VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/7 api 8-13
  • “E fare pureraa no te mau fenua atoa”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “E fare pureraa no te mau fenua atoa”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te vahi Moˈa Roa
  • Te vahi Moˈa
  • Te aumoa
  • Te mahana tatararaa hara
  • Te hiero matamua e te piti o te hiero
  • Ua faarue te Atua i to ˈna fare i nia i te fenua e a muri noa ˈtu
  • A poihere i ta oe haamaitairaa e haamori ia Iehova i roto i to ˈna hiero pae varua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
  • Te hiero rahi o Iehova i te pae varua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Mau uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Te faaî nei “tei hinaarohia” i te fare o Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/7 api 8-13

“E fare pureraa no te mau fenua atoa”

“E ere anei ua papaihia, E parauhia to ˈu nei fare e fare pureraa no te mau fenua atoa?”—MAREKO 11:17.

1. Eaha te mau taairaa ta Adamu raua Eva i fanaˈo e te Atua i te omuaraa ra?

I TE poieteraahia o Adamu raua Eva, ua fanaˈo raua i te mau taairaa piri roa e to raua Metua i te raˈi ra. Ua faatae te Atua ra o Iehova i te parau ia raua ra, e ua faaite oia i ta ˈna opuaraa faahiahia no te fetii taata nei. Papu maitai, ua pinepine raua i te putapû i te arueraa ia Iehova no te mau ohipa hau aˈe i te faahiahia o ta ˈna i poiete. Ia hinaaro o Adamu e o Eva i te aratairaa ia feruri anaˈe raua i ta raua hopoia ei metua tane e ei metua vahine no te huitaata a muri aˈe, e ani noa ˈtu ïa raua i te Atua na te mau vahi atoa i roto i te Paradaiso. Aita raua i hinaaro i te arai o te hoê tahuˈa i roto i te hoê hiero.—Genese 1:28.

2. Eaha te tauiraa i tupu i to Adamu raua Eva hararaa?

2 Ua taui te huru tupuraa i to te hoê melahi orure hau râmâraa ia Eva ia manaˈo oia e e maitai atu to ˈna oraraa ahiri e e patoi oia i te tiaraa mana arii o Iehova, ma te parau e e riro mai oia “mai te atua ra te huru.” E ua amu atura Eva i te maa o te tumu raau ta te Atua i opani ia raua ia amu. Ua faaohipa ˈtura Satani ia Eva no te faahema i ta ˈna tane. Te vahi peapea, ua faaroo Adamu i ta ˈna vahine tei hara, ma te faaite e mea faufaa aˈe na ˈna to ˈna taairaa e ta ˈna vahine i to ˈna mau taairaa e te Atua. (Genese 3:4-7) Inaha hoi, ua maiti Adamu raua Eva ia Satani ei atua no raua.—A faaau e te Korinetia 2, 4:4.

3. Eaha te mau faahopearaa iino i noaa mai i to Adamu raua Eva faaroo-ore-raa?

3 I to raua na reiraraa, ua erehia ˈtura te tane e te vahine faaipoipo matamua, eiaha noa i to raua mau taairaa faufaa roa e te Atua, te tiaturiraa atoa râ e ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei. (Genese 2:16, 17) Ua ino roa ˈˈera to raua tino hara e pohe roa ˈtura raua. Ua horoa atoa ˈtu raua i teie tiaraa hara na ta raua huaai. Te faataa ra te Bibilia e: “E ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe.”—Roma 5:12.

4. Eaha te tiaturiraa ta te Atua i horoa mai na te huitaata hara?

4 Ua titauhia ˈtura te tahi mea no te faahau faahou i te huitaata hara e to ratou Poiete moˈa. I to ˈna faautuaraa ia Adamu e ia Eva, ua horoa mai te Atua i te hoê tiaturiraa na te mau tamarii ta raua e fanau mai a muri aˈe, ia ˈna i tǎpǔ e e faaora te hoê “huaai” i te huitaata i te mau faahopearaa o te orureraa a Satani. (Genese 3:15) I muri iho, ua faaite maira te Atua e, e na roto mai te Huaai o te hopoi mai i te haamaitairaa, ia Aberahama. (Genese 22:18) Ia au i taua opuaraa aroha ra, ua maiti aˈera te Atua i te huaai a Aberahama, oia hoi te mau ati Iseraela, no te riro mai ei nunaa maitihia no ˈna.

5. No te aha tatou e anaanatae ai i te tahi mau tuhaa o te faufaa a te Ture ta te Atua i fafau ia Iseraela?

5 I te matahiti 1513 hou to tatou tau, ua fafau atura te mau ati Iseraela i te hoê faufaa e te Atua e ua farii aˈera ratou e auraro i ta ˈna mau ture. E tia i te feia atoa e hinaaro ra e haamori i te Atua i teie mahana, ia anaanatae rahi atu i teie faufaa a te Ture, no te mea ua tohu oia no nia i te Huaai i tǎpǔhia mai. Ua parau Paulo e ua riro oia ei ‘ata no te mau mea maitatai a muri atu.’ (Hebera 10:1) I to Paulo faahitiraa i teie parau, te tatara ra oia i te parau no te taviniraa a te mau tahuˈa no Iseraela i roto i te sekene afaifaihia, aore ra te tiahapa haamoriraa. Ua piihia te reira “te nao [hiero] o Iehova” aore ra “te fare o Iehova.” (Samuela 1, 1:9, 24) Ia tuatapapa tatou i te taviniraa moˈa i ravehia i te fare o Iehova i nia i te fenua nei, e papu hau atu â ïa ia tatou te ravea aroha mea na reira te mau taata hara i teie mahana, e faahau-faahou-hia ˈi e te Atua.

Te vahi Moˈa Roa

6. Eaha tei roto i te vahi Moˈa Roa, e mea nafea te vairaa mai te Atua i reira i te faahohoˈaraahia?

6 Te na ô ra te Bibilia e: “E ore râ te Teitei e parahi i te hiero i hamanihia e te rima.” (Ohipa 7:48) Teie râ, ua faahohoˈahia te vairaa mai te Atua i roto i to ˈna fare i nia i te fenua nei, e te hoê ata i roto i te piha i roto roa, tei piihia te vahi Moˈa Roa. (Levitiko 16:2) E ata anaana ïa teie, e na te reira i turama i te vahi Moˈa Roa. Ua tau teie ata i nia ˈˈe i te hoê afata moˈa piihia “te afata ture,” tei roto te mau pǎpǎ ofai i neneihia e vetahi mau faaueraa ta te Atua i horoa na Iseraela. I nia i te tapoˈi o te Afata, te vai ra e piti kerubi auro ma te pererau hohorahia, e faataipe ra i te mau melahi tiaraa teitei i roto i te faanahonahoraa a te Atua i nia i te raˈi. Ua tau te ata maramarama semeio i nia ˈˈe i te tapoˈi e i ropu i na kerubi. (Exodo 25:22) Te faahohoˈa ra te reira i te Atua Puai hope e parahi ra i nia i to ˈna terono i nia i te pereoo no te raˈi turuhia e te mau kerubi ora ra. (Paraleipomeno 1, 28:18) Te taa ra ïa ia tatou no te aha te Arii ra o Hezekia i pure ai e: “E te Atua o Iseraela, e Iehova sabaota, e tei parahi i ropu i na kerubi ra.”—Isaia 37:16.

Te vahi Moˈa

7. Eaha te mau tauihaa i roto i te vahi Moˈa?

7 Ua piihia te piti o te piha i roto i te sekene, te vahi Moˈa. I roto i taua piha ra, i te pae aui o te uputa, te tia ra te hoê vairaa lamepa nehenehe roa e hitu amaa, e i te pae atau, te vai ra te hoê airaa maa o te pane faaiteraa. Ia hiˈo tia ˈtu i mua, te tia ra te hoê fata na reira mai te hâuˈa o te mea noˈanoˈa e ama ra i te mâˈiraa mai. Tei mua noa mai oia i te paruru e faataa ê ra i te vahi Moˈa e te vahi Moˈa Roa.

8. Eaha te mau ohipa ta te mau tahuˈa i rave tamau na i roto i te vahi Moˈa?

8 I te mau poipoi atoa e te mau ahiahi atoa, e tomo atu te hoê tahuˈa i roto i te sekene no te tutui i te mea noˈanoˈa i nia i te fata o te mea noˈanoˈa. (Exodo 30:7, 8) I te poipoi, a ama ˈi te mea noˈanoˈa, e titôhia te hinu i roto i na lamepa e hitu e tia ra i nia i te vairaa lamepa auro. I te ahiahi, e tutuihia na te mau lamepa ia turamahia te vahi Moˈa. I te mau sabati atoa, e apǎpǎ te hoê tahuˈa e 12 pane apî i nia i te airaa maa o te pane faaiteraa.—Levitiko 24:4-8.

Te aumoa

9. No te aha te farii pape i tuuhia ˈi i reira, e eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai?

9 E aumoa (aore ra aua) atoa to te sekene, haaatihia e te mau paruru ahu. E farii pape rahi tei roto i teie aumoa, i reira te mau tahuˈa e horoi ai i to ratou rima e to ratou avaˈe hou ratou e tomo ai i roto i te vahi Moˈa. E tia atoa ia ratou ia horoi ia ratou hou e pûpû ai i te tusia i nia i te fata faatiahia i roto i te aumoa. (Exodo 30:18-21) Ua riro teie titauraa no te vai-mâ-raa ei faahaamanaˈoraa puai no te mau tavini a te Atua i teie mahana e, e tia ia ratou ia tapea i to ratou viivii-ore-raa i te pae tino, i te pae morare, i te pae feruriraa, e i te pae varua, mai te peu e e hinaaro ratou ia farii mai te Atua i ta ratou haamoriraa. (Korinetia 2, 7:1) I muri aˈe, na te mau tavini o te hiero e ere i te Iseraela, e hopoi mai i te vahie no te auahi o te fata e te pape no te farii pape.—Iosua 9:27.

10. Eaha vetahi mau tusia i pûpûhia i nia i te fata o te tusia?

10 I te mau poipoi atoa e te mau ahiahi atoa, e tutuihia na te hoê pinia mamoe oni ei tusia i nia i te fata, apitihia e te tusia faraoa e te tusia inu. (Exodo 29:38-41) E pûpûhia na te tahi atu mau tusia i te mau mahana taa ê. I te tahi mau taime, e pûpûhia te tusia no te hara a te tahi taata. (Levitiko 5:5, 6) I te tahi atu mau taime, e nehenehe te ati Iseraela e pûpû i te hoê tusia no te maitai, e amuhia te tahi tuhaa e te mau tahuˈa e te taata i pûpû i te tusia. Ua faaite te reira e e nehenehe te mau taata hara e faahau e te Atua e, i roto i te hoê auraa taipe, e tamaa e o ˈna. Ua nehenehe atoa te taata ê e riro mai ei taata haamori ia Iehova e e fanaˈo i te haamaitairaa taa ê e pûpû i te mau tusia i To ˈna ra fare. No te faahanahana râ ia Iehova, ua farii noa te mau tahuˈa i te mau tusia maitatai roa ˈˈe. E tia te mau tusia faraoa ota ia oro-huˈahuˈa-roa-hia, e eiaha te mau animala faatusiahia ia hapepa aˈe.—Levitiko 2:1; 22:18-20; Malaki 1:6-8.

11. (a) Eaha tei ravehia e te toto o te mau tusia animala, e ua faahaamanaˈo te reira i te aha? (b) Eaha te manaˈo o te Atua no nia i te toto taata e te toto animala atoa?

