Te uiui nei te mau taurearea . . .
Eaha te auraa ia “na nia aˈe i te mau otia”?
“E nehenehe anei outou e faaara i te mau taata no nia i te atâtaraa ia haere na nia aˈe i te mau otia? . . . E tia ia tauaparauhia no nia i te mau taairaa i te pae tino i rotopu e piti taata na mua ˈˈe i te taatiraa, no te mea e ohipa te reira o te aratai i te taatiraa. Teie ïa ta ˈu uiraa, teihea roa te otia?”
TEIE ta te hoê potii i ani i roto i te hoê vea no te mau taurearea. Peneiaˈe paha o te hoê uiraa atoa ta outou i ui aˈenei.
Mai te peu e e kerisetiano outou, e tâuˈa maite outou i te mau parau i roto i te Tesalonia 1, 4:3-6: “Teie hoi to te Atua hinaaro ia haamaitaihia outou; ia ore outou ia faaturi; . . . ia ore roa te hoê ia rave i te hapa e te mea tia ore i tana taeae i taua mau mea nei: no te mea na te Fatu e tahoo mai i te reira, o ta matou ïa i parau atu, e ua faaite hua ˈtu ia outou i mutaa ihora.”
Noa ˈtu e ua ite outou e mea ino te taatiraa i rotopu i te mau kerisetiano faaipoipo ore, e tia atoa ia outou ia uiui eaha te manaˈo o te Atua no nia i te apaparaa, te tapeapearaa, aore ra te mirimiriraa i te hoê tane aore ra i te hoê vahine.
Te hoê tuhaa o te haere noa ra i te rahi?
Na mua roa, e mea maitai ia tapea i roto i to tatou feruriraa e aita te Bibilia e opani nei i te mau tapao here o te ore e faatupu i te faahopearaa e aratai i te taatiraa. Ua faaite te mau kerisetiano i te mau tau tahito i to ratou here i te tahi e te tahi. I aroha atoa na ratou ia ratou iho “ma te hôˈi moˈa ra.” (Roma 16:16; Korinetia 1, 16:20) Te hôˈi nei e te tauahi atoa ra te mau kerisetiano taeae e taeae, tuahine e tuahine.—A faaau i te Ohipa 20:37.
I roto e rave rahi mau fenua, ua faarirohia te apaparaa e te tauahiraa ei ravea no te faaite i te here i te hoê taata. Tera râ, te faaite ra e rave rahi mau taurearea i teie mahana i to ratou here ma te haere na nia aˈe i te otia tano. Ua faaite te hoê tuatapaparaa marite e e piti taurearea i nia i te toru o tei uiuihia i te manaˈo o tei faaô i roto i te tahi huru mirimiri i te mau vahi o te tino. Mea rahi tei haamata oioi i te na reira mai te 14raa o te matahiti. Mai tei itehia i roto i te tahi tuatapaparaa, 49 i nia i te hanere o tei haamata i te mirimiri e tae roa ˈtu i te faito rahi o te taatiraa.
Te haapapu nei vetahi e e riro te tamataraa i te pae taatiraa ei tuhaa no te paariraa. Ia au i te Buka no te utuafare fetii i nia i te taurearea (beretane), “ua riro te hautiraa i te pae taatiraa e te hiˈopoaraa ei vahi hoê i rotopu i te mau taurearea.” Te faaite nei vetahi mau taata e mea maitai te mirimiriraa. Ua faaite te buka Te haereraa te here i te rahi (beretane), na Kathryn Burkhart, e: “No te mea te tapea ra i te taatiraa, e nehenehe e tamata ma te tahaa te rahiraa mirimiriraa no te faaohipa i te hoê maraaraa o te puai i te pae taatiraa.”
Tera râ te uiraa, nafea te Atua ia hiˈo i taua huru haerea?
E aratai te apaparaa ihea roa?
