VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 15/4 api 12-17
  • Te faanahoraa ta Iehova i rave, te “feia i pûpûhia”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faanahoraa ta Iehova i rave, te “feia i pûpûhia”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua hoˈi atu te mau ati Iseraela mai Babulonia mai
  • Ua hoˈi atoa ˈtu te feia e ere i te Iseraela
  • Te hoê hohoˈa no teie nei tau
  • Pûpûhia no te hoê taviniraa taa ê
  • Te pûpûraa ia tatou iho i teie mahana
  • Faaararaa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Manaˈo faufaa o te buka a Ezera
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • “Te Iseraela a te Atua” e te “feia rahi roa”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Mau taata e ora amui i roto i te hoê “fenua” i haamau-faahou-hia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 15/4 api 12-17

Te faanahoraa ta Iehova i rave, te “feia i pûpûhia”

“E na te taata ěê e tia mai e faaamu i ta outou mau nǎnǎ.”—ISAIA 61:5.

1. No te aha tatou e manaˈo ai ia Iehova ia faahitihia te parau ra “horoa”?

E ATUA horoa maitai rahi o Iehova! Te na ô ra te aposetolo Paulo e: “[O Iehova] iho hoi tei horoa mai i te ora, e te aho, e te mau mea atoa, i te mau mea atoa nei.” (Ohipa 17:25) E nehenehe tatou tataitahi e faufaahia na roto i te feruriraa i nia i ‘te mau ô maitatai e te mau taoˈa horoa tia roa’ e rave rahi ta tatou e fanaˈo ra no ǒ mai i te Atua ra.—Iakobo 1:5, 17; Salamo 29:11; Mataio 7:7; 10:19; 13:12; 21:43.

2, 3. (a) Nafea tatou ia farii i te mau ô a te Atua? (b) I roto i teihea auraa te mau ati Levi i riro ai ei feia “pûpûhia”?

2 Ua tano mau â te papai salamo i te anianiraa e eaha ta ˈna e hopoi atu na Iehova. (Salamo 116:12) Eita to tatou Poiete e faufaahia i te tahi mea e vai ra e te mau taata aore ra o ta ratou e nehenehe e horoa. (Salamo 50:10, 12) Te faaite nei râ Iehova e te oaoa nei oia ia horoa te taata ia ratou iho i roto i te haamoriraa mau. (A faaau e te Hebera 10:5-7.) E tia i te mau taata atoa ia pûpû ia ratou iho no to ratou Poiete, e i to ˈna aˈe pae, e nehenehe oia e horoa mai i te mau haamaitairaa ê atu, mai tei itehia no te mau ati Levi i tahito ra. Noa ˈtu e ua pûpûhia te mau ati Iseraela taatoa no te Atua, ua maiti oia i te fetii ati Levi a Aarona ei tahuˈa no te pûpû i te tusia i te sekene e i te hiero. Eaha ˈtura no te toea o te mau ati Levi?

3 Ua parau atu Iehova ia Mose: “Aratai mai i te opu o Levi ra, . . . E na ratou e rave i te mau mea atoa no te tiahapa amuiraa ra . . . E pûpû atu oe i te ati Levi ia Aarona e ta ˈna pue tamarii; tei ia ˈna anaˈe hoi ratou atoa ra [hebera, nethu·nimʹ], no roto i te tamarii a Iseraela ra.” (Numera 3:6, 8, 9, 41) ‘Ua pûpûhia’ te mau ati Levi na Aarona no te rave i te mau ohipa i roto i te taviniraa a te sekene, no reira te Atua e nehenehe ai e parau e: “O to te tamarii a Iseraela hoi ratou i pûpû-roa-hia mai tei ia ˈu.” (Numera 8:16, 19; 18:6) Ua rave te tahi ati Levi i te mau ohipa ohie; area vetahi ra, ua fanaˈo ratou i te mau hopoia faufaa, mai te haapiiraa i te mau ture a te Atua. (Numera 1:50, 51; Paraleipomeno 1, 6:48; 23:3, 4, 24-32; Paraleipomeno 2, 35:3-5) E hiˈo anaˈe na i teie nei i te tahi atu nunaa “pûpûhia” e te hoê tuearaa no teie nei tau.

