VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/11 api 15-20
  • Te haamauruururaa a Ioba—Te hoê pu no te tiaturiraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te haamauruururaa a Ioba—Te hoê pu no te tiaturiraa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua poro o Ioba ma te mǎtaˈu ore
  • Te paraparau ra o Elihu
  • Te pahono ra Iehova ia Ioba
  • Behemota e Leviatana
  • Te horoa maira te mau haamauruururaa i tǎpǔhia i te tiaturiraa
  • Ua faaore Iehova i to ˈna mauiui
    A pee i to ratou faaroo
  • Buka Bibilia numera 18—Ioba
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Ua faahanahana Ioba i te iˈoa o Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • Te hoê taata hiˈoraa maitai o tei farii i te aˈoraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/11 api 15-20

Te haamauruururaa a Ioba—Te hoê pu no te tiaturiraa

“Maitai roa aˈera to Ioba hopea i tei mutaaihora ia Iehova.”—IOBA 42:12.

1. Eaha ta Iehova e rave ra no to ˈna nunaa, noa ˈtu e ua haaparuparu rahi te mau tamataraa ia ratou?

UA RIRO mai o Iehova “te faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna.” (Hebera 11:6) Te turai atoa ra oia i to ˈna nunaa i pûpû ia ˈna ia poro ma te itoito, noa ˈtu e ua haaparuparu te mau tamataraa ia ratou mai te feia pohe ra te huru. (Ioba 26:5; Apokalupo 11:3, 7, 11) Ua haapapuhia te reira i roto i te tupuraa mauiui ta Ioba i faaruru. Noa ˈtu e ua faainohia oia e na tootoru taata tamahanahana haavare ra, aita te mǎtaˈu taata i haamamû ia ˈna. Maoti râ, ua poro oia ma te mǎtaˈu ore.

2. Noa ˈtu e ua faaruru ratou i te hamani-ino-raa e te haafifiraa, mea nafea te mau Ite no Iehova i te oraraa mai i to ratou mau tamataraa?

2 Ua faaruru e rave rahi mau Ite no Iehova o teie tau i teie huru hamani-ino-raa rahi e te haafifiraa e ua fatata roa ratou i te pohe. (Korinetia 2, 11:23) Teie râ, mai ia Ioba, ua faaite ratou i te here no te Atua e ua rave ratou i te parau-tia. (Ezekiela 14:14, 20) Ua ora mai atoa ratou i ta ratou mau tamataraa ma te hinaaro papu e faaoaoa ia Iehova, ua haapuaihia ratou no te poro ma te mǎtaˈu ore, e ua î ratou i te tiaturiraa mau.

Ua poro o Ioba ma te mǎtaˈu ore

3. Eaha te huru faaiteraa ta Ioba i horoa i roto i ta ˈna oreroraa parau hopea?

3 I roto i ta ˈna oreroraa parau hopea, ua horoa o Ioba i te hoê faaiteraa puai aˈe i ta ˈna i horoa na i te omuaraa. Ua haamamû roa oia i ta ˈna feia tamahanahana haavare ra. Ma te faaooo puai, ua parau oia e: “Te tauturu na oe i te taata paruparu e?” (Ioba 26:2) Ua arue o Ioba ia Iehova, na roto oia i to ˈna puai ua faauta i to tatou palaneta i nia i te aore o te reva e ua faatarere oia i te mau ata meumeu i nia mai i te fenua nei. (Ioba 26:7-9) Teie râ, ua parau o Ioba e ‘o te tahi pae’ noa teie mau ohipa maere ‘o ta Iehova e rave ra.’—Ioba 26:14.

