaturi, te poreneia e te peu mahu. Te ite-atoa-hia ra te reira ia faataa te hoê taata no te hoê tumu aita i roto i te Bibilia, noa ˈtu e ua haamanahia e te ture, e ia faaipoipo faahou oia.—Mal. 2:16.
Te faatiaraa e ia faaterehia to tatou oraraa e te hinaaro ia noaa te taoˈa
Tera te hinaaro ta Satani i faaara i roto ia Eva no te turai ia ˈna ia rave i te hara tei faaino i to ˈna mau taairaa e te Atua. (Gen. 3:6; Ioa. 1, 2:16) Ua patoi papu Iesu i teie huru faahemaraa. (Mat. 4:8-10) E tia i te feia e hinaaro ra e faaoaoa ia Iehova ia ara ia ore te ao o te tapihooraa e faatupu i roto ia ratou i teie huru feruriraa. Ua mauiui roa te feia i topa i roto i taua marei ra, e ua ino roa i te pae varua.—Mat. 13:22; Tim. 1, 6:7-10.
Te faaiteiteraa i ta ˈna mau taoˈa e te mea i faatupuhia
“No teie nei ao” atoa teie peu, e e tia i te feia e riro mai ei tavini na te Atua ia faarue roa i te reira. (Ioa. 1, 2:16) O te teoteo hoi te aˈa; ia na reira te hoê taata, aita ïa oia e faaitoito ra i to ˈna mau hoa i te pae varua, te faaiteite haere ra oia i mua ia ratou i te mau taoˈa materia e te mau ohipa a teie nei ao.—Roma 15:2.
Te iria-ohie-raa ma te mau parau faufau e te haavîraa uˈana
E mau ohipa te reira “ta te tino e rave nei” e tia i te taata e rave rahi ia aro uˈana. Maoti te faaroo mau e te varua o te Atua, e nehenehe ratou e upootia i nia i te ao ma te ore e vaiiho i to ˈna feruriraa ia faatere ia ratou.—Gal. 5:19, 20, 22, 23; Eph. 4:31; Kor. 1, 13:4-8; Ioa. 1, 5:4.
Te niuraa i ta ˈna mau tiaturiraa e to ˈna mau mǎtaˈuraa i nia i te taata
Te mea faufaa mau no te hoê taata pae tino, o ta ˈna ïa e nehenehe e ite e e fafa. Ua taaihia ta ˈna mau tiaturiraa e to ˈna mau mǎtaˈuraa i te mau parau tǎpǔ e te mau parau faariaria a to ˈna taata-tupu. E titau o ˈna i te tauturu a te feia faatere e e inoino oia ia ore ratou e manuïa. (Sal. 146:3, 4; Isa. 8:12, 13) No teie taata, teie anaˈe te oraraa, aita ˈtu. E faatîtî ohie te mau parau faariaria o te pohe ia ˈna. (Ei taa-ê-raa, hiˈo Mataio 10:28; Hebera 2:14, 15.) E turai râ te hoê puai apî ia ohipa te feruriraa o te feia tei noaa te ite ia Iehova, tei faaî i to ratou feruriraa e to ratou mafatu i ta ˈna mau parau tǎpǔ e tei haapii i te fariu i nia ia ˈna no te fanaˈo i te tauturu ta ratou e hinaaro.—Eph. 4:23, 24; Sal. 46:1; 68:19.
Te haamoriraa i te mau taata e te mau mea e tia ia horoa-noa-hia i te Atua
Te faaitoito ra “te atua o teie nei ao,” te Diabolo ra o Satani, i te mau huru peu atoa o te haapiˈo i te hinaaro o te taata e haamori i horoahia mai e te Atua. (Kor. 2, 4:4) Ua faarirohia vetahi feia faatere ei mau atua. (Ohi. 12:21-23) E mau mirioni taata te tipapa ra i mua i te mau idolo. E mau mirioni atu â te faariro nei i te feia hauti teata aore ra te feia tuaro ei mau idolo na ratou. Te faahanahana-pinepine-hia ra te taata taitahi ma te tano ore. No te mea ua parare roa teie huru feruriraa, e tia i te feia e here mau ra ia Iehova e e hinaaro ra e tavini ia ˈna anaˈe iho ia ara i te mau mahana atoa ia ore e hema i to ˈna mana.