Ua hoˈi atu te mau ati Iseraela mai Babulonia mai

4, 5. (a) O vai te mau Iseraela o tei hoˈi atu mai te faatîtîraa mai i Babulonia? (b) I teie nei tau, eaha te tuea ra e te hoˈiraa ˈtu te mau Iseraela mai te faatîtîraa mai?

4 Te faatia ra o Ezera e o Nehemia e mea nafea te hoê toea ati Iseraela, arataihia e te tavana o Zerubabela, faarueraa ia Babulonia no te hoˈi atu i to ratou fenua e haamau faahou i te haamoriraa mau. Te faaite ra na faatiaraa toopiti atoa ra e e 42 360 rahiraa taata o tei hoˈi atu. E mau tausani i rotopu i taua numera ra, e mau “taata [ïa] no Iseraela.” Te faahiti ra te mau faatiaraa i muri iho i te mau tahuˈa. E i muri mai, te mau 350 ati Levi, e tae noa ˈtu te mau ati Levi himene e te feia tiai uputa. Ua papai atoa o Ezera e o Nehemia no nia i te mau tausani taata ê atu o tei riro iho â paha ei ati Iseraela, e peneiaˈe ei mau tahuˈa, tera râ, aita ratou i nehenehe e haapapu i to ratou mau hui tupuna.—Ezera 1:1, 2; 2:2-42, 59-64; Nehemia 7:7-45, 61-66.

5 Ua faaite teie toea no Iseraela tei hopoi-ê-hia e o tei hoˈi atu i muri iho i Ierusalema e i Iuda, i te paieti rahi i te Atua e te faatura hohonu i te haamoriraa mau. Te itehia ra i teie nei tau i te hoê tuearaa papu maitai i rotopu i te toea o te Iseraela i te pae varua o tei tiamâ mai i te faatîtîraa a Babulonia Rahi i te matahiti 1919 ra.

6. Mea nafea to te Atua faaohiparaa i te mau ati Iseraela i te pae varua i to tatou nei tau?

6 Mai to ratou tiamâraa mai i te matahiti 1919 ra, ua haere noâ te toea o te mau taeae faatavaihia o te Mesia i mua ma te itoito i roto i te haamoriraa mau. Ua haamaitai Iehova i ta ratou mau tutavaraa no te haaputuputu i te mau melo hopea o na 144 000 feia no roto i ‘te Iseraela o te Atua.’ (Galatia 6:16; Apokalupo 7:3, 4) Ei pǔpǔ, ua riro te toea faatavaihia ei “tavini haapao maitai e te paari” tei faaohipahia no te horoa i te maa ora i te pae varua ma te pue maitai, ta ratou i tutava i te opere na te fenua atoa nei.—Mataio 24:45-47.

7. O vai teie e apiti atu nei i te feia faatavaihia i roto i te haamoriraa mau?

7 Mai ta te tumu parau na mua ˈtu i faaite, i teie nei, te vai ra te mau mirioni “mamoe ê atu” i roto i te nunaa o te Atua, o tei fanaˈo i te tiaturiraa no ǒ mai i te Atua e ora ˈtu i te ati rahi e fatata maira. Te hinaaro nei ratou e tavini ia Iehova e a muri noa ˈtu i nia i te fenua, i reira eita ratou e poia e e poihâ faahou e i reira eita te mau roimata peapea e tahe faahou. (Ioane 10:16; Apokalupo 7:9-17; 21:3-5) Te vai ra anei i roto i te aamu o te feia i hoˈi atu mai Babulonia mai i te tahi mea e faahohoˈa ra i teie mau taata? E!

Ua hoˈi atoa ˈtu te feia e ere i te Iseraela

8. O vai tei apee atu i te mau ati Iseraela i hoˈi atu mai Babulonia mai?

8 I te taime a faaarahia ˈi te feia e here ra ia Iehova i Babulonia ia hoˈi atu i te Fenua i tǎpǔhia, e mau tausani taata e ere i te Iseraela o tei pahono atu. I roto i te mau tabula i tapaohia e Ezera raua o Nehemia, te taio ra tatou i te parau no te mau “Netinimi” (oia hoi te auraa “Tei pûpûhia”) e “te mau tamarii a te mau tavini o Solomona,” e 392 ratou paatoa. Te faahiti atoa ra te mau faatiaraa hau atu i te 7 500 feia ê atu: ‘te mau tavini tane e te mau tavini vahine,’ e tae noa ˈtu “i te taata himene e te vahine himene,” e ere hoi ratou i te ati Levi. (Ezera 2:43-58, 65; Nehemia 7:46-60, 67) Na te aha i turai i teie rahiraa feia e ere i te ati Iseraela ia hoˈi atoa ˈtu?

9. Eaha te tuhaa a te varua o te Atua i roto i te hoˈiraa ˈtu i te faatîtîraa?

9 Te faahiti ra te Ezera 1:5 i te parau no “te feia atoa e faataehia te aau e te Atua e haere e faatia i te hiero o Iehova.” Oia mau, na Iehova i turai i teie mau taata atoa i hoˈi atu. Ua faaitoito oia i to ratou aau, oia hoi, te manaˈo e turai ia ratou ia ohipa. Mai te raˈi mai, e nehenehe ta te Atua e rave i te reira na roto i te faaohiparaa i to ˈna varua moˈa, to ˈna puai ohipa. No reira, te feia atoa o tei tia mai no te “haere e faatia i te hiero o Iehova,” ua tauturuhia ïa ratou ‘e te varua o te Atua.’—Zekaria 4:1, 6; Hagai 1:14.

Te hoê hohoˈa no teie nei tau

10, 11. Eaha te tuearaa e vai ra e te feia e ere i te Iseraela o tei hoˈi atu mai Babulonia mai?

10 O vai te faahohoˈahia ra e teie pǔpǔ feia e ere i te Iseraela o tei hoˈi atu? E rave rahi mau kerisetiano o te pahono mai paha e: ‘Te faahohoˈa ra te mau Netinimi i te mau “mamoe ê atu” i teie mahana.’ Parau mau, eiaha râ te mau Netinimi anaˈe; inaha o te taatoaraa o te feia e ere i te Iseraela o tei hoˈi atu te faahohoˈa ra i te mau kerisetiano i teie mahana e ere ratou no roto i te Iseraela i te pae varua.

11 Te faataa ra te buka E nehenehe outou e ora ˈtu i Aramagedo no te tomo atu i roto i te Ao Apî a te Atua (beretane)a e: “Te toea o te mau 42 360 Iseraela, e ere o ratou anaˈe tei faarue ia Babulonia na muri i te tavana ra o Zerubabela . . . Te vai atoa ra te mau tausani feia e ere i te Iseraela . . . Taa ê atu i te mau Netinimi, te vai atoa ra vetahi feia e ere i te Iseraela, te mau tavini, te mau tane e te mau vahine himene aravihi e te mau tamarii a te mau tavini o te Arii ra o Solomona.” Te tatara ra teie buka e: “Ua faarue te mau Netinimi, te mau tavini, te feia himene e te mau tamarii a te mau tavini o Solomona, e ere ratou paatoa i te Iseraela, i te fenua o te faatîtîraa e ua hoˈi atoa ˈtu na muri i te toea o te mau Iseraela . . . No reira, mea tano anei ia manaˈo e i teie mahana, e apiti atoa mai te feia no te mau nunaa ěê e ere hoi ratou i te Iseraela i te pae varua e te toea o te Iseraela i te pae varua e e turu ratou i te haamoriraa a te Atua ra o Iehova na muri ia ratou? E.” Ua riro mai teie mau taata ‘ei feia no teie nei tau i faahohoˈahia e te mau Netinimi, te feia himene, e te mau tamarii a te mau tavini o Solomona.’

12. Mea nafea te Atua e faaohipa ˈi i to ˈna varua na roto i te hoê ravea taa ê no te mau Iseraela i te pae varua, teie râ, no te aha tatou e tiaturi ai e e tauturu oia i te feia e haamori ra ia ˈna?

12 Mai ta ˈna i rave i taua tupuraa no tahito ra, ua horoa te Atua i to ˈna varua no teie feia e tiaturi ra e ora e muri noa ˈtu i nia i te fenua nei. Parau mau, eita ratou e fanau-faahou-hia. Inaha, e fanaˈo te taata tataitahi o na 144 000 i te huru tupuraa otahi roa o te fanau-faahou-raa ei tamaiti a te Atua i te pae varua e tei faatavaihia e te varua moˈa. (Ioane 3:3, 5; Roma 8:16; Ephesia 1:13, 14) Oia mau, ua riro teie faatavairaa ei ohipa taa ê roa tei faatupuhia e te varua o te Atua i nia i te nǎnǎ iti. Tera râ, mea titau-atoa-hia te varua o te Atua no te faatupu i to ˈna hinaaro. Ua parau hoi o Iesu e: ‘E horoa te Metua o te raˈi ra i te varua moˈa i te feia e ani atu ia ˈna ra.’ (Luka 11:13) Noa ˈtu e te tiaturi ra te taata e ani ra e ora i nia i te raˈi aore ra tei roto oia i te mau mamoe ê atu, te ineine noa ra te varua o Iehova no te faatupu i To ˈna hinaaro.

13. Nafea te varua ia ohipa i nia i te mau tavini atoa a te Atua?

13 Ua turai te varua o te Atua i te mau ati Iseraela e tae noa ˈtu te feia e ere i te Iseraela ia hoˈi atu i Ierusalema, e te haapuai nei e te tauturu nei oia i ta ˈna mau tavini taiva ore i teie mahana. Noa ˈtu e te atuatu ra te hoê kerisetiano i te tiaturiraa no ǒ mai i te Atua e ora i nia i te raˈi aore ra i nia i te fenua, e tia ia ˈna ia poro i te parau apî maitai, e na te varua moˈa e tauturu ia ˈna ia haapao maitai i te reira. E tia ia tatou tataitahi—noa ˈtu eaha to tatou tiaturiraa—ia faatupu i te mau hotu o te varua, ta tatou paatoa e titau nei i roto i te hoê faito rahi.—Galatia 5:22-26.

Pûpûhia no te hoê taviniraa taa ê

14, 15. (a) I rotopu i te feia e ere i te Iseraela o tei hoˈi atu, eaha na pǔpǔ toopiti tei faahiti-taa-ê-hia? (b) O vai ma te mau Netinimi, e eaha ta ratou i rave?

14 I rotopu i te mau tausani taata e ere i te Iseraela ta te varua i turai ia hoˈi atu, te vai ra e piti pǔpǔ nainai ta te Parau a te Atua e faahiti taa ê ra—te mau Netinimi e te mau tamarii a te mau tavini o Solomona. O vai hoi ratou? Eaha ta ratou i rave? E eaha ïa te auraa i teie mahana?

15 Te mau Netinimi, o te hoê ïa pǔpǔ e ere to ratou tupuna i te Iseraela e ua fanaˈo ratou i te hopoia taa ê e tavini i pihai iho i te mau ati Levi. A haamanaˈo na i te mau ati Kanaana no Gibeona o tei riro mai “ei papai vahie . . . e ei tii pape na te amuiraa atoa ra, e no te fata a Iehova.” (Iosua 9:27) Peneiaˈe tei rotopu atoa vetahi o to ratou mau huaai i te Netinimi o tei hoˈi atu mai Babulonia mai, e tae noa ˈtu vetahi pae o tei amuihia ˈtu ei Netinimi i roto i te faatereraa a Davida e i te tahi atu mau tau. (Ezera 8:20) Eaha ta te mau Netinimi i rave? Ua pûpûhia te mau ati Levi no te tauturu i te mau tahuˈa, e i muri iho, ua pûpûhia ˈtura te mau Netinimi no te tauturu i te mau ati Levi. No te feia ěê peritomehia atoa, ua riro te reira ei haamaitairaa taa ê.

16. Mea nafea te tuhaa a te mau Netinimi i te tauiraa i roto i te roaraa o te tau?

16 I to te pǔpǔ hoˈiraa ˈtu mai Babulonia mai, mea iti roa te mau ati Levi, ia faaauhia i te mau tahuˈa aore ra te mau Netinimi e “te mau tamarii a te mau tavini o Solomona.” (Ezera 8:15-20) Te faaite ra te Titionare a te Bibilia (beretane), a James Hastings, e: “I muri aˈe i te hoê tau, ua haamau-roa-hia [te mau Netinimi] ei pǔpǔ tavini moˈa, e ua horoahia ˈtura te mau hopoia taa ê na ratou.” Te tapao ra te vea tuatapaparaa parau Vetus Testamentum e: “Ua tupu te hoê tauiraa. I muri aˈe i te Hoˈiraa ˈtu mai te Hopoi-tîtî-raa mai, aita taua [feia ěê] ra i faariro-faahou-hia ei mau tîtî no te Hiero, ei mau tavini râ i reira, e ua fanaˈo ratou i te hoê â tiaraa e to te tahi atu mau pǔpǔ, o tei tavini i roto i te Hiero.”—A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Ua taui to ratou tiaraa.”

