VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/10 api 19-24
  • Te hoê Ierusalema e au maite i to ˈna iˈoa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hoê Ierusalema e au maite i to ˈna iˈoa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê mahana rururaa faahiahia mau
  • Te tahi atu rururaa oaoa
  • Eiaha tatou ia faarue i te fare o te Atua
  • Te hoê avariraa oaoa mau
  • Te hoê tumu oaoaraa mure ore
  • Ierusalema—E ‘faateitei anei outou ia ˈna ei mea oaoa rahi na outou’?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Buka Bibilia numera 16—Nehemia
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Manaˈo faufaa o te buka a Nehemia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • Te mau patu o Ierusalema
    Ta ˈu e haapii no roto mai i te Bibilia
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/10 api 19-24

Te hoê Ierusalema e au maite i to ˈna iˈoa

“E ouˈauˈa noa i te oaoa e a muri noa ˈtu, i ta ˈu e rave nei: inaha hoi te faariro nei au ia Ierusalema ei ouˈauˈaraa.”—ISAIA 65:18.

1. Eaha to Ezera manaˈo i te oire o te Atua i maitihia?

EI TAATA haapii i te Parau a te Atua anaanatae mau, mea au roa na te tahuˈa ati Iuda ra o Ezera te taairaa i vai na i rotopu ia Ierusalema e te haamoriraa viivii ore a Iehova. (Deuteronomi 12:5; Ezera 7:27) Te faaitehia ra to ˈna here no te oire o te Atua i roto i te tuhaa o te Bibilia ta ˈna i faauruahia ia papai—oia hoi Paraleipomeno Hoê e te Piti e Ezera. I roto i teie mau aamu no tahito ra, e itehia te iˈoa ra Ierusalema fatata i te maharaa o na taime hau atu i te 800 e itehia ˈi te reira i roto i te Bibilia taatoa.

2. Eaha te parau tohu e itehia ra i roto i te auraa o te iˈoa ra Ierusalema?

2 I roto i te reo Hebera o te Bibilia, e nehenehe te parau ra “Ierusalema” e itehia na roto i te tiaraa parau o te reo Hebera parauhia tiaraa toopiti. E faaohipa-pinepine-hia te tiaraa toopiti no te mau tauihaa i tataipitihia, mai te mata, te tariˈa, te rima e te avae. Na roto i teie tiaraa toopiti, e nehenehe te iˈoa o Ierusalema e hiˈohia ei parau tohu no te hau ta te nunaa o te Atua e ite mai na roto i te auraa toopiti—i te pae varua e i te pae tino. Aita te mau Papai e faaite ra e ua taa maitai anei ia Ezera te reira. Ei tahuˈa râ, ua rohi oia i te tautururaa i te mau ati Iuda ia fanaˈo i te hau e te Atua. Papu maitai e ua rohi oia e ia au maite Ierusalema i to ˈna iˈoa, oia hoi “Aiˈa [aore ra, Niu] no te hau toopiti huru.”—Ezera 7:6.

3. Ehia matahiti i mairi hou tatou a ite faahou ai i te ohipa a Ezera, e te aha ra oia ia ite faahou tatou ia ˈna?

3 Aita te Bibilia e faaite ra teihea Ezera i te roaraa o na matahiti 12 i rotopu i to ˈna tere i Ierusalema e te taeraa mai Nehemia i roto i te oire. No te veve pae varua o te nunaa i taua area taime ra, e nehenehe e manaˈohia e aita Ezera i reira. Te ite ra râ tatou ia Ezera e tavini faahou ra ei tahuˈa haapao maitai i Ierusalema i muri noa mai i te otiraa te patu o te oire.

Te hoê mahana rururaa faahiahia mau

4. Eaha te taa-ê-raa i te mahana matamua o te hituraa o te avaˈe no Iseraela?

4 Ua tano maitai te otiraa te patu o Ierusalema no te oroa faufaa no te avaˈe Tishri, te hituraa o te avaˈe o te kalena faaroo a to Iseraela. Te mahana matamua no te avaˈe Tishri, o te hoê ïa oroa taa ê marama apî parauhia te Oroa Faaotoraa Pu. I taua mahana ra, e faaoto te mau tahuˈa i te pu a pûpûhia ˈi te mau tusia na Iehova. (Numera 10:10; 29:1) Ua faaineine teie mahana i te mau ati Iseraela no te oroa matahiti o te Mahana o te Taraehara i te 10 no Tishri e no te Oroa oaoa Haapueraa maa mai te 15 e tae atu i te 21 no taua noâ avaˈe ra.