4. Eaha ta Ioba i parau no nia i te taiva ore, e no te aha ua nehenehe oia e faaite i te reira mai te reira te huru?

4 Ma te tiaturi i to ˈna hapa ore, ua parau o Ioba e: “E ore â vau e faarue i te [taiva ore] na ˈu ra e pohe noa ˈtu vau.” (Ioba 27:5) Ma te faatia ore i te mau pariraa haavare tei taorahia i nia ia ˈna, aita oia i rave noa ˈˈe i te hoê ohipa e au ia roohia oia ra i te mau ati i tae mai i nia ia ˈna. Ua ite o Ioba e aita o Iehova e faaroo nei i te mau pure a te mau apotata, e haamauruuru râ oia i te feia taiva ore. Te faahaamanaˈo maitai ra paha te reira ia tatou e fatata roa te vero o Aramagedo i te haamaue ê i te feia iino i to ratou vairaa mana, e eita ratou e ape i te rima tuu ore o te Atua. Tae atu i te reira, e haere te nunaa o Iehova ma to ratou taiva ore.—Ioba 27:11-23.

5. Mea nafea to Ioba faataaraa i te paari mau?

5 A feruri na i na taata tootoru paari o teie nei ao i te faarooraa ia Ioba a faaite noa ˈi e ua faaohipa te taata nei i to ˈna aravihi no te heru i te auro, te ario, e vetahi atu mau taoˈa rahi i roto i te repo e i roto i te miti. “[Tera râ],” ta ˈna i parau, “ua hau hoi te maitai o teie nei ite i to peninima.” (Ioba 28:18) Aita te feia tamahanahana haavare ia Ioba i nehenehe e hoo mai i te paari mau. To ˈna pu, o te Poiete ïa o te mataˈi, o te ûa, o te maramarama, e o te patiri. Oia mau, te ‘mǎtaˈu’ faatura ‘ia Iehova—o te paari ïa, e te faarue i te ino ra, o te ite ïa.’—Ioba 28:28.

6. No te aha o Ioba i paraparau ˈi no nia i to ˈna oraraa i mutaa ihora?

6 Noa ˈtu to ˈna mau mauiui, aita o Ioba i faaea i te tavini ia Iehova. Maoti i te fariu ê i Tei teitei roa ˈˈe, ua haa teie taata taiva ore no to ˈna ‘taairaa’ tahito ‘piri e te Atua.’ (Ioba 29:4) Aita o Ioba i faatitie ia ˈna i to ˈna faatia-faahou-raa e mea nafea oia ‘i te faaoraraa i te taata rii, i te ahuraa i te parau-tia, e i te riroraa ei metua no te taata i roohia e te ati.’ (Ioba 29:12-16) Maoti râ, ua faahiti oia i te mau tupuraa o to ˈna oraraa ei tavini haapao maitai a Iehova. Ua haafaufaa anei outou i teie faatiaraa maitai? Ma te papu maitai, ua faataa atoa o Ioba i te haavare o te mau pariraa a na tootoru taata paieti haavare ra.

7. Eaha na te huru taata o Ioba?

7 Ua faaooo te feia apî aˈe ia Ioba ‘e ore hoi to ratou mau metua tane e au ia ˈna, ia faanoho e te mau urî o ta ˈna nǎnǎ.’ Ua enemihia oia e ua tutuhahia oia. I roto i to ˈna ati rahi, aita Ioba i faaturahia. (Ioba 30:1, 10, 30) Teie râ, i te mea e ua pûpû taatoa oia ia ˈna no Iehova, e haava manaˈo mâ to ˈna e ua nehenehe oia e parau e: “E faito oia ia ˈu i roto i te faito tia ra, ia ite te Atua i te [taiva] ore no ˈu ra.” (Ioba 31:6) E ere o Ioba i te taata faaturi aore ra i te taata o tei faanaho i te opuaraa ino, e aita i tapea ia ˈna no te tauturu i tei hiaai ra. Noa ˈtu e e taata moni na oia, aita oia i tuu aˈe te tiaturiraa i roto i te mau faufaa materia. Hau atu, aita Ioba i haamori i te idolo i te faahanahanaraa i te mau mea ora ore mai te avaˈe. (Ioba 31:26-28) Ma te tiaturi i te Atua, ua horoa oia i te hoê hiˈoraa maitai o te hoê taata taiva ore. Noa ˈtu to ˈna mau mauiui atoa e te vairaa mai o na feia tamahanahana haavare ra, ua paruru o Ioba ma te aravihi e ua horoa oia i te hoê faaiteraa faahiahia mau. I te pae hopea o ta ˈna mau parau, ua hiˈo oia i te Atua mai to ˈna Haava e to ˈna Faautua maitai.—Ioba 31:35-40.