17. No te aha i horoa-rahi-hia ˈi te ohipa na te mau Netinimi, e eaha te haapapuraa i roto i te Bibilia?

17 Papu maitai, aita te mau Netinimi i tuuhia i nia i te hoê â faito e te mau tahuˈa e te mau ati Levi. E ati Iseraela hoi teie nau pǔpǔ hopea nei, o tei maitihia e Iehova iho e eita te feia e ere i te Iseraela e nehenehe e na nia ˈtu ia ratou. Teie râ, te faaite maira te Bibilia e i te mea e ua itihia te numera o te mau ati Levi, ua horoahia ˈtu na te mau Netinimi i te hoê tuhaa rahi aˈe i roto i te taviniraa a te Atua. Ua faataahia te mau vahi nohoraa no ratou i pihai iho i te hiero. I te tau o Nehemia, ua rave ratou i te ohipa e te mau tahuˈa no te tataˈi i te mau patu i pihai i te hiero. (Nehemia 3:22-26) E ua faaoti te arii no Peresia ia haapaehia te mau Netinimi i te aufau i te tute, mai te mau ati Levi atoa no ta ratou taviniraa i roto i te hiero. (Ezera 7:24) Te haapapu ra te reira i te taairaa piri roa i rotopu i teie “feia pûpûhia” (te mau ati Levi e te mau Netinimi) e te mau ohipa i te pae varua e te maraaraa o te mau toroa a te mau Netinimi ia au i te mea i titauhia, noa ˈtu e aita roa ˈtu ratou i taiohia ei mau ati Levi. I to Ezera haaputuraa i te feia hopoi-tîtî-hia no te hoˈi atu, aita e ati Levi i rotopu ia ratou i te omuaraa ra. No reira, ua tutava ˈtura oia ia noaa mai vetahi. I te pae hopea, e 38 ati Levi e e 220 Netinimi o tei hoˈi atu no te tavini ei “feia tahuˈa no te fare o to tatou Atua.”—Ezera 8:15-20.

18. Eaha paha te toroa a te mau tamarii a te mau tavini o Solomona?

18 Te piti o te pǔpǔ e ere i te Iseraela o tei faahiti-taa-ê-hia, o te mau tamarii ïa a te mau tavini o Solomona. Mea iti roa te mau haamaramaramaraa ta te Bibilia e horoa ra no nia ia ratou. Ua riro vetahi ei ‘tamarii na Sopherata.’ Ua tapiri atu o Ezera i te hoê faataa iˈoa papu i taua iˈoa ra, e ua papai oia Has·so·pheʹreth, peneiaˈe te auraa ra “te papai parau.” (Ezera 2:55; Nehemia 7:57) Peneiaˈe e pǔpǔ feia papai parau ratou, eita e ore e mau papai parau na te hiero e na te hau. Noa ˈtu e e feia ěê ratou, ua haapapu te mau tamarii a te mau tavini o Solomona i to ratou paieti ia Iehova na roto i te faarueraa ia Babulonia e te hoˈiraa ˈtu no te faatia faahou i Ta ˈna haamoriraa.

Te pûpûraa ia tatou iho i teie mahana

19. Eaha te taairaa e vai ra i rotopu i te feia faatavaihia i teie mahana e te mau mamoe ê atu?

19 I to tatou nei tau, ua faaohipa te Atua i te toea faatavaihia ma te puai no te aratai i te haamoriraa viivii ore e no te faaite i te parau apî maitai. (Mareko 13:10) Ua oaoa mau â ratou i te iteraa i te mau ahuru tausani, te mau hanere tausani, e i muri iho te mau mirioni mamoe ê atu i te apitiraa mai ia ratou i roto i te haamoriraa! E ua itehia te hoê autahoêraa faahiahia mau i rotopu i te toea e te mau mamoe ê atu!—Ioane 10:16.

20. Eaha te maramarama apî e tano no nia i te hohoˈa o te mau Netinimi e te mau tamarii a te mau tavini o Solomona? (Maseli 4:18)

20 Te faahohoˈa ra te mau taata atoa e ere i te Iseraela o tei hoˈi atu mai te faatîtîraa mai i Babulonia tahito, i te mau mamoe ê atu o te tavini ra i teie nei e te toea o te Iseraela i te pae varua. Eaha ˈtura i te mea e te faahiti taa ê ra te Bibilia i te mau Netinimi e te mau tamarii a te mau tavini o Solomona? Ia au i te ohipa i tupu i tahito ra, ua horoahia na te mau Netinimi e te mau tamarii a te mau tavini o Solomona te mau hopoia taa ê atu i te tahi atu feia e ere i te Iseraela o tei hoˈi atoa ˈtu. E nehenehe hoi te reira e faahohoˈa e te horoa ra te Atua i teie mahana i te tahi hopoia e te mau toroa rahi atu â na te tahi mau mamoê ê atu tei riro ei feia aravihi e te itoito.

21. Mea nafea vetahi mau taeae e tiaturi nei e ora i nia i te fenua, i fanaˈo ai i te mau ohipa e te mau hopoia rahi atu â?

21 Ua taaihia te mau hopoia ê atu a te mau Netinimi i te mau ohipa i te pae varua. E au ra e ua horoahia na te mau tamarii a te mau tavini o Solomona i te mau hopoia i te pae no te faatereraa hau. Oia atoa i teie mahana, ua haamaitai Iehova i to ˈna nunaa na roto i te mau ‘ô taata’ no te haapao i ta ratou mau titauraa. (Ephesia 4:8, 11, 12) I roto i teie nei ô, te vai ra te mau hanere taeae paari e te aravihi o ‘te faaamu nei i te nǎnǎ,’ ei mau tiaau haaati aore ra mataeinaa e i roto i te mau Tomite a te Amaa o te mau 98 amaa a te Taiete Watch Tower. (Isaia 61:5) I te pu rahi a te Taiete, i raro aˈe i te aratairaa a “te tiaau haapao maitai” e to ˈna Tino Aratai, te fanaˈo nei te mau taata aravihi i te haapiiraa no te tauturu i te pae no te faaineineraa i te maa i te pae varua. (Luka 12:42) Ua haapiihia vetahi mau taeae mea maoro ratou i roto i te taviniraa no te faatere i te mau Betela e te mau fare neneiraa e no te haapao i te mau porotarama na te ao nei i te pae no te paturaa i te mau fare no te amaa apî e te mau piha no te haamoriraa kerisetiano. Ua faaite ratou i te aravihi no te tavini ei feia tauturu piri roa i te toea faatavaihia, o tei riro ei tuhaa no te autahuˈaraa arii.—A faaau e te Korinetia 1, 4:17; 14:40; Petero 1, 2:9.

22. No te aha e mea tano ia horoahia te mau hopoia teiaha na vetahi o te mau mamoe ê atu i teie nei, e eaha to tatou huru i mua i teie ohipa?

22 I te tau tahito, ua tamau noa te mau tahuˈa e te mau ati Levi i te tavini i rotopu i te mau ati Iuda. (Ioane 1:19) I teie râ mahana, te iti noa ˈtura te numera o te toea o te Iseraela i te pae varua i nia i te fenua nei. (A faaau e te Ioane 3:30.) I te pae hopea, i muri aˈe i te haamouraa o Babulonia Rahi, e tia ˈtu te taatoaraa o te mau 144 000 ‘feia i tapaohia’ i nia i te raˈi no te faaipoiporaa o te Arenio. (Apokalupo 7:1-3; 19:1-8) I teie nei, e haere noa ˈtu te mau mamoe ê atu i te rahi. E ere no te mea e te horoahia ra na vetahi i rotopu ia ratou, tei faaauhia i te mau Netinimi e te mau tamarii a te mau tavini o Solomona, i te mau hopoia teiaha i raro aˈe i te hiˈopoaraa a te toea faatavaihia, e riro ïa ratou i te faateitei aore ra i te manaˈo e e feia rahi ratou. (Roma 12:3) Te haapapu maira te reira e, ia “haere mai [te nunaa o Iehova] mai roto mai i te ati rahi ra,” te vai ra te feia aravihi—‘te mau hui arii’—tei faaineinehia no te rave i te upoo i rotopu i te mau mamoe ê atu.—Apokalupo 7:14; Isaia 32:1; a faaau e te Ohipa 6:2-7.

