TUMU PARAU HAAPIIRAA 29
Ua ineine anei outou no te ati rahi?
“Ia vai ineine atoa outou.”—MAT. 24:44.
HIMENE 150 A imi i te Atua ia ora oe
HAAPOTORAAa
1. No te aha mea faufaa ia vai ineine noa hou a tupu ai te hoê ati natura?
IA TUPU te hoê ati, e ora mai te feia tei faaineine ia ratou e e nehenehe ratou e tauturu ia vetahi ê. Teie ta te hoê taatiraa no Europa i parau: “E nehenehe e ora mai i te hoê ati maoti noa te faaineineraa.”
2. No te aha mea faufaa ia faaineine ia tatou no te ati rahi? (Mataio 24:44)
2 Taa ê atu i te tahi atu mau ati, ua ite tatou e fatata “te ati rahi” i te tupu. (Mat. 24:21) Ua faaara mai hoi Iesu a piti tausani matahiti i teie nei e ia vai ineine noa no tera mahana e tia ˈi. (A taio i te Mataio 24:44.) Ia ineine noa tatou, e noaa ia tatou ia faaoromai tamau i te roaraa o te ati rahi e ia tauturu ia vetahi ê ia na reira atoa.—Luka 21:36.
3. E nafea te faaoromai tamau, te aumihi e te here e tauturu mai ai ia ineine noa no te ati rahi?
3 E toru huru maitatai te tia ia faatupu no te faaineine ia tatou no te ati rahi. E nafea tatou ia faauehia mai ia poro i te hoê poroi haavaraa e ia patoi mai te taata ia tatou? (Apo. 16:21) E titauhia te faaoromai tamau no te auraro ia Iehova ma te tiaturi papu e paruru mai iho â o ˈna. E nafea tatou ia erehia to tatou mau taeae i ta ratou mau faufaa? (Hab. 3:17, 18) Na te aumihi e turai ia tatou ia tauturu ia ratou. Eaha to tatou huru mai te peu e no te tamaˈi e titauhia ia tatou ia ora e to tatou mau taeae e tuahine? (Ezk. 38:10-12) No to tatou here ia ratou e noaa ˈi ia tatou ia faaruru i tera tupuraa.
4. E nafea te Bibilia e faaite ai i te faufaaraa ia tamau i te faatupu i te faaoromai tamau, te aumihi e te here?
4 Te faaitoito mai ra te Bibilia ia faatupu i te faaoromai tamau, te aumihi e te here. Te na ô ra te Luka 21:19: “I to outou faaoromai tamau e ora ˈi outou.” I roto i te Kolosa 3:12 te taiohia ra e: “Ia ahu mai outou i . . . te aumihi.” E te parauhia ra i roto i te Tesalonia 1, 4:9, 10: “Ua haapiihia hoi outou e te Atua ia here te tahi i te tahi. . . . Taeae ma, te faaitoito atu nei râ vau ia outou ia na reira noa ˈtu â.” Ua papaihia teie mau irava no te mau pǐpǐ tei faaite aˈena i tera mau huru maitatai. Ua titauhia râ ia ratou ia tamau i te na reira. Hoê â huru ïa no tatou. No reira, e hiˈopoa anaˈe mea nafea te mau Kerisetiano matamua i te faaiteraa i teie mau huru maitatai. I muri mai, e ite tatou e nafea ia pee i to ratou hiˈoraa e ia faaite e ua ineine tatou no te ati rahi.
A FAAOROMAI TAMAU ATU Â
5. Mea nafea te mau Kerisetiano matamua i faaoromai tamau ai i to ratou mau fifi?
5 Ua titauhia i te mau Kerisetiano matamua ia faaoromai tamau. (Heb. 10:36) Papu, ua faaruru ratou i te hoê â fifi e te taata i ora na i to ratou tau e ta te Kerisetiano e faaruru ra. Ei hiˈoraa, e rave rahi o ratou tei hamani-ino-hia e to ratou mau fetii, te tia haapaoraa ati Iuda e te mau tia mana Roma. (Mat. 10:21) I te tahi taime, ua tamata te mau apotata i te faaamahamaha i te amuiraa. (Ohi. 20:29, 30) Noa ˈtu râ, ua faaoromai tamau teie mau Kerisetiano. (Apo. 2:3) Mea nafea? Ua feruriruri ratou i nia i te mau hiˈoraa Bibilia tei faaite i te faaoromai tamau, mai ia Ioba. (Iak. 5:10, 11) Ua pure atoa ratou no te fanaˈo i te itoito. (Ohi. 4:29-31) Hau atu, ua tiatonu ratou i nia i te mau haamaitairaa no ǒ mai ia Iehova.—Ohi. 5:41.
6. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Merita tei faaruru i te patoiraa a to ˈna mau fetii?
6 E noaa atoa ia tatou ia faaoromai tamau ma te haapii i te mau hiˈoraa faahitihia i roto i te Bibilia, ta tatou mau papai e ma te feruriruri i nia i te reira. Na te reira i tauturu ia Merita, te hoê tuahine no Albanie, ia faaruru i te hamani-ino-raa no ǒ mai i to ˈna mau fetii. Te na ô ra oia: “Ua itoito-roa-hia vau i te aamu o Ioba. Mea rahi te fifi ta ˈna i faaruru e noa ˈtu aita o ˈna i ite o vai to muri i te reira, ua parau o ˈna: ‘E ore au e faarue i to ˈu hapa ore e pohe noa ˈtu vau!’ (Ioba 27:5) Feruri atura vau e mea huru rahi aˈe te mau fifi ta Ioba i faaruru i to ˈu mau fifi. Hau atu, taa ê atu ia ˈna ua ite au o vai to muri i to ˈu mau fifi.”
7. Noa ˈtu aita tatou e faaruru ra i te fifi rahi, eaha te tia ia tatou ia rave?
7 E faaoromai tamau atu â tatou ma te tutava i te pure ia Iehova e ma te faaite atu i ta tatou mau haapeapearaa atoa. (Phil. 4:6; Tes. 1, 5:17) Aita paha tatou e faaruru ra i te fifi rahi. E pure anei râ tatou no te ani i ta Iehova tauturu ia toaruaru aore ia paruparu tatou? Ia tamau tatou i te pure no ta tatou e faaruru nei i te mau mahana atoa, e na reira tatou i mua i te mau fifi rahi aˈe. E papu atu â ïa tatou e ua ite Iehova afea e e nafea ia tauturu tatou.—Sal. 27:1, 3.
TE FAAOROMAI TAMAU
Ua noaa anaˈe ia tatou ia faaruru i te hoê fifi, e puai atu â to tatou hinaaro e faaoromai tamau i to muri nei mau fifi (A hiˈo i te paratarafa 8)
8. E nafea te hiˈoraa o Mira e faaite ai e ia faaoromai tamau tatou i te fifi i teie mahana e faaineineraa te reira no to muri nei mau fifi? (Iakobo 1:2-4) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
8 E ineine tatou i te faaruru i te ati rahi mai te peu e noaa ia tatou ia faaoromai tamau i te mau fifi i teie mahana. (Roma 5:3) E rave rahi taeae e tuahine tei parau e i te mea ua haere ia ratou ia faaruru i te hoê tupuraa fifi mau, ua nehenehe atoa ïa ratou e faaoromai i to muri nei. Mea rahi te mau maitai ta ratou i ite, inaha, ua puai atu â to ratou hinaaro e faaoromai tamau. Ua puai atoa to ratou tiaturi e ua ineine noa Iehova i te tauturu ia ratou. Maoti te reira, ua nehenehe ratou e faaruru i te tahi atu mau fifi. (A taio i te Iakobo 1:2-4.) Tera ta Mira, te hoê pionie no Albanie i ite. I te mea e ua faaruru aˈena oia i te tahi mau fifi, ua nehenehe ta ˈna e faaoromai tamau i te mau fifi ta ˈna e faaruru ra i teie mahana. I te tahi taime, e manaˈo o ˈna e o ˈna anaˈe paha te faaruru ra e rave rahi fifi. Tera râ, e haamanaˈo oia i ta Iehova i rave no te tauturu ia ˈna i te roaraa o na 20 matahiti i mairi aˈenei. E na ô oia i roto ia ˈna: ‘Eiaha e tuu. Eiaha e faaea i te tavini ia Iehova, aita anaˈe, e mâuˈa noa ïa tera rahiraa matahiti i tauturu noa mai ai Iehova ia oe.’ E nehenehe atoa outou e haamanaˈo i ta Iehova i rave no te tauturu ia outou ia faaoromai tamau. Ia papu ia outou e te ite ra o ˈna i ta outou e faaruru nei e e haamaitai oia ia outou. (Mat. 5:10-12) Ua haamata anaˈe te ati rahi, ua haapii ïa outou e nafea ia faaoromai tamau e e tamau outou i te na reira.
A FAAITE I TE AUMIHI
9. Mea nafea te amuiraa o Anetiohia no Suria faaiteraa i te aumihi?
9 E hiˈopoa anaˈe eaha tei tupu i to te mau Kerisetiano i Iudea faarururaa i te oˈe rahi. I to te amuiraa o Anetiohia no Suria faarooraa tei tupu, aita ratou i aroha noa i to ratou mau taeae no Iudea, ua faaite atoa râ i te aumihi ma te tauturu atu. “Faaoti aˈera ïa [ratou], ia au i te maraa ia ratou tataitahi, e hapono i te tauturu na te mau taeae e parahi ra i Iudea.” (Ohi. 11:27-30) Noa ˈtu mea atea te faaearaa o teie mau taeae no Iudea, ua faaoti papu te mau Kerisetiano no Anetiohia i te tauturu ia ratou.—Ioa. 1, 3:17, 18.
TE AUMIHI
Ia tupu te hoê ati natura, e taime tano ïa tera no tatou no te faaite i te aumihi (A hiˈo i te paratarafa 10)
10. E nafea tatou e faaite ai i te aumihi ia roohia to tatou mau taeae i te ati? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
10 E nehenehe atoa tatou e faaite i te aumihi ia faaroo tatou e ua roohia to tatou mau taeae i te ati. Ei hiˈoraa, e ani tatou i te mau matahiapo eaha te titauhia ia rave, e pûpû tatou i te mau ô e e pure no te mau taeae tei roohia i te ati.b (Mas. 17:17) Ei hiˈoraa, i 2020, ua haamauhia hau atu 950 Tomite tauturu no te ati natura no te haapao i tei ati i te roaraa o te maˈi pee COVID-19. E mauruuru iho â tatou i te mau taeae e tuahine atoa e ohipa ra i roto i teie mau tomite. No to ratou here i te fetii taeae, ua opere ratou i te mau taihaa e te mea hinaarohia i te pae varua. Ua tataî aore ra ua patu faahou ratou i te mau fare e te mau Piha a te Basileia.—A faaau i te Korinetia 2, 8:1-4.
11. Ia faaite tatou i te aumihi, e nafea te reira e faahanahana ˈi ia Iehova?
11 Ia faaite tatou i te aumihi i muri aˈe i te hoê ati, e putapû te taata a ite ai i te mau haapaeraa ta tatou i rave. Ei hiˈoraa, i 2019, no te mataˈi rorofai atâta Dorian, ua parari te hoê Piha a te Basileia i Bahamas. A patu faahou ai te mau taeae i te Piha a te Basileia, ua ani ratou i te tauturu a te hoê tamuta e ere i te Ite no Iehova e ehia moni ta ˈna e ani mai. Pahono maira o ˈna: “Eita vau e titau i te moni i ta outou faanahonahoraa. Hinaaro vau e horoa ˈtu i te mau taihaa, te rima tauturu e te mea e hinaarohia no te paturaa. Inaha hoi, ua putapû roa vau i to outou here taeae.” Aita te rahiraa o te taata i ite o vai Iehova, ua ite râ e rave rahi o ratou eaha ta te mau Ite no Iehova e rave nei no te tauturu ia vetahi ê. Mea oaoa mau ia ite e maoti to tatou aumihi, e hinaaro vetahi e faafatata ˈtu ia Iehova, inaha “e Atua aroha hamani maitai rahi oia.”—Eph. 2:4.
12. Ua ineine tatou no te ati rahi ia faaite tatou i te aumihi i teie nei â. E nafea ïa? (Apokalupo 13:16, 17)
12 No te aha e titauhia ia tatou ia faaite i te aumihi i te roaraa o te ati rahi? Te faaite ra te Bibilia ia ore te feia e turu i te mau faatereraa, e faaruru ratou i te fifi i teie mahana e i te roaraa o te ati rahi. (A taio i te Apokalupo 13:16, 17.) I taua taime ra, e hinaaro to tatou mau taeae e tuahine i te tauturu. No reira, i te taime e haava ˈi to tatou Arii, Iesu Mesia, i te fenua, e oaoa tatou ia ite o ˈna e te faaite ra tatou i te aumihi i to tatou mau taeae. I reira ïa o ˈna e titau manihini ai ia tatou ia “fatu i te Faatereraa arii.”—Mat. 25:34-40.
A HAAPUAI I TO OUTOU HERE
13. Ia au i te Roma 15:7, mea nafea te mau Kerisetiano matamua i te haapuairaa i to ratou here te tahi i te tahi?
13 Ua ite-maitai-hia te here i rotopu i te mau Kerisetiano matamua. Tera râ, mea ohie anei no ratou ia faaite noa i te here te tahi i te tahi? A hiˈo na i te rauraa o te nunaa i roto i te amuiraa no Roma. Te vai ra te ati Iuda tei auraro i te Ture a Mose e to te mau nunaa ěê e ta ratou mau peu tumu. E tîtî vetahi, area te tahi atu, mea tiamâ ïa e peneiaˈe e tavini ta vetahi o ratou. Noa ˈtu râ, ua titauhia ia ratou pauroa ia faaite i to ratou here te tahi i te tahi. Mea nafea ïa? Ua faaue te aposetolo Paulo ia ratou ia “farii maitai . . . te tahi i te tahi.” (A taio i te Roma 15:7.) Eaha te auraa? Ia parauhia ia “farii maitai,” o te farii-maitai-raa ïa i te hoê taata i te fare aore ra ei hoa no ˈna. Ei hiˈoraa, ua ani Paulo ia Philemona ia “farii maitai” ia Onesimo, oia hoi te hoê o ta ˈna tavini tei horo ê. (Philem. 17) Ua farii maitai atoa Periseka raua Akuila ia Apolo, noa ˈtu mea iti to ˈna ite i te mau Papai. Te na ôhia ra: “Rave maira raua ia ˈna.” (Ohi. 18:26) Noa ˈtu te mau taa-ê-raa e vai ra i rotopu ia ratou, aita te reira i tapea i teie mau Kerisetiano ia farii maitai te tahi i te tahi.
TE HERE
E titauhia ia tatou ia faaite i to tatou here i te mau taeae e tuahine atoa (A hiˈo i te paratarafa 15)
14. Mea nafea to Anna e ta ˈna tane faaiteraa i te here?
14 E nehenehe atoa tatou e faaite i te here i to tatou mau taeae e tuahine ma te faahoa ˈtu ia ratou e ma te rave i te taime no te amuimui ia ratou. I reira ratou e faaite atoa mai ai i to ratou here ia tatou. (Kor. 2, 6:11-13) Teie te hiˈoraa o Anna e ta ˈna tane. E mitionare raua. I to raua tonoraahia i Afirika tooa o te râ, haamata ihora te maˈi pee COVID-19 i te parare. Aita ˈtura raua i nehenehe e putuputu tino roa e te amuiraa apî, e ere ïa i te mea ohie no raua ia haamatau e te mau taeae e tuahine. Eaha ïa ta raua i rave? Ua faaohipa raua i te ravea natirara no te faahoa ˈtu e te mau taeae e tuahine. Ua putapû roa vetahi mau utuafare i te here ta Anna raua ta ˈna tane i faaite. Pinepine ˈtura ratou i te niuniu ia raua e i te hapono i te poroi no te faaite i to ratou mauruuru. No te aha na hoa faaipoipo i faaite ai i te here i te mau taeae e tuahine? Te faatia ra Anna: “Eita e moˈe ia ˈu te huru o te mau taeae e tuahine i nia ia ˈu e to ˈu utuafare. Ua faaite noa mai ratou i to ratou here, i te taime au e i te taime fifi. Maoti to ratou hiˈoraa, te faaite atoa nei au i te here taeae.”
15. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Vanessa no nia i te faufaaraa ia faaite i te here i te mau taeae e tuahine? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
15 I roto e rave rahi amuiraa, e itehia te mau taeae e tuahine nunaa rau e ua rau atoa to ratou huru. E puai atu â to tatou here ia ratou mai te peu e tiatonu noa tatou i nia i to ratou mau huru maitatai. Teie te hiˈoraa o Vanessa, te hoê tuahine e ora ra i Niu Zelani. Mea fifi roa no ˈna ia faahoa ˈtu i te tahi mau mero o te amuiraa. Noa ˈtu râ, aita o ˈna i haapao i to ratou huru e aita atoa o ˈna i ape ia ratou. Ua rave o ˈna i te taime no te haamatau ia ratou. Ua tauturu te reira ia ˈna ia ite no te aha mea here na Iehova ia ratou. Te faatia ra Vanessa: “I te mea e e tiaau haaati ta ˈu tane, e rave rahi atu â ïa taeae e tuahine ta mâua e farerei. Ua rau to ratou huru e mea ohie no ˈu i te faahoa ia ratou. I teie nei, e faahoa vau i te mau taata e rave rau. Mea here na Iehova te mau huru taata atoa, inaha ua rau te taata i roto i ta ˈna faanahonahoraa e mea taa ê te tahi i te tahi.” Ia haapii tatou i te hiˈo ia vetahi ê mai ia Iehova, e faaite tatou i to tatou here ia ratou.—Kor. 2, 8:24.
I te roaraa o te ati rahi, e paruru Iehova ia tatou ia vai hoê noa tatou e te mau taeae e tuahine (A hiˈo i te paratarafa 16)
16. I te roaraa o te ati rahi, no te aha mea faufaa ˈtu â ia here tatou i to tatou mau taeae e tuahine? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
16 Mea faufaa roa ia here tatou i to tatou mau taeae e tuahine i te roaraa o te ati rahi. Ia haamata te ati rahi, e nafea Iehova e paruru ai ia tatou? A hiˈo na eaha te aratairaa ta Iehova i horoa i to ˈna nunaa i to Babulonia aroraa ia ratou. Ua parau hoi o ˈna: “Haere, to ˈu nunaa, a tomo i roto i to outou mau piha i roto, a tapiri i te opani. A tapuni maa taime e ia ore roa te riri rahi tahoo.” (Isa. 26:20) Hoê â paha aratairaa ta tatou e pee ia tupu te ati rahi. E nehenehe te mau amuiraa e faaauhia i te mau “piha i roto.” I te roaraa o te ati rahi, ua fafau Iehova i te paruru ia tatou ia vai hoê tatou e to tatou mau taeae e tuahine a haamori ai ia ˈna. I teie nei â, e tutava anaˈe eiaha noa no te faaoromai i to tatou mau taeae e tuahine, no te here atoa râ ia ratou. Maoti teie here e ora ˈi tatou!
A FAAINEINE IA OUTOU I TEIE NEI Â
17. Ia faaineine tatou i teie nei â, eaha te noaa ia tatou ia rave i te roaraa o te ati rahi?
17 E mahana ati e te ahoaho “te mahana rahi o Iehova.” E tau ino mau â no te huitaata. (Zeph. 1:14, 15) O te mau tavini a Iehova atoa te faaruru i te fifi. Tera râ, ia faaineine tatou ia tatou i teie nei â, e noaa ia tatou ia vai hau noa e ia tauturu ia vetahi ê. E noaa atoa ia tatou ia faaoromai tamau noa ˈtu eaha te tupuraa. Ia fifihia to tatou mau taeae e tuahine, e tutava tatou i te rave i te mau mea atoa ma te faaite i te aumihi e ma te tauturu ia ratou ia au i te maraa ia tatou. Hau atu, ia haapii tatou i te here i to tatou mau taeae e tuahine i teie nei â, e tutava ˈtu â tatou i te faaite i tera here a muri aˈe. Ia na reira tatou, na Iehova e haamaitai ia tatou ma te horoa i te ora mure i roto i te hoê ao aita faahou e ati.—Isa. 65:17.
HIMENE 144 A tiatonu i te re!
a E titauhia ia tatou ia faatupu i te faaoromai tamau, te aumihi e te here no te faaruru i te ati rahi. E hiˈopoa anaˈe ïa mea nafea te mau Kerisetiano matamua i te faatupuraa taua mau huru maitatai ra, e nafea tatou e pee ai i to ratou hiˈoraa e e nafea teie mau huru maitatai e tauturu mai ai ia haamata te ati rahi.
b Ia tupu te hoê ati e ia hinaaro oe e ohipa ei rima tauturu, a faaî i te api parau Demande d’admission comme volontaire Local Développement/Construction (DC-50) aore ra te Demande d’admission comme volontaire (A-19) e a tiai ia titauhia oe no te tauturu atu.