Te paraparau ra o Elihu

8. O vai na o Elihu, e nafea to ˈna faatupuraa i te faatura e te itoito?

8 Tei pihai iho noa mai te taata apî ra o Elihu, te hoê huaai a te tamaiti a Nahora ra o Buza e e fetii atea ïa no te hoê hoa o Iehova o Aberahama. (Isaia 41:8) Ua faaite o Elihu i te faatura no te feia paari na roto i te faarooraa i na tuhaa e piti o te aimârôraa. Teie râ, ua paraparau oia ma te itoito no nia i te mau tumu parau i hape ai ratou. Ei hiˈoraa, ua uˈana to ˈna riri i to Ioba ‘faatiaraa ia ˈna iho, aore i te Atua.’ Ua uˈana iho â râ te riri o Elihu i nia i na feia tamahanahana haavare ra. E au ra e ua faahanahana ta ratou mau faataaraa i te Atua, ua faahapa mau râ ratou ia ˈna na roto i te tururaa i te pae o Satani i roto i te aimârôraa. ‘Ma te î i te parau’ e turaihia e te varua moˈa, ua riro o Elihu ei ite no Iehova maiti ore i te huru o te taata.—Ioba 32:2, 18, 21.

9. Mea nafea to Elihu faahitiraa i te hoê huru faahoˈiraa mai no Ioba?

9 Ua haapeapea rahi atu â o Ioba no to ˈna iho faatiamâraa i to te Atua. Inaha, ua faatitiaua oia e te Atua. Tera râ, a fatata ˈi te nephe o Ioba i te pohe, ua tupu te hoê huru faahoˈiraa mai. Mea nafea? Oia hoi, ua turaihia Elihu i te parau e ua aroha o Iehova ia Ioba ma teie poroi: “E faaora ia ˈna eiaha ia tae i te apoo; ua imihia e au te taraehara. E rahi hoi te poria o to ˈna ra tino i to te tamarii; e hoˈi oia i tana ap[î]raa ra.”—Ioba 33:24, 25.

10. I teihea faito Ioba i te tamataraahia, eaha râ ta tatou e nehenehe e tiaturi ia au i te Korinetia 1, 10:13?

10 Ua faatitiaifaro o Elihu ia Ioba no te parauraa e aita e faufaa ia fanaˈo i te oaoa i roto i te Atua na roto i te tapearaa i te taiva ore. Ua parau o Elihu e: “Eiaha roa te parau ino ra e hurihia ˈtu i te Atua! eiaha roa te Puaihope ia parauhia i te rave parau ino ra! E tahoo atu oia i ta te taata ra ohipa.” Ua ohipa o Ioba ma te feruri ore i to ˈna faateiteiraa i to ˈna iho parau-tia, ua rave râ oia i te reira ma te ite e te aravihi navai ore. Ua na ô faahou o Elihu e: “Ia tamata-hua-hia Ioba, oia i faatia mai i te parau a te taata ino ra.” (Ioba 34:10, 11, 35, 36) Oia atoa, e nehenehe to tatou faaroo e to tatou taiva ore e haapapu-roa-hia mai te peu noa e e “tamata-hua-hia” tatou. Teie râ, eita to tatou Metua here i te raˈi ra e vaiiho ia tatou ia tamata-hau-hia ˈtu i tei nehenehe e maraa ia tatou.—Korinetia 1, 10:13.

11. Ia tamata-uˈana-hia tatou, eaha te tia ia tatou ia haamanaˈo?

11 A tamau noa ˈi o Elihu, ua faaite faahou oia e ua haamatara rahi roa o Ioba i to ˈna iho parau-tia. E tia ia arataihia te ara-maite-raa i nia i to tatou Poiete Rahi. (Ioba 35:2, 6, 10) Eita te Atua “e faaora i te paieti ore; e faatia oia i te parau tia a te taata rii,” ta Elihu i parau. (Ioba 36:6) Eita te hoê aˈe taata e nehenehe e vahavaha i te huru raveraa a te Atua e e parau e aita oia i faaite i te parau-tia. Ua hau aˈe to ˈna teitei i ta tatou e nehenehe e ite, e aita e hopearaa o to ˈna pueraa matahiti te ore e tia ia imi. (Ioba 36:22-26) Ia tamata-uˈana-hia tatou, a haamanaˈo e e mea parau-tia to tatou Atua mure ore e e haamauruuru oia ia tatou no ta tatou mau ohipa haapao maitai o te faaoaoa ia ˈna.

12. Eaha ta te mau parau hopea a Elihu e faaite ra no nia i te faatupuraa i te haavaraa a te Atua i nia i te feia iino?

12 A paraparau noa ˈi o Elihu, haruru aˈera te hoê vero. I te mea e te fatata noa ˈtura te reira, haamata ˈtura to ˈna mafatu i te otuitui e te ruru. Ua paraparau oia no nia i te mau ohipa rarahi i ravehia e Iehova e ua parau oia e: “E faaroo mai i teie, e Ioba, eiaha e hauti, e haamanaˈo i te ravea taa ê a te Atua ra.” Mai ia Ioba, e tia ia tatou ia hiˈopoa i te mau ohipa riaria maere mau e te tura a te Atua. “I te Puaihope ra! e ore e itea e tatou,” ta Elihu i parau. “Aore ïa e faito i te mana e te auraa o te parau, te rahi roa ra te parau-tia na ˈna, e ore e hamani ino. E teie nei, ia mǎtaˈu te taata ia ˈna e tia ˈi.” (Ioba 37:1, 14, 23, 24) Te faahaamanaˈo ra te mau parau hopea a Elihu ia tatou e ua fatata roa te Atua i te faatupu i te haavaraa i nia i te feia iino, eita oia e haafaufaa ore i te haavaraa e te parau-tia e e faaora oia i te feia e mǎtaˈu ra ia ˈna ei feia haamori faatura na ˈna. Auê ïa haamaitairaa taa ê ia vai oia i rotopu i teie feia taiva ore o te farii ra ia Iehova mai te Arii o te Ao nei! A faaoromai mai ta Ioba i faatupu na, e eiaha roa ˈtu e vaiiho i te Diabolo ia haafariu ê ia outou i to outou parahiraa haamaitaihia i rotopu i teie mau nahoa oaoa.

Te pahono ra Iehova ia Ioba

13, 14. (a) No nia i te aha to Iehova haamataraa i te uiui ia Ioba? (b) Eaha te mau manaˈo faufaa e nehenehe e hutihia i roto i te mau uiraa ê atu ta te Atua i ani ia Ioba?

13 Eita e ore ua maere o Ioba i to Iehova paraparauraa ia ˈna na roto i te hoê puahiˈohiˈo! Na te Atua i faatupu i teie vero, taa ê roa i te mataˈi rahi ta Satani i faaohipa no te tuparari i te fare e no te haapohe i te mau tamarii a Ioba. Aita o Ioba i pahono i to te Atua aniraa e: “I hea oe ia ˈu i haamau i te tumu o te fenua nei? . . . e na vai i tuu i te ofai tihi, A fatu atoa ˈi te mau fetia poipoi i te himene, e ua pii noa te mau tamarii atoa a te Atua i te oaoa?” (Ioba 38:4, 6, 7) Ua hohora o Iehova i mua ia Ioba i te mau uiraa te tahi i muri aˈe i te tahi no nia i te miti, to ˈna ahu ata, te aahiata, te mau uputa o te pohe, te maramarama e te pouri, e te mau pueraa fetia. Aita o Ioba i nehenehe e parau aˈe te hoê mea i te aniraahia e: “Te ite ra anei oe i te ture o te raˈi?”—Ioba 38:33.