5. (a) Nafea to Ezera e Nehemia faaohipa-maitai-raa i “te mahana hoê i te marama hitu ra”? (b) No te aha te mau ati Iseraela i oto ai?

5 I “te mahana hoê i te marama hitu ra,” ua haaputuputu “te taata atoa ra,” papu maitai ma te faaitoitohia e Nehemia raua Ezera. Tei reira te mau tane, te mau vahine e “te feia atoa e ite i te parau ia taiohia ra.” Inaha, te reira te mau tamarii apî e faaroo maitai ra a tia noa ˈi Ezera i nia i te hoê tahua teitei e taio i te Ture “mai te poipoi mai â e avatea noa ˈtura.” (Nehemia 8:1-4) Ma te faaarea i te taime, ua tauturu tamau te mau ati Levi i te taata ia taa i tei taiohia ra. Ua haaputapû te reira i te mau ati Iseraela a ite ai ratou e aita ratou e to ratou mau metua i manuïa i te faarooraa i te Ture a te Atua.—Nehemia 8:5-9.

6, 7. Eaha ta te mau Kerisetiano e nehenehe e haapii mai na roto i ta Nehemia i rave eiaha te mau ati Iuda ia oto faahou?

6 E ere râ teie te taime no te otoraa. E oroa teie, e no oti noa ˈtura i te nunaa te ohipa patu-faahou-raa i te patu o Ierusalema. No reira Nehemia i tauturu ai ia ratou ia faatupu i te huru feruriraa tano i te na ôraa e: “A haere, e amu i te maa maitai, e inu i te pape maaro, a hapono atu ai i te tahi tufaa na te feia e ere ra: e mahana moˈa hoi teie no to tatou Fatu. Eiaha e oto, o te oaoa râ no ǒ ia Iehova ra, to outou ïa [“pare etaeta,” MN].” Ma te faaroo, “ua haere anaˈe atura te taata atoa e amu, e inu hoi, e hapono hoi i te tahi vahi i tei ere ra, e oaoa hua hoi ratou no te mea, ua ite ratou i te parau i parauhia mai ia ratou ra.”—Nehemia 8:10-12.

7 E nehenehe te nunaa o te Atua i teie mahana e huti mai i te haapiiraa na roto i teie aamu. E tia i te feia e haamaitairaa ta ratou e vauvau i te tahi tuhaa i roto i te mau putuputuraa e te mau rururaa ia haamanaˈo i te hiˈoraa i nia ˈˈe. Hau atu â i te aˈoraa faatitiaifaroraa e hinaarohia i te tahi taime, ia haamatarahia te faufaaraa e te mau haamaitairaa e noaa mai ia haapaohia te mau titauraa a te Atua i roto i taua mau taime ra, e tia ˈi. Ia horoahia te haapopouraa no te mau ohipa maitai i ravehia e te faaitoitoraa ia tapea maite. E tia ia hoˈi te nunaa o te Atua na taua mau putuputuraa maira ma te oaoa i roto i te mafatu no te haapiiraa o te haamaitai, i noaa ia ratou no roto mai i te Parau a te Atua.—Hebera 10:24, 25.

Te tahi atu rururaa oaoa

8, 9. Eaha te putuputuraa taa ê i tupu i te piti o te mahana o te hituraa o te avaˈe, eaha te faahopearaa no te nunaa o te Atua?

8 I te piti o te mahana o taua avaˈe taa ê ra, “ua putuputu maira te feia raatira matahiapo ra no te taata atoa ra, te mau tahuˈa e te mau ati Levi, ia Ezera papai parau ra, ia ite ratou i te parau i roto i te ture ra.” (Nehemia 8:13) E au maitai Ezera i te faatere i teie putuputuraa no te mea “ua faaineine” oia “i to ˈna mafatu i te imi, e te haapao i te ture a Iehova, e te haapii ia Iseraela i te faaueraa e te parau-tia.” (Ezera 7:10, MN) Ma te feaa ore, ua haafaura mai teie putuputuraa i te mau vahi e tia i te nunaa o te Atua ia faaau maite atu â i te faufaa o te Ture. Te haapeapearaa ru râ, te hinaarohia ra ïa e faanaho maitai i te Oroa Patiaraa tiahapa e fatata maira.