11 E hopoihia na te toto o teie mau tusia i te fata ra. Ua riro te reira i te mau mahana atoa ei faahaamanaˈoraa i te nunaa e e feia hara ratou e te titau ra ratou i te hoê faaora, e na to ˈna toto haamaniihia e riro ei taraehara tamau no ta ratou mau hara e e faaora ia ratou i te pohe. (Roma 7:24, 25; Galatia 3:24; a faaau e te Hebera 10:3.) Ua faahaamanaˈo atoa teie faaohiparaa moˈa i te toto i te mau ati Iseraela e te toto, o te ora ïa, e na te Atua te ora. Ua opani noa te Atua e ia faaohipa te taata i te toto na roto i te tahi atu raveraa.—Genese 9:4; Levitiko 17:10-12; Ohipa 15:28, 29.

Te mahana tatararaa hara

12, 13. (a) Eaha te mahana tatararaa hara? (b) Hou te tahuˈa rahi e hopoi ai i te toto i roto i te vahi Moˈa Roa, eaha te tia ia ˈna ia rave?

12 Hoê taime i te matahiti i te mahana piihia te mahana tatararaa hara, e tia i te nunaa Iseraela taatoa, e tae noa ˈtu te feia ěê o te haamori ra ia Iehova, ia faaea i te rave i te mau ohipa atoa e ia haapae i te maa. (Levitiko 16:29, 30) I taua mahana faufaa roa ra, e tamâhia te nunaa i te hara na roto i te hoê ravea taipe, ia nehenehe ratou e fanaˈo i te mau taairaa hau e te Atua i te matahiti i muri iho. E feruri anaˈe na tatou i te ohipa i tupu e e hiˈopoa anaˈe i te tahi o te mau taime faufaa roa ˈˈe.

13 Te tia ra te tahuˈa rahi i roto i te aumoa o te sekene. Ua horoi oia ia ˈna i te farii pape ra, e te tupai ra oia i te hoê puaatoro oni no te tusia. E faatahe oia i te toto o te puaatoro oni i roto i te aˈua; e faaohipa-taa-ê-hia teie toto no te tatara i te mau hara a te opu autahuˈa no Levi. (Levitiko 16:4, 6, 11) Hou râ oia a rave ai i te tahi atu mea e te tusia, te vai ra te hoê ohipa te tia i te tahuˈa rahi ia rave. E rave mai oia i te mea noˈanoˈa (peneiaˈe i roto i te hoê punu taipu rahi) e te arahu veavea mai nia mai i te fata i roto i te hoê aˈua vairaa auahi. Te tomo ra oia i teie nei i roto i te vahi Moˈa, e te haere tia ra oia i te paruru o te vahi Moˈa Roa. E haaati mǎrû noa oia i te paruru e e tia ˈtu oia i mua i te afata o te faufaa. I muri iho, ma te ore e itehia mai e te tahi aˈe taata, e ninii oia i te mea noˈanoˈa i nia i te arahu veavea, e e î roa te vahi Moˈa Roa i te ata auauahi noˈanoˈa.—Levitiko 16:12, 13.

14. No te aha te tahuˈa rahi e titauhia ˈi ia tomo i roto i te vahi Moˈa Roa e te toto o e piti huru animala?

14 I teie nei, ua ineine te Atua i te faaite i te aroha e i te tatara i te hara, na roto i te hoê ravea taipe. No teie tumu te tapoˈi o te afata i piihia ˈi “te parahiraa o te aroha” aore ra “te tapoˈi tatara hara.” (Hebera 9:5, nota i raro i te api, MN) E haere te tahuˈa rahi i rapae i te vahi Moˈa Rahi, e rave oia i te toto o te puaatoro oni, e e tomo faahou atu oia i roto i te vahi Moˈa Roa. Ia au i tei faauehia e te Ture, e patia oia i to ˈna rimarima i roto i te toto e e pîpî atu oia e hitu taime i mua i te tapoˈi o te Afata. (Levitiko 16:14) I muri iho, e hoˈi faahou atu oia i roto i te aumoa e e tupai oia i te hoê puaaniho, ei tusia no te hara “na te mau taata.” E hopoi oia te tahi toto puaaniho i roto i te vahi Moˈa Roa, e e rave oia mai ta ˈna atoa i rave e te toto o te puaatoro oni ra. (Levitiko 16:15) E tupu atoa na te tahi atu mau taviniraa faufaa roa i te mahana tatararaa hara. Ei hiˈoraa, e tuu na te tahuˈa rahi i to ˈna na rima i nia iho i te afii o te piti o te puaaniho, a faˈi ai “i te mau hara atoa a te tamarii a Iseraela.” I muri iho, e arataihia teie puaaniho ora i roto i te medebara no te hopoi ê i te mau hara o te nunaa i roto i te hoê auraa taipe. Mea na reira te tatararaa hara e ravehia ˈi i te mau matahiti atoa “na te mau tahuˈa, e na te mau taata o te amuiraa atoa ra.”—Levitiko 16:16, 21, 22, 33.

15. (a) Eaha te tuearaa i rotopu i te hiero a Solomona e te sekene? (b) Eaha ta te buka a Hebera e parau ra no nia i te taviniraa moˈa i ravehia i te sekene e i te hiero atoa?

15 I roto i na matahiti matamua e 486 o te aamu a Iseraela ei nunaa fafauhia i te faufaa a te Atua, ua riro te sekene afaifaihia ei vahi haamoriraa na ratou i to ratou Atua ra o Iehova. I muri iho, ua fanaˈo te arii no Iseraela ra o Solomona i te haamaitairaa taa ê e faatia i te hoê fare tamau. Noa ˈtu e mea rahi aˈe teie hiero e mea faahiahia aˈe to ˈna hamaniraa, ua pee te hohoˈa fare i horoahia mai e te Atua i te hoê â faanahoraa e to te sekene. Mai te sekene, ua riro te hiero ei hohoˈa no te hoê faanahoraa rahi aˈe e te aravihi aˈe no te haamoriraa ta Iehova “i faatia, e ere ta te taata ra.”—Hebera 8:2, 5; 9:9, 11.

Te hiero matamua e te piti o te hiero

16. (a) Eaha te aniraa î i te aroha ta Solomona i faatae i to ˈna avariraa i te hiero? (b) Mea nafea to Iehova faaiteraa e ua farii oia i te pure a Solomona?

16 I to ˈna avariraa i taua hiero hanahana ra, ua faatae Solomona i teie aniraa faauruahia: “I te taata ê ra, e ere i to Iseraela to te mau taata no oe nei, no to iˈoa rahi râ i tae mai ai mai te fenua roa mai, . . . ia haere mai râ ratou e ia pure i roto i teie nei fare; e faaroo mai oe i reira i nia i te raˈi, i to oe ra parahiraa, a faatia ˈtu ai i ta taua taata ê ra i ani ia oe ra; ia ite to te ao atoa nei i to oe iˈoa, e ia mǎtaˈu ia oe, mai to oe atoa ra mau taata mai ia Iseraela; ia ite hoi i teie nei fare i faatiahia e au nei, e ua mairihia i te iˈoa no oe ra.” (Paraleipomeno 2, 6:32, 33) Ma te ravea papu maitai, ua faaite te Atua e ua farii oia i te pure avariraa a Solomona. Ua mairi maira te auahi mai te raˈi mai e ua pau roa ˈˈera te mau tusia animala i nia i te fata, e ua î roa ˈˈera te hiero i te hanahana o Iehova.—Paraleipomeno 2, 7:1-3.

17. Eaha tei roohia i te hiero i patuhia e Solomona i te pae hopea, e no te aha?

17 Ma te peapea râ hoi, ua erehia te mau ati Iseraela i to ratou mǎtaˈu tia ia Iehova. I muri iho, ua haaviivii ratou i to ˈna iˈoa rahi na roto i te mau haamaniiraa toto, te haamoriraa idolo, te faaturi, te taatiraa i te fetii piri, e na roto i te rave-ino-raa i te mau tamarii otare, te mau vahine ivi, e te feia ěê. (Ezekiela 22:2, 3, 7, 11, 12, 26, 29) No reira, i te matahiti 607 hou to tatou tau, ua faatupu ihora te Atua i ta ˈna haavaraa na roto i te tonoraa i te mau nuu babulonia no te haamou i te hiero. Ua hopoi-tîtî-hia te mau ati Iseraela i ora mai.

18. I te piti o te hiero, eaha te mau hopoia taa ê i fanaˈohia e te tahi mau taata e ere i te Iseraela o tei turu ma te aau rotahi i te haamoriraa a Iehova?

18 I muri aˈe e 70 matahiti, ua hoˈi maira te hoê toea ati Iuda tatarahapa i Ierusalema e ua fanaˈo atura ratou i te haamaitairaa taa ê e patu faahou i te hiero o Iehova. Te vahi anaanatae, aita i navai te mau tahuˈa e te mau ati Levi no te tavini i roto i te piti o te hiero. No reira, ua horoahia ˈtura na te mau Netinimi, e huaai na te mau tavini o te hiero e ere i te Iseraela, te mau hopoia rahi aˈe ei mau tavini no te fare o te Atua. Teie râ, e ere hoê â tiaraa to ratou e to te mau tahuˈa e te mau ati Levi.—Ezera 7:24; 8:17, 20.

19. Eaha te parau ta te Atua i tǎpǔ no nia i te piti o te hiero, e mea nafea teie mau parau i te tupuraa?

19 I te omuaraa, ua manaˈohia e eita te piti o te hiero e tu e te hiero matamua. (Hagai 2:3) Teie râ ta Iehova i tǎpǔ: “Na ˈu e faaaueue i te mau fenua atoa, e e tae mai tei hinaarohia e te mau fenua atoa ra: e faaî hoi au i teie nei fare i te hanahana . . . Te hanahana o teie nei fare hopea, e rahi ïa i to tei mutaa ihora.” (Hagai 2:7, 9) Ia au maite i teie mau parau, ua naeahia i te piti o te hiero te hoê hanahana rahi aˈe. Ua tia oia e 164 matahiti hau atu i te hiero matamua, e e rave rahi atu â mau taata haamori no roto mai e rave rahi atu â mau fenua o tei putuputu i roto i to ˈna mau aumoa. (A faaau e te Ohipa 2:5-11.) Ua haamata te faaapîraa i te piti o te hiero i te tau o te Arii ra o Heroda, e ua faarahihia to ˈna mau aumoa. Faatiahia i nia i te hoê mahora pǎpǎ rahi e haaatihia e te mau pou nehenehe roa, ua tu to ˈna hanahana i te hiero matamua i patuhia e Solomona ra. Te vai atoa ra te hoê aumoa rahi i rapaeau mai no te feia o te mau nunaa o tei hinaaro e haamori ia Iehova. Ua faataa ê te hoê patu ofai i teie Aumoa a te mau Etene i te mau aumoa no roto mai i faataahia no te mau ati Iseraela anaˈe.

20. (a) Eaha te hanahana taa ê tei tapao i te hiero i patu-faahou-hia? (b) Na te aha i faaite e ua haafaufaa ore te mau ati Iuda i te hiero, e eaha ta Iesu i rave ei faahaparaa i te reira?

20 Ua ite te piti o te hiero i te hoê hanahana taa ê inaha, ua haapii Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, i te taata i roto i to ˈna mau aumoa. Teie râ, mai no te hiero matamua atoa, aita te pae rahi o te mau ati Iuda i haafaufaa i te haamaitairaa taa ê e riro ei mau tiai no te fare o te Atua. Inaha, ua tae roa ratou i te faatia i te feia hoo taoˈa ia haere mai e hoohoo i roto i te aumoa a te mau Etene. Hau atu, ua faatiahia te taata ia na roto atu i te hiero ei eˈa poto no te utaraa i te mau tauihaa na Ierusalema. E maha mahana na mua ˈˈe i to ˈna poheraa, ua tamâ Iesu i te hiero i teie mau peu e ere i te peu moˈa, a parau noa ˈi e: “E ere anei ua papaihia, E parauhia to ˈu nei fare e fare pureraa no te mau fenua atoa, riro noa iho nei râ ia outou ei ana eiâ.”—Mareko 11:15-17.

Ua faarue te Atua i to ˈna fare i nia i te fenua e a muri noa ˈtu

21. Eaha ta Iesu i parau no nia i te hiero no Ierusalema?

21 No te ohipa itoito ta Iesu i rave no te turu i te haamoriraa viivii ore a te Atua, ua opua aˈera te mau aratai faaroo ati Iuda e haapohe ia ˈna. (Mareko 11:18) I te mea e ua ite oia e fatata roa oia i te haapohehia, ua na ô atura Iesu i te mau aratai faaroo ati Iuda e: “To outou utuafare e tuuhia ˈi i te ano.” (Mataio 23:37, 38) Te faaite ra ïa oia e, fatata roa, e ore te Atua e farii faahou i te huru haamoriraa i ravehia i te hiero tahito no Ierusalema. E ore oia e riro faahou ei “fare pureraa no te mau fenua atoa.” I to ta ˈna mau pǐpǐ faaiteraa ia Iesu i te mau fare nehenehe mau o te hiero, ua na ô atura oia e: “Te ite nei outou i teie nei mau mea? . . . E ore roa te hoê ofai e vaiihohia i nia iho i te tahi, e hope roa i te hurihia i raro.”—Mataio 24:1, 2.

22. (a) Mea nafea te mau parau a Iesu no nia i te hiero i te tupuraa? (b) Maoti i te tuu i to ratou tiaturiraa i roto i te hoê oire i nia i te fenua nei, eaha ta te mau Kerisetiano matamua i imi?

22 Ua tupu te parau tohu a Iesu e 37 matahiti i muri iho, i te matahiti 70 o to tatou tau, i to te mau nuu roma haamouraa ia Ierusalema e i to ˈna hiero. Ua riro te reira ei haapapuraa puai e ua faarue mau te Atua i to ˈna fare tahito. Aita roa ˈtu Iesu i tohu e e patu-faahou-hia te tahi atu hiero i Ierusalema. No nia i taua oire i nia i te fenua nei ra, ua papai te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano Hebera e: “Aore hoi o tatou e oire e mau i ǒ nei, te titau nei râ tatou i taua oire ra no a muri atu.” (Hebera 13:14) Ua tiaturi te mau Kerisetiano matamua e riro ei melo no te “Ierusalema i te raˈi ra”—te Basileia o te Atua faaauhia i te hoê oire. (Hebera 12:22, MN) No reira, aita te haamoriraa mau a Iehova i haapu-faahou-hia i roto i te hoê hiero mau i nia i te fenua nei. I roto i te tumu parau i muri nei, e tuatapapa tatou i te hoê faanahoraa rahi atu â ta te Atua i haamau no te feia atoa e hinaaro ra e haamori ia ˈna “ma te varua e te parau mau.”—Ioane 4:21, 24.

Uiraa faahaamanaˈoraa

◻ Eaha te mau taairaa e te Atua i erehia e Adamu raua Eva?

◻ No te aha tatou e anaanatae ai i te mau tuhaa o te sekene?

◻ Eaha ta tatou e haapii ra no nia i te mau ohipa i ravehia i roto i te aumoa o te sekene?

◻ No te aha te Atua i faatia ˈi ia haamouhia to ˈna hiero?

[Hohoˈa i te api 10, 11]

Hiero patu-faahou-hia e Heroda

1. Vahi Moˈa Roa

2. Vahi Moˈa

3. Fata o te tusia taauahi

4. Farii pape

5. Aumoa a te mau tahuˈa

6. Aumoa a Iseraela

7. Aumoa a te mau vahine

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono