“O outou to ˈu ite”
“Te parau maira Iehova, O outou to ˈu ite.”—ISA. 43:10.
1, 2. (a) Eaha te auraa e riro ei ite, e eaha ta te mau vea e ravea haapuroro e ore e parau ra i te taata? (b) No te aha aita ˈi Iehova e tiai ra i te tauturu o teie mau ravea haapuroro?
EAHA te auraa e riro ei ite? Ia au i te hoê titionare, te hoê ite, o “te hoê ïa taata o tei ite i te hoê tupuraa e o te haere e faaite i tei tupu.” I Afirika Apatoa, a 160 tiahapa matahiti i teie nei te piaraahia te hoê vea o Te ite te iˈoa na roto i te reo Tahiti (The Witness). Ua tano iho â tera iˈoa no te mea te fa o te hoê vea, o te faaiteraa ïa ma te tia i te mau mea e tupu ra. Ua fafau te taata papai matamua o teie vea e faaite i te parau mau, tera anaˈe e aita ˈtu.
2 Te mea peapea, aita te mau vea e ravea haapuroro a te ao i faaite ma te tia i te tupuraa e rave rahi. Aita te reira i faaite i te parau mau no nia i te Atua e i ta ˈna i rave. Aita râ Iehova, te Arii mana hope o te ao taatoa, e tiai ra i te tauturu o tera mau ravea haapuroro. Ua parau te Atua na roto i te peropheta Ezekiela: “E ite hoi te mau fenua e, o Iehova vau.” (Ezk. 39:7) Na ta ˈna mau Ite, fatata e vau mirioni ratou, e faaite ra o vai o ˈna i te taata na te ao. Te parau nei teie nuu Ite i ta te Atua i rave no te taata i na mua ˈˈe e i ta ˈna e rave ra i teie nei. Oia atoa i te mau mea faahiahia ta ˈna i fafau i te rave i muri aˈe. Te na ô ra te Isaia 43:10: “Te parau maira Iehova, O outou to ˈu ite; e tau tavini, i maitihia e au ra.” Ma te faariro i te pororaa mai te ohipa faufaa roa ˈˈe o to tatou oraraa, e haapapu tatou e e Ite mau tatou no Iehova.
3, 4. (a) Afea te Feia haapii Bibilia i te amoraa i te iˈoa Ite no Iehova, e eaha to ratou huru? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Eaha na uiraa ta tatou e hiˈopoa mai?
3 E vai noa to Iehova iˈoa e a muri noa ˈtu, e “Arii hau mure ore” hoi o ˈna. Ua parau te Atua: “O to ˈu ïa iˈoa e a muri noa ˈtu, o to ˈu ïa faaite e tae noa ˈtu i te mau ui atoa.” (Tim. 1, 1:17; Exo. 3:15; a hiˈo i te Koheleta 2:16.) E fanaˈoraa taa ê mau no tatou ia amo i to Iehova iˈoa. I 1931, ua oaoa mau te Feia haapii Bibilia a haamata ˈi ratou i te faaohipa i te iˈoa Ite no Iehova. Mea rahi o ratou tei papai i te rata no te faaite i to ratou mauruuru no teie tauiraa. Ua papai te hoê amuiraa i Kanada e maoti te iˈoa apî, ua faaoti papu atu â ratou e faahanahana ia Iehova ma to ratou haerea.
4 E nafea oe e faaite ai e te oaoa nei oe i te riro ei Ite no Iehova? E e nehenehe anei ta oe e faataa no te aha Iehova i parau ai e e Ite tatou no ˈna, mai ta tatou i taio i roto i te buka a Isaia?
TO TE ATUA MAU ITE I TAHITO RA
5, 6. (a) Mea nafea te mau metua Iseraela i te faaiteraa o vai o Iehova? (b) Eaha ˈtu â tei titauhia ia rave te mau metua Iseraela? E no te aha e mea tia ˈi ia na reira atoa te mau metua i teie mahana?
5 Ua maiti Iehova i te nunaa Iseraela no te riro ei ite no ˈna. Na te ati Iseraela taitahi te hopoia e faaite o vai o ˈNa. (Isa. 43:10) Ei hiˈoraa, ua na reira te mau metua ma te haapii i ta ratou tamarii i ta te Atua i rave i na mua ˈˈe. Ua parau Iehova i te mau metua ia haapii i ta ratou tamarii no nia i te oroa Pasa. Ua na ô atu oia: “Ia ui mai ta outou mau tamarii ia outou e, Eaha te auraa i teie nei oroa? ei reira outou e parau atu ai e, E tusia pasa teie na Iehova, o tei haere noa na nia iho i te mau fare o te tamarii a Iseraela i Aiphiti ra, a tairi ai oia i to Aiphiti, faaora ihora oia i to tatou mau fare i reira.” (Exo. 12:26, 27) I faataa na te mau metua e ua patoi Pharao i te tuu i te mau Iseraela ia haamori ratou ia Iehova i roto i te medebara. Ua parau Pharao: “O vai Iehova, a faaroo atu ai au i to ˈna reo, a tuu atu ai au ia Iseraela?” (Exo. 5:2) Ua faaite te mau metua i ta ratou tamarii mea nafea Iehova i te pahonoraa i te uiraa a Pharao e i te faaiteraa i te taatoaraa e o ˈNa te Atua mana hope. Ua tairi o ˈna ia Aiphiti i na ati ahuru e ua faaora i te mau Iseraela i te nuu Aiphiti i te miti Uteute. Ua ite te mau Iseraela e o Iehova te Atua mau e e rave noa o ˈna i ta ˈna e fafau ra.
6 E fanaˈoraa taa ê no te mau Iseraela ia riro ei ite no Iehova. Ua faaite ratou i ta ratou tamarii e i te mau tavini atoa tei ohipa i roto i to ratou fare i te mau mea faahiahia ta Iehova i rave. Ua ite atoa te mau Iseraela e e mea tia ia moˈa noa to ratou haerea. Ua parau Iehova: “Ia moˈa outou, no te mea, te moˈa nei au, o to outou Atua ra o Iehova.” Ua titauhia ia haapii te mau metua Iseraela i ta ratou tamarii ia moˈa, oia hoi ia ora ia au i te mau ture aveia a Iehova. (Lev. 19:2; Deut. 6:6, 7) Ia na reira atoa te mau metua i teie mahana e tia ˈi. E mea tia ia haapii ratou i ta ratou tamarii ia faahanahana i te iˈoa rahi o te Atua ma to ratou haerea.—A taio i te Maseli 1:8; Ephesia 6:4.
Ma te haapii i ta tatou tamarii no nia ia Iehova, te faahanahana nei tatou i to ˈna iˈoa (A hiˈo i na paratarafa 5, 6)
7. (a) A faaroo ai te mau Iseraela ia Iehova, eaha ta te mau nunaa tapiri i ite? (b) Eaha te hopoia a te feia atoa e tia ra no Iehova?
7 Ua haamaitai te Atua i te mau Iseraela a faaroo ai ratou ia ˈna. Ua tia ïa i te mau nunaa tapiri ia ite e te paruru ra Iehova i to ˈna nunaa. (Deut. 28:10) Ma te peapea râ, i te rahiraa o te taime, mea faaroo ore te mau Iseraela ia Iehova. Ua haamori ratou i te idolo, te mau atua a to Kanaana. Ua riro ratou mai teie mau idolo, ei mea aroha ore. Ua pûpû ratou i ta ratou tamarii ei tusia e ua hamani ino i te feia veve. Eaha te haapii mai i to ratou hiˈoraa ino? E mea tia ia pee tatou i te hiˈoraa o Iehova e ia moˈa no te mea e tia tatou no ˈna, te Atua moˈa roa.
“INAHA, TE RAVE NEI AU I TE MEA APΔ
8. Eaha ta Iehova i parau ia Isaia ia rave, e ua aha Isaia?
8 Ua faaohipa Iehova ia Isaia no te faaara i te mau Iseraela no nia i ta ˈNa e rave: E haamou ia Ierusalema, to ratou oire pu, e e vaiiho i to ˈNa nunaa ia afai-tîtî-hia. Ua tohu atoa Iehova e e rave o ˈna i “te mea apî” e e faatiamâ mai o ˈna i to ˈna nunaa ma te maere mau. (Isa. 43:19) Noa ˈtu e ua ite Iehova e eita te mau Iseraela e tatarahapa, ua parau oia ia Isaia ia faaara noa ia ratou. E faaararaa no nia i te haamouraa o Ierusalema te rahiraa o te mau parau i roto i na pene matamua e ono o te buka a Isaia. Ua hinaaro Isaia e ite ehia maororaa te nunaa e faaroo ore noa ˈi ia Iehova. Ua pahono atu te Atua: “Ia pau roa te mau oire, e aore roa e taata; e te mau fare atoa, e aore roa e taata toe i roto ra, e ia ano roa te fenua.”—A taio i te Isaia 6:8-11.
9. (a) Afea te parau tohu a Isaia no nia ia Ierusalema i te tupuraa? (b) I teie mahana, e mea tia ia haapao tatou i teihea faaararaa?
9 Hau atu i te 45 matahiti i te maoro, ua faaara Isaia i te mau Iseraela no nia i te haamouraa e fatata maira. Ua haamata o ˈna i te tohu i te matahiti hopea o te faatereraa a te arii Uzia, i 778 hou te Mesia. E ua tamau noa o ˈna e tae atu i 732 hou te Mesia a faatere ai te arii Hezekia. I muri iho, ua faaara noa Iehova i to ˈna nunaa e tae roa ˈtu i te matahiti 607 hou te Mesia a haamouhia ˈi Ierusalema. Ua faaara-aˈena-hia ïa te mau Iseraela, e rave rahi matahiti na mua ˈtu, no nia i te ohipa e tupu. I teie mahana, ua faaohipa Iehova i to ˈna nunaa no te faaara i te tahi atu mau taata no nia i te tupu i muri aˈe. E rave rahi matahiti i te maoro to Te Pare Tiaraa faaite-noa-raa e fatata te hopea o te faatereraa a Satani e e monohia te reira e te faatereraa a te Mesia.—Apo. 20:1-3, 6.
10, 11. Ua ite te mau Iseraela i Babulonia i teihea tupuraa o te parau tohu a Isaia?
10 Ua ora mai te tahi mau ati Iuda i te haamouraa o Ierusalema. Ua pee ratou i te faaueraa a Iehova e auraro i to Babulonia e ua afai-tîtî-hia ratou i Babulonia. (Ier. 27:11, 12) E 70 matahiti i muri aˈe, ua ite te tahi mau ati Iuda i te tupuraa o te tahi atu parau tohu a Isaia: “Te na ô maira Iehova, to outou ora, o Tei Moˈa i Iseraela nei; No outou i tono ai au i te vea i Babulonia; e na ˈu e tuu i te mau arai etaeta atoa no ˈna i raro.”—Isa. 43:14.
11 Ua faatupu Iehova i teie parau tohu ma te faahiahia. I te hoê po i Atopa 539 hou te Mesia, ua faatupu te arii o Babulonia e to ˈna feia mana i te hoê oroa no to ratou mau atua. Ua inu atoa ratou i roto i te mau auˈa eiâhia i roto i te hiero o Iehova. I tera atoa râ po, ua haru te arii Kuro e to ˈna mau nuu ia Babulonia e ua upootia i nia i te Hau emepera Babulonia. I 538 aore ra 537 hou te Mesia, ua faaue o Kuro i te mau ati Iuda ia hoˈi i Ierusalema e ia patu faahou i te hiero o te Atua. E ua paruru Iehova ia ratou a hoˈi ai ratou i Ierusalema. Ua tupu iho â te reira mai ta Isaia i tohu. I to te nunaa o te Atua iteraa i te hiero i Ierusalema tei patu-faahou-hia, ua ite mata ratou e e Atua mau o Iehova e e faatupu noa o ˈna i ta ˈna e fafau ra. Ua parau te Atua no te mau ati Iuda tei hoˈi i Ierusalema: “Ua haapaohia e au teie nei mau taata no ˈu iho; na ratou e haamaitai mai ia ˈu.”—Isa. 43:21; 44:26-28.
12, 13. (a) O vai atu â tei amui i te mau Iseraela a hoˈi ai ratou e patu faahou i te hiero? (b) Eaha te titauhia ia rave te mau “mamoe ê atu” i teie nei, e eaha ta ratou e tiai ru nei?
12 I to te mau Iseraela hoˈiraa e patu faahou i te hiero, e tausani taata ěê tei amui e o ratou no te haamori ia Iehova. E ua rahi atu â i muri aˈe. (Ezr. 2:58, 64, 65; Ese. 8:17) I teie mahana, o te mau Kerisetiano faatavaihia te nunaa o te Atua, ‘te Iseraela o te Atua.’ E ua amui atu te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu” ia ratou no te haamori ia Iehova. (Gal. 6:16; Apo. 7:9, 10; Ioa. 10:16) E fanaˈoraa taa ê ta te feia faatavaihia, oia atoa ta te mau mamoe ê atu, e amo i te iˈoa Ite no Iehova.
13 I roto i te ao apî, e fanaˈoraa taa ê ta te mau melo o te feia rahi roa. E faaite ratou i te feia tei faahoˈihia mai i te ora mai te aha te huru te riroraa ei Ite no Iehova i te mau mahana hopea o te ao a Satani. No te tapae râ i reira, e mea tia ia vai moˈa noa. Noa ˈtu e te faaitoito mau nei tatou i te ora ia au i te mau ture aveia a Iehova, te hapa nei tatou i te mau mahana atoa. E mea tia ïa ia ani ia Iehova i te mau mahana atoa ia faaore mai i ta tatou mau hapa. Ma te vai moˈa noa, e faaite tatou i to tatou mauruuru i to Iehova vaiihoraa ia tatou ia riro ei tia no ˈna.—A taio i te Ioane 1, 1:8, 9.
EAHA TE AURAA O TE IˈOA O TE ATUA?
14. Eaha te auraa o te iˈoa Iehova?
14 No te taa ˈtu â i te fanaˈoraa taa ê e amo i to Iehova iˈoa, mea faufaa ia ite tatou eaha te auraa o to ˈna iˈoa. No roto mai te iˈoa Iehova i te hoê taˈo Hebera te nehenehe e hurihia ei “e riro” e o te nehenehe e faataa i te hoê ohipa e ravehia ra. Te manaˈohia ra ïa e o “Na ˈna e faariro” te auraa o te iˈoa o te Atua. Te tauturu maira te iˈoa o Iehova ia taa o vai oia. O ˈna tei poiete i te mau mea atoa. Hau atu â, ia parau Iehova e e rave o ˈna i te tahi mea, aita e taata e nehenehe e tapea ia ˈna ia na reira. Aita atoa ta Satani e nehenehe.
15. Eaha te haapii mai no nia i te iˈoa o Iehova ia au i ta ˈna i parau ia Mose? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Iehova: te hoê iˈoa e auraa faufaa to ˈna.”)
15 Ua faataa ˈtu â Iehova i te auraa o to ˈna iˈoa ia Mose. A tono ai Iehova ia ˈna no te faatiamâ i to ˈNa nunaa mai Aiphiti mai, ua parau o ˈna ia Mose: “E riro vau mai ia ˈu e riro mai.” E ua na ô â: “Teie ta oe e parau atu i te tamarii a Iseraela, Na E riro vau i tono mai ia ˈu ia outou nei.” (Exo. 3:14, Traduction du monde nouveau) E riro ïa Iehova i tei titauhia no te faatupu i ta ˈna opuaraa. No te mau Iseraela, ua rave Iehova i tei titauhia no te riro ei Faaora, ei Paruru, ei Aratai e ei Atua o tei horoa ˈtu i ta ratou i hinaaro mau.
E NAFEA E FAAITE AI I TO TATOU MAURUURU?
16, 17. (a) E nafea e faaite ai i to tatou mauruuru no te fanaˈoraa taa ê e amo i to te Atua iˈoa? (b) Eaha te hiˈopoahia i to muri nei tumu parau?
16 I teie mahana, aita Iehova i taui. Te haamanaˈo maira to ˈna iˈoa e e riro mai o ˈna i tei titauhia no te aupuru i to ˈna nunaa. Ei hiˈoraa, ua horoa mai o ˈna i tei titauhia no te ora i te mau mahana atoa e ia puai noa to tatou faaroo. Eaha ˈtu â ta to ˈna iˈoa e haapii maira? E nehenehe o ˈna e faaohipa i te taata no te rave i tei titauhia no te faatupu i ta ˈna opuaraa. Ei hiˈoraa, te faaohipa ra o ˈna i to ˈna mau Ite no te rave i ta ˈna ohipa. E turai mai teie manaˈo ia tatou ia riro ei tia maitai no ˈna. E Ite no Iehova itoito rahi o Kåre no Norevetia a 70 matahiti i te maoro i teie nei. Te parau ra o ˈna: “E fanaˈoraa taa ê mau no ˈu ia tavini ia Iehova, te Arii hau mure ore, e ia riro ei melo o te nunaa e amo ra i to ˈna iˈoa moˈa. E fanaˈoraa taa ê noa ia faataa i te parau mau Bibilia e ia ite i te mata o te taata ia anaana mai no te mea ua oaoa e ua maramarama ratou. Ei hiˈoraa, te mauruuru mau nei au i te haapii i te taata i te mau maitai o te tusia taraehara o te Mesia. Oia atoa i te faaite atu e nafea ratou e nehenehe ai e fanaˈo i te ora mure ore i roto i te ao apî parau-tia e te hau maoti teie tusia.”
17 I te tahi mau fenua, mea fifi ia ite mai i te taata o te hinaaro e haapii no nia ia Iehova. Mai ia Kåre râ, te oaoa mau nei tatou a ite ai hoê noa ˈˈe taata o te hinaaro e haapii no nia i to Iehova iˈoa. E nafea râ e riro ai ei Ite no Iehova e i te hoê â taime e riro ei ite no Iesu? O ta tatou ïa e hiˈopoa mai i to muri nei tumu parau.