9 Ua tupu maitai teie oroa hoê hebedoma i te maoro ma te nunaa taatoa e noho ra i roto i te mau fare taime poto hamanihia i te amaa raau e te rauere tumu raau rau. Ua faatia te nunaa i teie mau tiahapa i nia i to ratou mau tafare parahurahu, i roto i to ratou mau aua, i roto i te aua o te hiero, e i roto i te mau aroâ no Ierusalema. (Nehemia 8:15, 16) E taime maitai mau teie no te haaputuputu i te nunaa e te taio atu i te Ture a te Atua! (A faaau e te Deuteronomi 31:10-13.) Ua na-reira-hia i te mau mahana atoa, “mai te mahana matamehai mai, e tae noa aˈera i te mahana hopea” o te oroa, ‘rahi roa aˈera te oaoa’ o te nunaa o te Atua.—Nehemia 8:17, 18.

Eiaha tatou ia faarue i te fare o te Atua

10. No te aha i faanahohia ˈi te hoê putuputuraa taa ê i te 24raa o te mahana o te hituraa o te avaˈe?

10 Te vai ra te taime e te vahi tano maitai no te faatitiaifaro i te mau hara ino i rotopu i te nunaa o te Atua. Ma te ite papu e ua tae mai te reira taime, ua faanaho aˈera Ezera e Nehemia i te hoê mahana oroa i te 24 no te avaˈe Tishri. Ua taio-faahou-hia te Ture a te Atua, e ua faˈi te nunaa i ta ratou mau hara. I muri iho, ua faahaamanaˈo ihora te mau ati Levi i te mau huru faatereraa î i te aroha o te Atua i to ˈna nunaa faaroo ore, ua rave aˈera ratou i te mau arueraa nehenehe mau ia Iehova, e ua faaau atura “i te hoê faufaa [“papu,” MN]” i haapapuhia e te tapao taati a ta ratou mau tamaiti hui arii, te mau ati Levi e te mau tahuˈa.—Nehemia 9:1-38.

11. Eaha te “faufaa papu” ta te mau ati Iuda i faaoti e e haapao ratou?

11 Ua fafau te rahiraa o te nunaa e e haapao ratou i te “faufaa papu” i papaihia. “E haapao ratou i te ture a te Atua [“mau,” MN] ra.” E ua farii aˈera ratou eiaha e faaau i te faaipoiporaa e “te mau taata no taua mau fenua ra.” (Nehemia 10:28-30) Hau atu â, ua faaoti te mau ati Iuda e haapao i te Sabati, e horoa i te hoê ô moni tamatahiti no te tauturu i te haamoriraa mau, e afai i te vahie no te fata o te mau tusia, e pûpû i te matamehai o ta ratou mau nǎnǎ no te mau tusia, e e hopoi i te mau oho matamua o to ratou mau fenua i roto i te mau piha tamaaraa o te hiero. Papu maitai, ua opua maite ratou ‘eiaha e faarue i te fare o to ratou Atua.’—Nehemia 10:32-39.

12. Eaha te titauhia eiaha tatou ia faarue i te fare o te Atua i teie mahana?

12 I teie mahana, e tia i te nunaa o Iehova ia ara maitai eiaha e faarue i ta ratou mau haamaitairaa e ‘rave i te taviniraa moˈa’ i roto i te mau aua o te hiero rahi pae varua o Iehova. (Apokalupo 7:15, MN) Tei roto atoa te mau pure tuutuu ore ma te mafatu tae mau no te haereraa i mua o te haamoriraa ia Iehova. No te ora ia au i taua mau pure ra, e titauhia te faaineineraa no te mau putuputuraa Kerisetiano e te horoaraa i te mau pahonoraa, te apitiraa ˈtu i roto i te mau faanahoraa no te pororaa i te parau apî maitai, e te tautururaa i te feia anaanatae na roto i te hoˈi-faahou-raa e farerei ia ratou e, mai te peu e e nehenehe, te faatereraa i te mau haapiiraa Bibilia e o ratou. E rave rahi te ore e hinaaro e faarue i te fare o te Atua teie e horoa nei i te mau ô no te ohipa pororaa e te atuaturaa i te mau vahi haamoriraa mau. Peneiaˈe e nehenehe atoa tatou e horoa i te tauturu no te paturaa i te mau vahi putuputuraa hinaaro-ru-hia e oia atoa no te tamâraa e te faaneheneheraa i te reira. Te hoê ravea faufaa no te faaite i te here no te fare pae varua o te Atua, te rohiraa ïa no te hau i rotopu i te mau hoa faaroo e te tautururaa i te feia atoa e hinaaro ra i te tauturu i te pae materia e i te pae varua.—Mataio 24:14; 28:19, 20; Hebera 13:15, 16.

Te hoê avariraa oaoa mau

13. Eaha te tumu parau ru e titauhia ra ia arahia hou te patu o Ierusalema e avarihia ˈi, e eaha te hiˈoraa maitai i horoahia e te feia e rave rahi?

13 Ua faaineine te “faufaa papu” i tapaohia i te tapao taati i te tau o Nehemia i te nunaa o te Atua i tahito ra no te mahana avariraa o te patu o Ierusalema. Te titauhia ra râ ia haapaohia te tahi atu â tumu parau ru. I teie nei e ua haaatihia oia i te hoê patu aano e na uputa 12, e hinaarohia te huiraatira rahi atu â i Ierusalema. Noa ˈtu e te faaea ra te tahi mau ati Iseraela i reira, “te rahi ra hoi taua oire ra e te aano, e iti râ te taata i roto.” (Nehemia 7:4) No te faaruru i teie fifi, “ua tuu ihora” te nunaa “i te kelero ia tae mai [“hoê i nia i,” MN] te ahuru o te taata ia parahi i roto i te oire moˈa i Ierusalema.” Ua turai te pahonoraa ma te mafatu tae i teie faanahoraa i te nunaa ia haamaitai i “te taata atoa i tei faatia noa mai i te parau e parahi i Ierusalema.” (Nehemia 11:1, 2) E hiˈoraa maitai mau ïa no te feia haamori mau no teie mahana o te nehenehe e haere i te mau vahi e hinaaro-rahi-hia te tauturu a te Kerisetiano paari!

14. Eaha tei tupu i te mahana i avarihia ˈi te patu o Ierusalema?

14 Aita i maoro, te haamata maira te mau faaineineraa rahi no te mahana rahi avariraa i te patu o Ierusalema. Ua haaputuputuhia te feia faataˈi upaupa e te feia himene no roto mai i te mau oire rii haaati no Iuda. Ua faataahia ratou na roto e piti pǔpǔ rarahi feia himene i te mau haamaitairaa, e apeehia te pǔpǔ taitahi e te hoê haereraa moˈa. (Nehemia 12:27-31, 36, 38) Ua haamata na pûpû feia himene e na haereraa moˈa mai te hoê vahi o te patu atea roa ˈˈe i te hiero, peneiaˈe mai te Uputa o te Peho, e ua haere ratou te hoê pûpû i to ˈna pae e ia farerei ratou i te fare o te Atua. “E tusia rahi hoi tei hopoihia e ratou i taua mahana ra, e ua oaoa; na te Atua hoi ratou i faaoaoa mai e rahi noa ˈtura; e ua oaoa atoa te mau vahine e te mau tamarii: e tei te atea ê ra te oaoa o Ierusalema i te faarooraahia mai.”—Nehemia 12:43.

15. No te aha te avariraa i te patu o Ierusalema i ore ai i riro ei tumu oaoaraa tamau?

15 Aita te Bibilia e horoa maira i te taio mahana o teie oroa oaoa. Ma te feaa ore, o te taime anaanatae roa ˈˈe aore ra te taime faahiahia roa ˈˈe te reira o te patu-faahou-raa o Ierusalema. Parau mau, mea hinaaro-atoa-hia te ohipa paturaa hau i roto mai i te oire. Ia maoro rii, ua erehia aˈera te huiraatira no Ierusalema i to ratou tiaraa pae varua maitai. Ei hiˈoraa, ia hoˈi mai Nehemia i te oire i te piti o te taime, ua itea mai ia ˈna e te faarue-faahou-hia ra te fare o te Atua e te faaipoipo faahou ra te mau ati Iseraela i te mau vahine etene. (Nehemia 13:6-11, 15, 23) Ua haapapuhia teie noâ mau huru tupuraa ino ra i roto i te mau papai a te peropheta Malaki. (Malaki 1:6-8; 2:11; 3:8) No reira, aita te avariraa o te patu o Ierusalema i riro ei tumu oaoaraa tamau.

Te hoê tumu oaoaraa mure ore

16. Eaha te mau tupuraa faahiahia roa ta te nunaa o te Atua e tiai ru nei?

16 I teie mahana, te tiai ru nei te nunaa o Iehova i te taime e upootia ˈi te Atua i nia i to ˈna atoa mau enemi. E haamata te reira ma te haamouraa o “Babulonia Rahi”—te hoê oire taipe tei roto te mau huru haapaoraa hape atoa. (Apokalupo 18:2, 8) E riro te haamouraa o te haapaoraa hape ei tuhaa matamua o te ati rahi e fatata maira. (Mataio 24:21, 22) Te vai atoa ra i mua ia tatou te hoê tupuraa faufaa mau—te faaipoiporaa i nia i te raˈi o te Fatu ra o Iesu Mesia i to ˈna hoa momoˈahia o na huiraatira 144 000 o te “Ierusalema apî.” (Apokalupo 19:7; 21:2) Eita ta tatou e nehenehe e parau e afea mau taua faaipoiporaa faahiahia roa ra e faatupuhia ˈi, e riro mau râ te reira ei oroa oaoa mau.—A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atete 1990, mau api 30-31 (Farani).

17. Eaha ta tatou i ite no nia i te numera tia o te Ierusalema apî?

17 Ua ite tatou e fatata roa te numera o to Ierusalema apî i te tia. (Mataio 24:3, 7-14; Apokalupo 12:12) E ere mai te oire no Ierusalema i te fenua nei, eita roa ˈtu te reira e riro ei tumu no te inoinoraa. No te mea ïa e e mau pǐpǐ a Iesu Mesia i faatavaihia i te varua, i tamatahia e i tamâhia to ˈna huiraatira taatoa. Na roto i to ratou haapao maitai e tae noa ˈtu i te pohe, e haapapu ratou taitahi e eita roa ˈtu ratou e taiva i te Arii o te Ao taatoa, o te Atua ra o Iehova e a muri noa ˈtu. E faufaa rahi roa to te reira no te toea o te huitaata—no te ora nei e no tei pohe!

18. No te aha tatou e ‘oaoa ˈi e e ouˈauˈa noa ˈi i te oaoa e a muri noa ˈtu’?

18 A hiˈo na eaha te tupu mai ia fariu mai te Ierusalema apî i nia i te taata e faaohipa ra i te faaroo i roto i te tusia taraehara o Iesu. Ua papai te aposetolo Ioane e: “Inaha tei ǒ te taata ra te sekene o te Atua, e e parahi oia i roto ia ratou ra, e ei taata ratou no ˈna, e ei pihai atoa iho te Atua ia ratou, ei Atua no ratou. E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” (Apokalupo 21:2-4) Hau atu â, e faaohipa te Atua i teie faanahoraa e au i te hoê oire no te aratai i te huitaata i te tiaraa taata hara ore. (Apokalupo 22:1, 2) E mau tumu faahiahia mau ïa no te ‘oaoa e te ouˈauˈa noa i te oaoa e a muri noa ˈtu, i ta te Atua e rave nei’!—Isaia 65:18.

19. Eaha te paradaiso pae varua i reira te mau Kerisetiano i haaputuputuhia ˈi?

19 Teie râ, aita e titauhia ra i te feia e tatarahapa nei ia tiai i te reira tau no te fanaˈo i te tauturu a te Atua. I te matahiti 1919, ua haamata Iehova i te haaputuputu i te mau melo hopea o na tino 144 000 i roto i te paradaiso pae varua, i reira te mau hotu o te varua o te Atua—mai te here, te oaoa e te hau—e hotu rahi ai. (Galatia 5:22, 23) Te hoê huru taa ê o teie paradaiso pae varua, o te faaroo ïa o to ˈna huiraatira faatavaihia tei hotu rahi mai ma te faahiahia na roto i te aratairaa i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua na te fenua taatoa nei. (Mataio 21:43; 24:14) Ei faahopearaa, fatata e ono mirioni mau “mamoe ê atu,” o te fenua nei hoi to ratou tiaturiraa, tei fariihia ia tomo i roto i te paradaiso pae varua e ia fanaˈo i teie ohipa hotu maitai. (Ioane 10:16) Ua noaa ia ratou teie tiaraa na roto i te pûpûraa ia ratou no te Atua ra o Iehova na nia i te niu o to ratou faaroo i roto i te tusia taraehara o ta ˈna Tamaiti ra o Iesu Mesia. Ua riro mau â to ratou apitiraa i te mau melo no a muri aˈe o te Ierusalema apî ei haamaitairaa. Inaha, na roto i to ˈna ohiparaa e te mau Kerisetiano faatavaihia, ua haamau Iehova i te hoê niu aueue ore no “te fenua apî”—te hoê totaiete taata mǎtaˈu i te Atua o te tufa i te fenua e faaterehia e te Basileia i te raˈi.—Isaia 65:17; Petero 2, 3:13.

20. Nafea te Ierusalema apî e au maite ai i to ˈna iˈoa?

20 Fatata roa te mau huru tupuraa hau mau e fanaˈohia nei e te nunaa o Iehova i roto i to ratou paradaiso pae varua i te ite-atoa-hia i roto i te hoê paradaiso pae tino i te fenua nei. E tupu te reira ia pou mai te Ierusalema apî mai te raˈi mai no te haamaitai i te huitaata. Na roto i na auraa toopiti, e fanaˈo te nunaa o te Atua i te mau huru tupuraa hau mau i tǎpǔhia i roto i te Isaia 65:21-25. Ei feia haamori ia Iehova tahoêhia i roto i te paradaiso pae varua, te ite nei tei faatavaihia, noa ˈtu e e parahi atu ratou i roto i te Ierusalema apî i nia i te raˈi, e te feia o te “mamoe ê atu” i te hau i horoahia e te Atua. E e tae roa ˈtu teie hau i roto i te Paradaiso pae tino, ia tae i te taime e ‘haapaohia ˈi to te Atua hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.’ (Mataio 6:10) Oia mau, e riro te oire hanahana o te Atua i nia i te raˈi i te au maite i te iˈoa ra Ierusalema ei ‘Niu [papu] no te hau toopiti huru.’ E vai noa te reira e a muri noa ˈtu ei arueraa i to ˈna Poiete Rahi, o te Atua ra o Iehova, e i to ˈna Hoa faaipoipo o te Arii ra o Iesu Mesia.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Eaha tei ravehia i to Nehemia haaputuputuraa i te nunaa i Ierusalema?

◻ Eaha tei titauhia i te mau ati Iuda i tahito ra ia rave eiaha ratou ia faarue i te fare o te Atua, e e aha te titauhia mai-ra ia tatou ia rave?

◻ Nafea “Ierusalema” e faaohipahia ˈi no te hopoi mai i te oaoa e te hau mure ore?

[Hohoˈa fenua i te api 23]

(Hiˈo i te papai.)

MAU UPUTA O IERUSALEMA

Te mau numera, o te faito metera teitei ïa no teie nei tau

UPUTA O TE IˈA

UPUTA O TE OIRE TAHITO

UPUTA O EPHERAIMA

UPUTA O TE PORO

Patu rarahi

Aroâ

UPUTA O TE PEHO

PITI O TE TUHAA

Patu Apatoerau matamua

OIRE O DAVIDA

UPUTA O TE MAU HAAPUERAA REHU

Peho o Hinoma

Aorai

UPUTA O TE MAU MAMOE

UPUTA O TE TAATA TIAI

Vairaa o te hiero

UPUTA O TE HIˈOPOARAA

UPUTA O TE MAU PUAAHOROFENUA

OPHELA

Aroâ

UPUTA O TE PAPE

Pape pihaa o Gihona

UPUTA O TE PAPE PIHAA

Ô a te arii

Ene-rogela

Peho (no Ropu) no Tyropoeon

Peho o te tahora o Kiderona

740

730

730

750

770

770

750

730

710

690

670

620

640

660

680

700

720

740

730

710

690

670

Peneiaˈe e faaroaraa teie o te patu o Ierusalema i te tau a haamouhia ˈi te oire e i te tau a faatere ai Nehemia i te patu-faahou-raa o te patu

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono