Te vai ara noa ra anei tatou ma te ore e fariu ê i te manaˈo?
1 Ua faaitoito o Iesu ia tatou ia ‘vai ara ia nehenehe tatou e ora mai’ i te mau ohipa riaria o te tupu tauê noa (Luka 21:36). Te ora nei tatou i roto i te tau atâta roa ˈˈe o te Aamu atoa. Te mau taata o te varea ra i te taoto i te pae varua e ati to mua ia ratou. Te faaruru nei ïa tatou tataitahi i te fifi. Ua paraparau o Iesu no nia i te maa, te inu e te mau haapeapearaa o te oraraa o te mau mahana atoa. No te aha? No te mea e nehenehe teie mau mea e haafifi mai ia tatou, e faafariu ê i to tatou manaˈo e e haavarea ia tatou i te taoto i te pae varua.
2 Te mau faaanaanataeraa matauhia: Te faateimaha-rahi-roa-hia ra vetahi e te mau faaanaanataeraa; te faatîtîhia ra vetahi e te afata teata. Oia mau, no te mea te imi nei tatou na mua roa i te Basileia e tia ïa ia tatou ia haapae i te mau faaanaanataeraa atoa. Mai te peu e e feruriraa tia to tatou e te aifaito, e riro te mau faaanaanataeraa i te mea maitai. (Hiˈo Timoteo 1, 4:8.) Tera râ, e faafariu ê te reira i te manaˈo mai te peu e e tuhaa rahi roa te reira i roto i to tatou oraraa, ma te amu rahi i to tatou taime e ta tatou moni, aore ra ma te haafifi i to tatou apitiraa ˈtu i roto i te pororaa o te Basileia.
3 Ua riro atoa te hinaaro i te mau mea materia faufaa ore ei tumu matauhia o te faafariu ê i te manaˈo o te haavarea ia tatou i te taoto i te pae varua. Turaihia e teie hinaaro, te horoa hau atu â ra te mau taata i to ratou taime i te ohipa, e aita ïa e taime faahou no te mau tuhaa i te pae varua. Ua erehia vetahi i ta ratou mau tapao i te pae varua ma te vaiiho e ia faateimahahia ratou e te hinaaro i te mau mea materia no te hoê oraraa maitai roa ˈˈe. Parau mau e te hinaaro nei tatou i ‘te maa e te ahu,’ e tia ia tatou ia vai ara e eiaha tatou e faatupu i te nounou moni, o te nehenehe e faaatea ê ia tatou i te faaroo (Tim. 1, 6:8-10). Mai te peu e eita tatou e tiatonu i to tatou mata i nia i te mau faufaa o te Basileia, eita paha tatou e tâuˈa faahou i te mau hinaaro a to tatou utuafare i te pae varua e e poro faahou.—Tim. 1, 5:8; Tim. 2, 4:5.
4 Te vaiiho nei vetahi i to ratou ‘mafatu ia teimaha i te mau haapeapearaa o te oraraa’ e tae roa ˈtu i te varearaa i te taoto i te pae varua (Luka 21:34). I te tahi taime te haapeapea nei tatou no te tahi mau fifi i te pae o te oraora-maitai-raa aore ra no te hoê fifi utuafare au ore mau. Tera râ, eiaha roa ˈtu tatou e vaiiho i teie mau fifi ia haamoe ia tatou e te piri roa ra te hopea o te faanahoraa o te mau mea e vai nei.—Mar. 13:33.
5 Aita e ohipa ê atu o te faaoaoa i te Diabolo oia hoi te manuïaraa i te haamoemoeâ ia tatou, te imiraa i te tahi moemoeâ o te ao nei. E tia ia tatou ia aro no te vai ara noa i te pae varua. Ua ite tatou e ‘te haere maira te mahana o Iehova, te hoê taata eiâ,’ e e mea faufaa ‘ia vai ara tatou e ia aifaito noa.’ (Tes. 1, 5:2, 6.) Mai te peu e te ite nei tatou i te mau tapao o te varearaa i te taoto i te pae varua, e tia ia tatou i teie nei ra ia ‘haapae i te mau ohipa o te pouri.’—Roma 13:11-13.
6 Te mea e nehenehe e tauturu ia tatou ia vai ara: Eaha ïa? E mea faufaa roa te pure. E tia ia tatou ia pure ma te tuutuu ore (Tes. 1, 5:17). E turai to tatou taairaa e te amuiraa kerisetiano ‘ia faaaraara tatou ia rahi te aroha, e te mau ohipa maitatai ra.’ (Heb. 10:24.) E tauturu mai te hoê hiˈopoaraa tamau e te haavare ore ia tatou iho ia haapao maitai i te faufaaraa ia haamatara i to tatou mau paruparu (Kor. 2, 13:5). E tauturu te mau peu maitatai matauhia no te haapiiraa tataitahi ia tatou e ia ‘faatamaahia e te mau parau o te faaroo.’ (Tim. 1, 4:6.) E tiaturi anaˈe e mai te peu e eita tatou e tuutuu, e manuïa tatou ia ore to tatou manaˈo e fariu ê, ‘ia vai ara noa e ia mau papu i roto i te faaroo.’—Kor. 1, 16:13.