23. No te aha e tia ˈi ia tatou paatoa ia faatupu i te manaˈo horoa noa i roto i te taviniraa a te Atua?

23 Ua ineine te feia atoa o tei hoˈi atu mai Babulonia mai, i te tutava e i te faaite e te horoa ra ratou i te parahiraa faufaa roa ˈˈe no te haamoriraa a Iehova i roto i to ratou feruriraa e to ratou mafatu. Hoê â huru i teie mahana. I pihai iho i te toea faatavaihia, “na te taata ěê e tia mai e faaamu i [te] nǎnǎ.” (Isaia 61:5) Noa ˈtu eaha to tatou tiaturiraa no ǒ mai i te Atua ra, e noa ˈtu eaha te mau hopoia e horoahia na te mau matahiapo faatoroahia e te varua hou te mahana o te haavaraa a Iehova i Aramagedo, ia faatupu na tatou paatoa i te feruriraa miimii ore, te maitai, e te horoa maitai. Noa ˈtu e eita ta tatou e nehenehe e faahoˈi i te tahi mea na Iehova no to ˈna mau maitai rahi atoa, ia horoa tatou ia tatou taatoa i roto i ta tatou ohipa e rave ra i roto i ta ˈna faanahonahoraa. (Salamo 116:12-14; Kolosa 3:23) No reira, e nehenehe tatou paatoa e horoa ia tatou iho no te haamoriraa mau, a tavini ai te mau mamoe ê atu ma te tahoê maite e te feia faatavaihia, o tei faataahia no te ‘faatere ei arii i nia i te fenua nei.’—Apokalupo 5:9, 10.

[Nota i raro i te api]

a Api 142-8; neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Te mau tuhaa te tia ia haamanaˈohia

◻ Ua “pûpûhia” te mau ati Levi i roto i teihea auraa i Iseraela tahito ra?

◻ O vai te feia e ere i te Iseraela o tei hoˈi atu mai te faatîtîraa mai, e ua faahohoˈa ratou ia vai?

◻ Eaha te tauiraa o tei tupu no te mau Netinimi?

◻ No nia i te mau Netinimi e te mau tamarii a te mau tavini o Solomona, eaha te tuearaa e taahia ra i teie mahana?

◻ Eaha te tiaturiraa e noaa mai na roto i te autahoêraa i rotopu i te feia faatavaihia e te mau mamoe ê atu?

[Tumu parau tarenihia i te api 14]

UA TAUI TO RATOU TIARAA

E rave rahi mau titionare bibilia e te mau buka parau paari o te faataa ra i te mau tauiraa tei itehia e vetahi feia e ere i te Iseraela o tei hoˈi atu mai te faatîtîraa mai. Ei hiˈoraa, i raro aˈe i te parau “Ua taui to ratou tiaraa,” te parau ra te buka Encyclopædia Biblica e: “Mai tei faaitehia na, ua rahi atoa ˈtu to ratou tiaraa totiale. Aita [te mau Netinimi] i faariro-faahou-hia ei mau tîtî i roto i te auraa mau o teie parau.” (Neneihia e Cheyne e o Black, Buka III, api 3399) I roto i te tahi atu buka (The Cyclopædia of Biblical Literature), te papai ra o John Kitto e: “Eita hoi e manaˈohia e e rave rahi o ratou [te mau Netinimi] o te hoˈi atu i taua tiaraa haehaa ra i Paletetina . . . Maoti te paieti horoa noa ta teie mau taata i faaite, i rahi roa ˈi te tiaraa o te mau Netinimi.” (Buka II, api 417) Te na ô ra te hoê buka parau paari (The International Standard Bible Encyclopedia) e: “Ia au i teie taatiraa e to ratou tiaraa i te anotau o Solomona, e nehenehe e parauhia e ua fanaˈo te mau tavini o Solomona i te mau hopoia faufaa i roto i te piti o te hiero.”—Neneihia e G. W. Bromiley, Buka 4, api 570.

[Hohoˈa i te api 15]

I to te mau ati Iseraela hoˈiraa ˈtu no te patu faahou ia Ierusalema, e mau tausani feia e ere i te Iseraela o tei apee atu ia ratou

[Faaiteraa i te tumu]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

[Hohoˈa i te api 17]

Te Tomite a te Amaa no Korea. Mai te mau Netinimi i tahito ra, te amo nei te mau taata no roto i te mau mamoe ê atu i te mau hopoia teiaha i roto i te haamoriraa mau i teie mahana

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono