Te mana arii o Iehova e te Basileia o te Atua
“Tei ia oe, e Iehova, te rahi, e te mana, e te hanahana, e te pau, e te tura, . . . tei ia oe te hau [aore ra basileia], e Iehova.”—PARALEIPOMENO 1, 29:11.
1. No te aha o Iehova te Arii tamau o te ao taatoa?
“UA HAAMAU Iehova i to ˈna ra terono i nia i te mau raˈi, e ua auraro te mau mea atoa nei i to ˈna [tiaraa arii].” (Salamo 103:19; MN) Na roto i teie mau parau, ua haamataratara te fatu salamo i te manaˈo faufaa roa no nia i te faatereraa. O Iehova, ei Atua Poiete, te Arii Rahi tamau o te ao taatoa.
2. Mea nafea to Daniela faataaraa i te ao varua o Iehova?
2 Parau mau, ia faaohipa te hoê arii i to ˈna mana, e titauhia te mau taata auraro. I te haamataraa, ua faatere Iehova i te mau mea ora varua ta ˈna i poiete—na mua ta ˈna Tamaiti fanau tahi e i muri iho te mau nuu melahi. (Kolosa 1:15-17) E rave rahi matahiti i muri aˈe, ua faaite-rii-hia i te peropheta Daniela te hoê tupuraa i nia i te raˈi. Ua papai oia: “Te hiˈo ra vau, e haamauhia ihora te mau terono e ua parahi maira To te mau mahana tahito ra . . . Ua tausani hoi te tausaniraa i te taviniraa ia ˈna ra, e ua ahuru hoi te tausaniraa i te manotini i te tiaraa i mua i tana aro.” (Daniela 7:9, 10) E mea maoro roa to Iehova, “To te mau mahana tahito,” faatereraa ei Arii i to ˈna utuafare rahi roa e te naho o te mau tamarii varua, o tei haa ei “tavini” o te rave ra i to ˈna ra hinaaro.—Salamo 103:20, 21.
3. Mea nafea te mana arii o Iehova i faaaanohia ˈi i nia i te ao nui materia?
3 I te pae hopea, ua faaaano Iehova i ta ˈna faatereraa na roto i te poieteraa i te ao nui materia rahi roa e te fifi, tae noa ˈtu te fenua. (Ioba 38:4, 7) No te hoê taata mataitai i nia i te fenua nei, te ohipa ra te mau mea o te raˈi ma te naho e te tano maitai roa, e ore ai te reira ia hiˈohia e hinaaro i te hoê taata e aratai atu aore ra e faatere atu. Ua na ô râ te fatu salamo e: “Ua parau . . . [Iehova], e oti aˈera ratou i te hamanihia: ua haamau hoi oia ia ratou e ia mau e a muri noa ˈtu; ua faaau oia i te haapaoraa, e aore roa i hapa ia ratou.” (Salamo 148:5, 6) Ua faaohipa noa Iehova i to ˈna mana arii na roto i te aratairaa, te faatureraa e te faatereraa i te mau ohiparaa a te ao varua e te ao nui materia.—Nehemia 9:6.
4. E nafea Iehova e faaohipa ˈi i to ˈna mana arii i nia i te mau taata?
4 Ma te poieteraa o na taata matamua e piti, ua faaohipa te Atua i to ˈna mana arii na roto i te tahi atu â ravea. Hau atu â i te horoaraa na te mau taata i te mau mea atoa ta ratou e hinaaro no te ora i te hoê oraraa mauruuru e e auraa to te reira, ua faatia Iehova ia ratou ia mana i nia i te mau mea ora haihai o te fenua—ua horoa ˈtu Iehova i te tahi mana faatere. (Genese 1:26-28; 2:8, 9) No reira, e mea maramarama e e ere noa te faatereraa a te Atua i te mea î i te maitai e te hamani maitai, teie râ e horoa atoa oia i te hanahana e te tura i to ˈna mau taata. A auraro noa ˈi Adamu raua Eva i te mana arii o Iehova, e tiaturiraa to raua e ora e a muri noa ˈtu i roto i te hoê paradaiso fenua.—Genese 2:15-17.
5. Eaha ta tatou e nehenehe e parau no nia i te faaohiparaa a Iehova i to ˈna mana arii?
5 Eaha te faaotiraa ta tatou e nehenehe e huti no nia i teie mau mea atoa? A tahi, ua faaohipa noa Iehova i to ˈna mana arii i nia i te taatoaraa o te mau mea ta ˈna i poiete. A piti, mea hamani maitai te faatereraa a te Atua e e horoa te reira i te tura i to ˈna mau taata. I te pae hopea, e haamaitairaa mure ore te fanaˈohia ia auraro e ia paturu tatou i te faatereraa a te Atua. E ere i te mea maere ia turaihia te arii Davida o Iseraela i tahito ia parau e: “Tei ia oe, e Iehova, te rahi, e te mana, e te hanahana, e te pau, e te tura, to nia i te raˈi ra, e to nia i te fenua, na oe anaˈe ïa; tei ia oe te hau [aore ra basileia], e Iehova, o oe tei rahi i te mau mea atoa nei.”—Paraleipomeno 1, 29:11.
No te aha te Basileia o te Atua?
6. Eaha te taairaa i rotopu i te mana arii o te Atua e to ˈna Basileia?
6 I te mea e ua faaohipa noa Iehova, te Arii o te ao taatoa nei, i to ˈna puai e to ˈna mana, no te aha ïa e hinaarohia ˈi te Basileia o te Atua? E pinepine e faaohipa te hoê arii i to ˈna mana faatere na roto i te hoê faanahonahoraa i tuuhia i nia i to ˈna mau taata. No reira, te Basileia o te Atua, e faaiteraa aore ra e faaohiparaa ïa o te mana arii o te ao taatoa o te Atua i nia i ta ˈna mau mea ora i poiete, te hoê ravea aore ra faanahonahoraa ta ˈna e faaohipa no te faatupu i ta ˈna faatereraa.
7. No te aha Iehova i haamau ai i te hoê faaiteraa apî o to ˈna mana arii?
7 Ua faaite Iehova i to ˈna mana arii ma te mau ravea taa ê i te mau tau taa ê. Ua haamau oia i te hoê faaiteraa apî o to ˈna mana arii ei pahonoraa i te hoê tupuraa apî. Ua tupu te reira i to te hoê tamaiti varua orure hau a te Atua ra o Satani manuïaraa i te faahema ia Adamu raua Eva ia patoi i te faatereraa a Iehova. Ua riro tera orureraa hau ei aaraa i te mana arii o te Atua. Mea nafea? Ma te parau ia Eva e ‘e ore roa oia e pohe’ mai te peu e e amu oia i te maa i opanihia, ua faahua parau Satani e e mea haavare Iehova e eita ïa oia e nehenehe e tiaturihia. Ua parau â Satani ia Eva e: “Ua ite . . . te Atua e, ua amu anaˈe orua i to reira, e araara ïa to orua mata, e e riro orua mai te [A]tua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino.” Ua horoa Satani i te manaˈo e e nehenehe Adamu raua Eva e maitai aˈe ma te tâuˈa ore i te ture a te Atua e ma te imi i to raua tiamâraa. (Genese 3:1-6) E aaraa mau tera i te tia-mau-raa o te faatereraa a te Atua. Ua aha Iehova?
8, 9. (a) E nafea te hoê arii taata e haa ˈi i mua i te hoê orureraa hau i roto i to ˈna basileia? (b) Ua aha Iehova ei pahonoraa i te orureraa hau i te ô i Edene?
8 Eaha ta tatou e tiai i te hoê tia faatere ia tupu te hoê orureraa hau huna ore i roto i to ˈna fenua? Te haamanaˈo ra te feia i matau i te Tuatapaparaa i te tahi mau tupuraa mai teie. E pinepine te hoê arii—te hoê tia faatere hamani maitai atoa—i te faahapa i te mau orure hau a pari ai ia ratou i te taiva. I muri iho, e nehenehe te tia faatere e horoa i te mana i te hoê taata ia haavî i te mau orure hau e ia faahoˈi mai i te hau. Oia atoa, ua faaite Iehova e ua vî maite ia ˈna te tupuraa i to ˈna haa-oioi-raa e to ˈna faautuaraa i te mau orure hau. Ua faaoti oia e eita e au ia Adamu raua Eva i te ô o te ora mure ore, e ua tiahi Oia ia raua i rapae i te ô i Edene.—Genese 3:16-19, 22-24.
9 I to ˈna faautuaraa ia Satani, ua faaite Iehova i te hoê ravea apî o to ˈna mana arii, ravea faatereraa apî o te faahoˈi mai i te hau e te naho i roto i to ˈna ao varua atoa. Ua parau te Atua ia Satani e: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to [huero], e to ˈna ra [huero]; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Genese 3:15; MN) Ua faaite ïa Iehova e ta ˈna opuaraa, o te horoaraa ïa i te mana i te hoê “huero” no te haaparuparu ia Satani e ta ˈna nuu, e no te haapapu i te tia-mau-raa o to ˈNa mana arii.—Salamo 2:7-9; 110:1, 2.
10. (a) O vai te “huero”? (b) Eaha ta Paulo i parau no nia i te tupuraa o te parau tohu matamua?
10 O Iesu Mesia taua “huero” ra, e te hoê pǔpǔ taa ê arii apiti. O ratou pauroa te Basileia Mesia o te Atua. (Daniela 7:13, 14, 27; Mataio 19:28; Luka 12:32; 22:28-30) Aita râ i faaite-oioi-hia teie mau mea atoa. Inaha, te vai noa ra te tupuraa o te parau tohu matamua ei “parau aro [moˈa] i hunahia i te mau ui atoa mai tahito mai.” (Roma 16:25; MN) E mea maoro to te mau taata faaroo tiairaa i te taime e faaitehia ˈi “te parau aro moˈa” e e tupu ai te parau tohu matamua o te faatia i te mana arii o Iehova.—Roma 8:19-21.
Ua faaite-riirii-hia “te parau aroaro moˈa”
11. Eaha ta Iehova i faaite ia Aberahama?
11 A mairi ai te tau, ua faaite riirii Iehova i te mau tuhaa o “te parau aroaro [moˈa o] te basileia o te Atua.” (Mareko 4:11; MN) I rotopu i te mau taata ta Iehova i haamaramarama, te vai ra o Aberahama, o tei parauhia “e [t]aua no te Atua.” (Iakobo 2:23) Ua fafau Iehova ia Aberahama e ‘e faariro Oia ia ˈna ei nunaa rahi.’ I muri aˈe, ua faaite â te Atua ia Aberahama e: “Ei hui arii . . . te fanau ia oe,” e “e maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na [huero].”—Genese 12:2, 3; 17:6; 22:17, 18; MN.
12. Mea nafea te huero o Satani i te faaiteraa ia ˈna iho i muri aˈe i te diluvi?
12 I te tau o Aberahama, ua ite-ê-na-hia te mau taata o te tamata ra i te faatere e i te haavî ia vetahi ê. Ei hiˈoraa, no nia ia Nimeroda, te hina a Noa, te na ô ra te Bibilia e: “Riro atura oia ei taata mana i te ao nei: e taata rahi haharu hoi oia i mua i te aro o Iehova.” (Genese 10:8, 9) Mea maramarama maitai, ua faaterehia Nimeroda e te tahi atu mau arii i faatoroa ia ratou iho e Satani. Ua riro ratou e to ratou mau taata paturu ei tuhaa o te huero o Satani.—Ioane 1, 5:19.
13. Eaha ta Iehova i faaite atea na roto ia Iakoba?
13 Noa ˈtu te mau tutavaraa a Satani i te faatupu i te mau tia faatere taata, te haere noa ra ta Iehova opuaraa i mua. Na roto i te mootua a Aberahama ra o Iakoba, ua faaite Iehova e: “E ore roa Iuda e ere i te sepeta, e [te raau o te faatere i raro i to ˈna avae], e tae noa mai te Silo ra; e [ei ia ˈna te auraro o] te mau fenua.” (Genese 49:10; MN) Te auraa o te taˈo “Silo” oia ïa “Tei ia ˈna; O Oia te fatu.” No reira, ua faaite teie mau taˈo tohu e e haere mai te hoê taata tei ia ˈna te tiaraa tia e fanaˈo i “te sepeta” aore ra mana arii, e “te raau o te faatere,” aore ra faatereraa, i “te mau fenua,” aore ra te huitaata atoa. O vai ïa teie Taata?
“E tae noa mai te Silo ra”
14. Eaha te faufaa ta Iehova i faaau ia Davida?
14 Te taata matamua no te opu o Iuda i maitihia e Iehova no te riro ei arii i nia i to ˈna nunaa, o te tiai mamoe ra ïa o Davida, te tamaiti a Iese.a (Samuela 1, 16:1-13) Noa ˈtu ta ˈna mau hara e hapa, ua fanaˈo Davida i te farii maitai a Iehova no to ˈna taiva-ore-raa i to Iehova mana arii. Ma te haamaramarama ˈtu â i te parau tohu o te ô i Edene, ua faaau Iehova i te hoê faufaa ia Davida ma te parau e: “E faatia [v]au i to oe ra [“huero,” MN] i muri aˈe ia oe ra, no to oe iho na opu, e na ˈu e haamau i to ˈna ra hau [aore ra basileia].” E ere noa ïa te tamaiti a Davida e to ˈna mono ra o Solomona, no te mea te na ô ra te faufaa e: “Na ˈu e haamau i to ˈna terono i to ˈna ra basileia e a muri noa ˈtu.” Ua faaite maitai taua faufaa ra i faaauhia ia Davida e na roto mai te “huero” fafauhia o te Basileia i te opu fetii o Davida i muri aˈe.—Samuela 2, 7:12, 13.
15. No te aha e nehenehe ai e hiˈo i te basileia o Iuda mai te hoê hohoˈa o te Basileia o te Atua?
15 Ua haamata Davida i te hoê opu arii, o tei faatavaihia ratou pauroa i te monoˈi moˈa e te tahuˈa rahi. E nehenehe ïa teie mau arii e parauhia tei faatavaihia, aore ra te mau mesia. (Samuela 1, 16:13; Samuela 2, 2:4; 5:3; Te mau arii 1, 1:39) Ua parauhia ratou ia parahi i nia i te terono o Iehova e ia faatere ei arii no Iehova i Ierusalema. (Paraleipomeno 2, 9:8) Te auraa ra, ua faahohoˈa te basileia o Iuda i te Basileia o te Atua, te hoê faaiteraa o te mana arii o Iehova.
16. Eaha te mau faahopearaa o te faatereraa a te mau arii o Iuda?
16 A auraro ai te arii e te nunaa i te mana arii o Iehova, ua fanaˈo ratou i ta ˈNa parururaa e haamaitairaa. Ua riro iho â râ te faatereraa a Solomona ei anotau hau e te ruperupe aita e faaauraa, o te horoa i te hoê faaiteraa tohu o te faatereraa a te Basileia o te Atua a faaore-roa-hia ˈi te mana o Satani e a faatiahia ˈi te mana arii o Iehova. (Te mau arii 1, 4:20, 25) Te vahi peapea, aita te rahiraa o te mau arii o te opu o Davida i faaau atu i nia i te mau titauraa a Iehova, e ua topa ˈtura te nunaa i roto i te haamoriraa idolo e te morare ore. I te pae hopea, ua faatia Iehova ia haamouhia te basileia e to Babulonia i 607 H.T.T. E au ra e ua manuïa roa Satani i roto i ta ˈna tamataraa i te faaino i te mana arii o Iehova.
17. Eaha te faaite ra e te faatere noa ra Iehova noa ˈtu te toparaa o te basileia o Davida?
17 Ua horoa te toparaa o te basileia o Davida—e te toparaa na mua ˈtu o te basileia apatoerau o Iseraela atoa—i te haapapuraa, e ere o te paruparu aore ra te manuïa-ore-raa o te mana arii o Iehova, o te faahopearaa peapea râ o te mana o Satani e te faataa-ê-raa mai te taata i te Atua. (Maseli 16:25; Ieremia 10:23) No te faaite e te faaohipa noa ra oia i to ˈna mana arii, ua parau Iehova na roto i te peropheta Ezekiela e: “Iritia te taupoo nehenehe, rave ê atu i te korona . . . Na ˈu e ruri ê, e ua ruri hoi, e ua ruri i te reira, e ore roa aˈera, e ia tae mai oia ra te Fatu mau ra; e na ˈu e horoa ˈtu no ˈna.” (Ezekiela 21:26, 27) Te faaite ra tera mau parau e aitâ te “huero” fafauhia, te “Fatu mau ra” i tae mai atura.
18. Eaha ta te melahi o Gaberiela i parau ia Maria?
18 E haere anaˈe mai i te area matahiti 2 H.T.T. Ua tonohia te melahi Gaberiela ia Maria, te hoê paretenia i Nazareta, te hoê oire o Galilea i te pae apatoerau i Paretetina. Ua parau oia e: “Inaha, e tô oe, e fanau ta oe tamaiti, e na oe e mairi i te iˈoa ia Iesu. E rahi oia, e e parauhia i te Tamaiti na te Teitei: e na te Fatu ra na te Atua e horoa mai i te terono o to ˈna ra metua o Davida no ˈna: ei ia ˈna te hau i te fetii o Iakoba e a muri noa ˈtu; e e ore roa to ˈna basileia e mure.”—Luka 1:31-33.
19. Ua fatata te taime no teihea mau tupuraa oaoa roa?
19 Inaha, ua fatata ˈtu â te taime e faaitehia ˈi “te parau aroaro moˈa.” Ua fatata te Taata matamua o te “huero” fafauhia i te fa mai. (Galatia 4:4; Timoteo 1, 3:16) E haaparuparuhia oia i te poro avae e Satani. Ei faahoˈiraa râ, e haaparuparu taua “huero” ra i te upoo o Satani, a haamou atu ai ia ˈna e ta ˈna mau nuu atoa. E faaite atoa oia e maoti te Basileia o te Atua e haamouhia ˈi te ino i faatupuhia e Satani e e faatiahia ˈi te mana arii o Iehova. (Hebera 2:14; Ioane 1, 3:8) E nafea Iesu e faatupu ai i te reira? Eaha te hiˈoraa ta ˈna i vaiiho no tatou ia pee atu? E ite tatou i te mau pahonoraa i roto i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a No te opu o Beniamina o Saula, te taata matamua i maitihia e te Atua no te faatere ia Iseraela.—Samuela 1, 9:15, 16; 10:1.
E nehenehe anei oe e faataa?
• Eaha te faariro ia Iehova ei Arii tia mau o te ao taatoa?
• No te aha Iehova i opua ˈi e haamau i te Basileia?
• Mea nafea to Iehova faaite-riirii-raa i “te parau aroaro moˈa”?
• Eaha te faaite ra e te faatere noa ra Iehova noa ˈtu te toparaa o te basileia o Davida?
[Hohoˈa i te api 5]
Eaha ta Iehova i faaite atea na roto ia Aberahama?
[Hohoˈa i te api 7]
No te aha e ere ai te toparaa o te basileia o Davida i te haapapuraa e mea manuïa ore te mana arii o Iehova?