I roto i te “uaaraa o te apîraa,” e mea puai te hinaaro o te tino. (Korinetia 1, 7:36) No reira, e mea tano ia hinaaro ia ite eaha te huru o te hoê apaparaa aore ra te hoê tauahiraa i te hoê tane aore ra vahine. Tera râ, ia au i te Buka no te utuafare fetii i nia i te taurearea (beretane): “E tupu te hinaaro i te pae taatiraa e rave rahi mau matahiti na mua ˈˈe i te paari hohonu.” Oia hoi, aita te rahiraa o te mau taurearea e taa maitai ra i te puai o te hoê apaparaa aore te hoê mirimiri no te faatupu i te mau manaˈo herehere puai aore ra te hiaai i te pae taatiraa.
No reira, ma te paari, e tia ia outou ia hiˈopoa i te mau faahopearaa ia rave anaˈe outou i te hoê haerea o te aratai ia outou ia faatupu i te mau hinaaro i te pae taatiraa. Eaha ïa mai te peu e e mea apî roa outou no te faaipoipo? No reira, no te aha outou e apapa aore ra e rave te tahi atu ohipa no te faamâharaa i to outou hinaaro i te pae taatiraa? Te mea o te nehenehe e tupu mai oia hoi e faainoino ia outou iho. No te mea, e ere no outou ei kerisetiano mau i te faatupuraa taua mau hinaaro herehere tae roa i to ˈna faahopearaa tano—te taatiraa i te pae tino. Te haapapu ra te Bibilia e mea tano taua mau taairaa i roto noa i te faaipoiporaa.—Korinetia 1, 6:18.
A feruri atoa i te tahi taata o tei faatupu i te hinaaro i te pae taatiraa na roto i ta outou ohipa herehere. E ere anei i te mea haavare, e te mea ino atoa, ia apapa aore ra ia mirimiri i te hoê taata, o ta outou e ore e hinaaro e faaipoipo aore ra ta outou e ore e faariro mai te hoê hoa faaipoipo papu no outou? (A faaau i te Maseli 26:18, 19.) Te faaara ra te Bibilia e: “O tei rave ino ra i to ˈna iho tino ua hamani ino oia.”—Maseli 11:17.
Aita e nehenehe e huna i te hoê taata haapii i te Bibilia e nehenehe te hoê horomiri herehere aore ra te hoê apaparaa e faatupu i te hinaaro puai o te taatiraa. Te parau nei te Bibilia no te hoê taurearea tamaroa o te faahinaarohia e te hoê vahine faaturi. Te faahiti ra e: “Ua haru maira oia ia ˈna e ua hôˈi maira.” (Maseli 7:13) E nehenehe te hoê noa apaparaa aore ra te hoê tauahiraa e faahotu i te hoê pahonoraa hohonu i te pae tino. E rahi anaˈe te mau taairaa piri e haamata te hoê tamaroa aore ra tamahine e faarahi te hinaaro i te pae taatiraa. Oia mau, ua ineine te tino no te ohipa taati.
Mai te peu e e hoa faaipoipohia outou, e nehenehe raua e haamâha to raua hinaaro puai ma te au e te tura. Tera râ, ia faatupu te hoê tane e te hoê vahine faaipoipo-ore-hia i te hoê hautiraa no te faaara i te hinaaro i te pae taatiraa, e mea papu e tupu te fifi. I roto i te hoê uiuiraa manaˈo, ua faaite te hoê vahine papai Nancy Van Pelt e ua farii te mau taurearea i te apaparaa ma te tahaa e ma te ohie roa “aita faahou e tapeapearaa”. Te vai atoa ra te hoê taurearea tamahine o tei faahemahia ia haere na nia aˈe i te mau otia. Noa ˈtu aita oia i faaô i roto i te ohipa taatiraa, ua farii oia i te tamaroa ia tapea ia ˈna ma te here rahi. Te parau ra oia e: “I teie nei, te peapea nei au.” E mea ino anei te mau ohipa ta ˈna i vaiiho i te tamaroa ia rave i nia ia ˈna?
Eaha te auraa “Ia na nia aˈe i te mau otia”?
Te tiaturi nei te tahi mau taurearea e mai te peu e eita ratou e faaô i roto i te peu taatiraa, aita ratou e haere na nia aˈe i ta ratou mau otia, e ere i te mea ino ta ratou e rave ra. Mea taa ê hoi ta te Bibilia e faaite ra. I roto i te Galatia 5:19-21, te faaite ra te aposetolo Paulo e: “E teie nei, o ta te tino e rave nei, oia hoi te faaturi, te [peu viivii], te mau peu faufau ra . . . e te feia e rave i te reira ra mau peu, e ore ratou e parahi i te basileia o te Atua ra.”
Eaha te poreneia? Te parau tumu heleni no te faaturi o por·neiʹa. E tano i te ohipa taatiraa ma te faaohipa i te mau melo taatiraa i rapaeau i te mau taairaa o te faaipoiporaa. Mai te faaitehia i roto i te vea Seventeen ua vaiiho te hoê tamahine i ta ˈna hoa ia rave te taatiraa na roto i te vaha. “E mea maamaa mau â vau,” ta ˈna ïa i parau, “no te mea ua parau to ˈu mau hoa e ua na reira ratou e to ratou mau hoa, e e faarue o ˈna ia ˈu mai te peu e eita anaˈe vau e na reira atoa”. Te faaite ra te tuatapaparaa i te numera riaria mau o te mau taurearea o tei rave i taua mau peu faufau ra. Teie nei râ, e por·neiʹa taua mau ohipa ra e e afai mai i te au-ore-raa a te Atua.
Ua taai te aposetolo Paulo i te faaturi i te “peu viivii.” Te tapoˈi nei te parau tumu heleni, a·ka·thar·siʹa, i te huru viivii na roto i te parau aore ra te ohipa. Mea papu e mea faufau ia farii i te hoê rima ia hahaere i raro aˈe i te ahu o te hoê taata, ia faahaere i te ahu i nia, aore ra ia horomiri te mau vahi, mai te titi. Oia mau, i roto i te Bibilia ua taaihia te hôˈi i te titi i te mau oaoaraa faataahia no te feia faaipoipohia.—Maseli 5:18, 19; a faaau e te Hosea 2:2.
Tera râ, te patoi nei vetahi mau taurearea i teie mau ture a te Atua. Te haere nei ratou iho na nia aˈe i ta ratou otia, aore ra te imi nei ratou ma te nounou i te mau apiti no te rave i te mau peu faufau i te pae taatiraa. E te hara ra ratou mai ta te aposetolo Paulo i pii “haerea viivii.”
Te faaite nei e rave rahi feia papai e te auraa o te parau tumu heleni “haerea viivii” (a·selʹgei·a) e ‘ohipa faufau, te rave-hua-raa, te teoteo, te peu tiaâ, e te hairiiri.’ Te faaau nei o Paulo i te mau taurearea o te faaohipa ra i te peu faufau i te mau etene ta ˈna e faahiti ra. No “te parau maamaa o te [mafatu] o taua mau etene ra,” “ua horoa noa ia ratou iho i te mau peu taiata ra, ei rave i te mau parau faufau atoa ma te ru rahi.” (Ephesia 4:17-19) Mea papu aita outou e hinaaro e topa i raro aˈe i taua huru faautuaraa ra!
A feruri na i teie nei, eiaha roa te hoê ia faaô i roto i te peu i te pae taatiraa no te haere na nia aˈe i te manaˈo o Iehova. Mai te peu e e mea apî outou no te faaipoipo, aita e tia ia faaô atu i roto i te tauahiraa herehere e te apaparaa. E te feia i roto i te tau haamatauraa ia haapao maitai i ta ratou mau tapao herehere ia riro ei mea faufau. E te itehia ra, te tapearaa i te mau faaueraa tumu a te Atua e ere i te mea ohie. Tera râ, te parau ra te Atua i roto i te Isaia 48:17: “Te na ô maira Iehova; o to oe Ora, Tei Moˈa i Iseraela nei: O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra.”—A hiˈo atoa i te Galatia 5:16.
[Hohoˈa i te api 17]
Mai te peu e aita outou i faaipoipohia, te faaôraa i roto i te haerea e faaara i te hinaaro i te pae taatiraa e nehenehe e aratai i te peapearaa e te inoinoraa.