14 Ua faaite te tahi atu mau uiraa e na mua ˈˈe a poietehia ˈi te taata e a horoahia ˈi te mana i nia i te iˈa, te manu, te mau animala, e te mau mea nee haere, ua horoa te Atua i te reira no ratou—ma te tauturu e te aˈo ore a te tahi aˈe taata. Ua faahiti hau atu â te mau uiraa a Iehova i te mau mea ora mai te reema, te renanima, e te puaahorofenua. Ua anihia ia Ioba e: “E na oe anei i faaue i te aeto i maue ai i nia? a rave ai i to ˈna ofaaraa i nia ê ra?” (Ioba 39:27) Aita roa ˈtu! A manaˈo na i te huru o Ioba i to te Atua aniraa ia ˈna e: “E tia anei tei mârô mai i te Puai[h]ope ia haapii mai ia ˈna?” Eita e maerehia i to Ioba parauraa e: “Inaha, e viivii to ˈu! e nahea ˈtu vau ia oe? E tapoˈi na vau i tau vaha i tau rima.” (Ioba 40:2, 4) I te mea e e mea parau-tia noa o Iehova, mai te peu e ua hinaaro aˈenei tatou e amuamu ia ˈna, e tia ia tatou ia ‘tapoˈi i to tatou vaha i to tatou nei rima.’ Ua faahanahana atoa te mau uiraa a te Atua i to ˈna teitei, to ˈna tura, e to ˈna puai, mai tei faaitehia i roto i te poieteraa.

Behemota e Leviatana

15. Ua faariro-rahi-hia o Behemota i teihea animala, e eaha vetahi o to ˈna mau huru?

15 Ua faahiti o Iehova i muri iho ia Behemota, faariro-rahi-hia ei puaa pape. (Ioba 40:15-24) Faahiahia no to ˈna rahi, to ˈna poria, e to ˈna iri paari, ‘te amu nei’ teie animala amu aihere ‘i te aihere matie.’ Tei roto te mau pu o to ˈna puai e to ˈna ito i ta ˈna tauupu e te pito o ta ˈna opu. E au te paari o te mau ivi o to ˈna mau avae mai “te maa veo.” Eita o Behemota e riaria i roto i te mau pape puai, e aˈu ohie râ i mua i te are.

16. (a) Te faaau ra te faataaraa no nia ia Leviatana i teihea animala, e eaha vetahi mau tupuraa no nia ia ˈna? (b) Eaha ta te puai a Behemota e a Leviatana e faaite ra no nia i te faatupuraa i te mau hopoia i roto i te taviniraa a Iehova?

16 Ua ani atoa te Atua ia Ioba e: “E noaa anei Leviatana ia oe i te [matau]? E mau anei to ˈna taa ia oe ia ruuruu i te taura?” Te faaau ra te faataaraa no nia ia Leviatana i te moo pape. (Ioba 41:1-34) Eita oia e faaoti i te hoê parau faaau o te hau e te tahi aˈe taata, e aore roa e taata paari no te faaara i teie animala nee haere. Eita oia e horo i te mau ohe, e “te ata noa ra i te ueueraa o te mahae.” Te haapihaa ra te maniania a Leviatana i te moana mai te hoê pani raau noanoa ra te huru. Ua tauturu te tupuraa e mea puai roa ˈˈe Behemota e Leviatana ia Ioba ia faahaehaa ia ˈna. E tia atoa ia tatou ia farii ma te haehaa e aita tatou i puai ia tatou iho. Te titau nei râ tatou i te paari e te puai horoahia e te Atua no te ape i te mau marei a Satani, te Ophi, e no te faatupu i ta tatou mau hopoia i roto i te taviniraa a Iehova.—Philipi 4:13; Apokalupo 12:9.

17. (a) Mea nafea to Ioba ‘hiˈoraa i te Atua’? (b) Eaha tei haapapuhia na roto i te mau uiraa ta Ioba i ore i nehenehe e pahono atu, e nafea te reira i te tauturu ia tatou?

17 Ma te faahaehaa roa ia ˈna, ua faˈi o Ioba i to ˈna manaˈo hape e ua farii oia e ua paraparau oia ma te ite ore. Teie râ, ua faaite papu oia e ua ‘hiˈo oia i te Atua.’ (Ioba 19:25-27) Nafea te reira i nehenehe ai, i te mea e eita te hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e ite ia Iehova e e ora mai? (Exodo 33:20) Inaha, ua ite o Ioba i te tupuraa o te puai o te Atua, ua faaroo oia i te parau a te Atua, e ua araara to ˈna mata i te ite no te taa i te parau mau no nia ia Iehova. No reira ua ‘haafaufau’ o Ioba ‘ia ˈna iho e ua tatarahapa oia i raro i te repo e te rehu auahi.’ (Ioba 42:1-6) Ua haapapu te mau uiraa e rave rahi ta ˈna i ore i nehenehe e pahono atu i te teitei o te Atua e ua faaite te reira i te haihai o te taata nei, noa ˈtu e e taata oia i pûpû ia ˈna na Iehova mai ia Ioba. Te tauturu ra te reira ia tatou ia taa e e ere i te mea tia ia haafaufaa rahi aˈe ta tatou mau pu anaanatae i te haamoˈaraa i te iˈoa o Iehova e te faatiamâraa i to ˈna mana arii. (Mataio 6:9, 10) Ta tatou tapitapiraa matamua o te tapearaa ïa i te taiva ore ia Iehova e te faahanahanaraa i to ˈna iˈoa.

18. Eaha tei titauhia i na feia tamahanahana haavare ra ia rave?

18 Eaha ïa no te feia tamahanahana haavare o tei faatia ia ratou iho? Ua nehenehe ta Iehova e haapohe ma te tia ia Eliphaza, ia Biladada, e ia Zophara no to ratou oreraa e faaite i te parau mau no nia ia ˈna, mai ta Ioba i rave. “E rave outou i na puaatoro e hitu, e na mamoe oni hoi e hitu, a haere atu ai i tau tavini ra ia Ioba,” ta te Atua i parau, “hopoi ai i te tahi tusia taauahi na outou, e na tau tavini na Ioba e pure ia outou.” No te auraro atu e tia na i na feia tootoru ia faahaehaa ia ratou. E tia ia pure te taata taiva ore ra o Ioba no ratou, e ua farii o Iehova i ta ˈna pure. (Ioba 42:7-9) Eaha râ no te vahine a Ioba, o tei faaue ia ˈna ia faaino i te Atua e ia pohe? E au ra e ua faahau oia e o ˈna na roto i te aroha a te Atua.

Te horoa maira te mau haamauruururaa i tǎpǔhia i te tiaturiraa

19. Ma te faaau ia Ioba, mea nafea to Iehova faaiteraa i To ˈna tiaraa teitei i nia i te Diabolo?

19 I te taime iho a ore ai Ioba e haapeapea faahou no nia i to ˈna mau mauiui e a faaora-faahou-hia ˈi i roto i te taviniraa a te Atua, ua taui o Iehova i te mau tupuraa no ˈna. I muri aˈe to Ioba pureraa no te feia tootoru, ‘ua taui’ te Atua ‘i to ˈna huru tupuraa ati’ e ‘ua tataipiti i ta ˈna taoˈa i tei noaa ia ˈna i mutaaihora.’ Ua faaite o Iehova i To ˈna tiaraa teitei i nia i te Diabolo na roto i te faaoreraa i te maˈi faataehia e Satani e te faaora-semeio-raa ia Ioba. Ua faaatea ê atoa te Atua i te mau nuu demoni e ua tuu oia ia ratou i rapae na roto i te paruru-faahou-raa ia Ioba e Ta ˈna puhapa melahi.—Ioba 42:10; Salamo 34:7.

20. Mea nafea to Iehova haamauruururaa e te haamaitairaa ia Ioba?

20 Ua hoˈi mai te mau taeae, te mau tuahine, e te mau hoa tahito a Ioba e tamaa e o ˈna, e faahoa ˈtu ia ˈna, e e tamahanahana ia ˈna no te ati ta Iehova i farii ia faataehia i nia ia ˈna. Ua horoa ratou tataitahi i te moni e te tahi tapea auro. Ua haamaitai rahi aˈe Iehova i te hopea o Ioba i tei mutaa ihora, i roaa ˈi 14 000 mamoe, 6 000 kamela, 1 000 tataipiti puaatoro, e 1 000 asini ufa. Ua roaa atoa ˈtura ta Ioba hitu tamaroa e toru tamahine, hoê â numera i tei vai na ia ˈna i mutaa ihora. Ua riro ta ˈna mau tamahine—Imima, Kezia, e Kerena-haphuka—ei vahine haviti roa ˈˈe i roto i te fenua, e ua horoa o Ioba na ratou te hoê tufaa i rotopu i to ratou mau tuaane. (Ioba 42:11-15) Hau atu, ua ora faahou o Ioba e 140 matahiti e ua ite oia e maha ui o ta ˈna mau huaai. Teie te faaotiraa o te faatiaraa: “Pohe ihora Ioba ma te ruhiruhia, e ma te î i to ˈna ra pue mahana.” (Ioba 42:16, 17) Ua riro te faarahiraa i to ˈna ora ei ohipa semeio a te Atua ra o Iehova.

21. I teihea faito tatou i te tautururaahia e te faatiaraa a te mau Papai no nia ia Ioba, e eaha te tia ia tatou ia papu i te rave?

21 Te faaara rahi atu â ra te faatiaraa a te mau Papai no nia ia Ioba ia tatou i mua i te mau ravea a Satani e te tauturu ra te reira ia tatou ia taa i te taairaa rahi i rotopu i te mana arii i nia i te ao atoa nei e te taiva ore o te taata nei. Mai ia Ioba, e tamatahia te feia atoa e here ra i te Atua. E nehenehe râ tatou e faaoromai mai ta Ioba i rave na. Ua ora mai oia i ta ˈna mau tamataraa ma te faaroo e te tiaturiraa, e e rave rahi ta ˈna mau haamauruururaa. Ei mau tavini na Iehova i teie mahana, te vai ra ia tatou te faaroo e te tiaturiraa mau. E auê tiaturiraa rahi mau ta te Faautua maitai i horoa no tatou tataitahi e! E tauturu te haamanaˈo-noa-raa i te haamauruururaa i te raˈi ra i te feia i faatavaihia ia tavini i te Atua ma te taiva ore i roto i te toea o to ratou ora i nia i te fenua nei. Eita te rahiraa e tiaturiraa to ratou no te ora i nia i te fenua e pohe aˈe, no tei pohe râ e haamauruuruhia ratou ma te hoê tia-faahou-raa i roto i te Paradaiso i nia i te fenua, e o Ioba iho atoa. E teie tiaturiraa mau i roto i te mafatu e te feruriraa, e haapapu anaˈe te feia atoa e here ra i te Atua e e taata haavare o Satani na roto i te tia-maite-raa i te pae o Iehova ei feia taiva ore e ei feia turu mau papu i to ˈna mana arii i nia i te ao atoa nei.

Nafea outou ia pahono mai?

◻ Eaha te tahi mau manaˈo faufaa i faahitihia e Ioba i roto i ta ˈna oreroraa parau hopea i na feia tamahanahana haavare ra?

◻ Mea nafea to Elihu haapapuraa ia ˈna ei ite no Iehova maiti ore i te huru o te taata?

◻ Eaha vetahi mau uiraa a te Atua ia Ioba, e eaha na to ratou faahopearaa?

◻ Nafea outou e faufaahia ˈi i te faatiaraa a te mau Papai no nia ia Ioba?

[Hohoˈa i te api 18]

Ua tauturu te mau faataaraa a Iehova no nia ia Behemota e o Leviatana ia faahaehaa Ioba ia ˈna

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono