VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/11 api 10-14
  • Ua faaoromai o Ioba—E nehenehe atoa ïa tatou!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua faaoromai o Ioba—E nehenehe atoa ïa tatou!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê tumu parau faufaa roa
  • Te aro ra Satani!
  • Te tairihia ra e te tamataraa rahi aˈe
  • Te tapae ra te tumu parau i te faito anaanatae roa ˈˈe
  • E toru taata haavare teoteo
  • Te aro ra te feia faahapa ia Ioba
  • E nehenehe tatou e faaoromai
  • “E tapea vau i to ˈu hapa ore”
    A pee i to ratou faaroo
  • Ua faahanahana Ioba i te iˈoa o Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • Buka Bibilia numera 18—Ioba
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Manaˈo faufaa o te buka a Ioba
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/11 api 10-14

Ua faaoromai o Ioba—E nehenehe atoa ïa tatou!

“Inaha hoi tatou, te parau nei tatou e, e ao to te feia i tamau maite i te faaoromai.”—IAKOBO 5:11.

1. Eaha ta te hoê kerisetiano paari i parau no nia i ta ˈna mau tamataraa?

‘TEI muri noa mai te Diabolo ia ˈu nei! Te horuhoru nei au mai ia Ioba atoa ra!’ Ma teie mau parau ua faaite o A. H. Macmillan i to ˈna mau manaˈo hohonu i te hoê hoa piri roa no te pu rahi a te mau Ite no Iehova. Ua faaoti te taeae Macmillan i ta ˈna hororaa i nia i te fenua nei i te 89raa o to ˈna matahiti i te 26 no atete 1966. Ua ite oia e “e pee” te hanahana no te taviniraa haapao maitai a te mau kerisetiano faatavaihia mai ia ˈna “ia ratou.” (Apokalupo 14:13) Oia mau, e tamau maite noa ratou i roto i te taviniraa a Iehova na roto i te hoê tia-faahou-raa no te ora pohe ore i nia i te raˈi. Ua oaoa to ˈna mau hoa e ua noaahia i te taeae Macmillan teie haamauruururaa. I roto râ i to ˈna mau matahiti piri roa i te hopea i nia i te fenua nei, ua haaati-uˈana-hia oia e te mau tamataraa e rave rau, tae noa ˈtu te mau fifi i te pae o te oraora-maitai-raa o tei faaara ma te rahi ia ˈna i mua i te mau faahemaraa a Satani e ofati i to ˈna taiva ore i te Atua.

2, 3. O vai na o Ioba?

2 I to te taeae Macmillan parauraa e ua horuhoru oia mai ia Ioba, ua rave oia i te hohoˈa o te hoê taata o tei faaoromai i te mau tamataraa uˈana o te faaroo. Ua ora o Ioba i roto i “te fenua ra o Uza,” peneiaˈe i te pae apatoerau no Arabia. E huaai oia na te tamaiti a Noa ra o Sema, e taata haamori oia ia Iehova. E au ra e ua tamatahia o Ioba i rotopu i te taime i pohe ai o Iosepha e te taime i haapapu ai Mose ia ˈna iho ei taata parau-tia. I roto i taua area taime ra aita te hoê taata i faito noa ˈˈe i te huru paieti o Ioba. Ua faariro o Iehova ia Ioba mai te hoê taata hapa ore, parau-tia, e te mǎtaˈu i te Atua.—Ioba 1:1, 8.

3 Ei ‘taata rahi roa ˈˈe i to te hitia o te râ atoa ra,’ e rave rahi mau tavini ta Ioba, e e 11 500 animala ta ˈna. Ua riro râ te mau faufaa i te pae varua te mea faufaa roa ˈˈe no ˈna. Mai te mau metua tane paieti o teie mahana, eita e ore ua haapii atu o Ioba i ta ˈna nau tamaroa e hitu e ta ˈna nau tootoru tamahine no nia ia Iehova. I muri aˈe atoa i to ratou oreraa i faaea maoro i roto i to ˈna fare, ua ohipa oia mai te hoê tahuˈa o te utuafare na roto i te pûpûraa i te mau tusia no ratou, i te taime noa i hara ˈi ratou.—Ioba 1:2-5.

4. (a) No te aha e tia i te mau kerisetiano tei hamani-ino-hia ia hiˈopoa i te taata ra o Ioba? (b) No nia ia Ioba, eaha te mau uiraa o ta tatou e tuatapapa?

4 Ua riro o Ioba no te mau kerisetiano tei hamani-ino-hia ei taata o te tia ia hiˈopoahia no te faaitoito ia ratou iho ia faaoromai ma te tamau. “Inaha hoi tatou, te parau nei tatou e,” ta te pǐpǐ ra o Iakobo i papai. “E ao to te feia i tamau maite i te faaoromai. Ua ite outou i te faaoromai o Ioba ra, e ua ite hoi outou i ta Iehova i rave i te hopea ˈˈe; e ua î Iehova i te aroha, e te hamani maitai rahi.” (Iakobo 5:11) Mai ia Ioba, te titau nei te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu e te “feia rahi roa” o teie mahana i te faaoromai no te manuïa i nia i te mau tamataraa o te faaroo. (Apokalupo 7:1-9) No reira, eaha te mau tamataraa ta Ioba i faaoromai? No te aha te reira i tupu ai? E nafea tatou e faufaahia ˈi i teie mau tupuraa?

Te hoê tumu parau faufaa roa

5. Ite-ore-hia e Ioba, eaha tei fa na i nia i te raˈi?

5 Ite-ore-hia e Ioba, ua fa mai aˈera te hoê tumu parau rahi i nia i te raˈi. I te hoê mahana ‘haere mai atura te mau tamarii a te Atua e faaite ia ratou iho i te aro o Iehova.’ (Ioba 1:6) Tei reira te Tamaiti fanau tahi a te Atua, te Parau. (Ioane 1:1-3) Tei reira atoa te mau melahi parau-tia e te mau “tamarii” melahi faaroo ore “a te Atua.” (Genese 6:1-3) Tei reira o Satani, i te mea e ua tiavaru-noa-hia oia mai te raˈi mai i muri aˈe i te haamauraahia te Basileia i te matahiti 1914. (Apokalupo 12:1-12) I te tau o Ioba, ua faatupu o Satani i te hoê tumu parau faufaa roa. Ua tuu oia i te feaaraa i nia i te parau-tia o te mana arii o Iehova i nia i te mau mea atoa Ta ˈna i poiete.

6. Eaha ta Satani i tutava na i te rave, e mea nafea to ˈna faainoraa ia Iehova?

6 “Maihea mai oe?” ta Iehova i ani atu. Pahono atura o Satani e: “Mai to ˈu haaati haerea e te haere-noa-raa i nia i te fenua nei.” (Ioba 1:7) Ua imi na oia i te hoê taata no te amu. (Petero 1, 5:8, 9) Na roto i te ofatiraa i te taiva ore o tei tavini ra ia Iehova, e tamata Satani i te haapapu e aore taata e auraro taatoa ra i te Atua ma te here mau. Ma te faahaere atu i nia i te tumu parau, ani ihora o Iehova ia Satani e: “Ua hiˈo anei oe i tau tavini ia Ioba? aita hoi o ˈna e faito i nia i te fenua nei, e taata parau-tia e te paieti, e te mǎtaˈuraa i te Atua, e te faarueraa i te ino?” (Ioba 1:8) Ua haapao maite o Ioba i te mau ture a te Atua o tei faaore i ta ˈna mau hapa. (Salamo 103:10-14) Ua pahono râ o Satani e: “E mǎtaˈu noa anei Ioba i te Atua? E ere anei te auahia oia e oe, e to ˈna atoa ra fare, e ta ˈna atoa ra mau taoˈa atoa e ati noa ˈˈe? ua haamaitaihia e oe ta ˈna ohipa i rave, e ua rahi ta ˈna taoˈa i te fenua nei.” (Ioba 1:9, 10) Ua faaino ïa te Diabolo ia Iehova ma te hinaaro e parau e aore taata e here ra e e haamori ra Ia ˈna no To ˈna tiaraa, te peta nei râ Oia i te mau mea ora ia tavini Ia ˈna. Ua parau o Satani e ua tavini o Ioba i te Atua ma te miimii, eiaha ma te here.

Te aro ra Satani!

7. Mea nafea to te Diabolo faatihaehaeraa i te Atua, e mea nafea to Iehova pahonoraa ˈtu?

7 ‘Teie râ,’ ta Satani i parau, ‘a nanao i to rima a rave atu ai i ta ˈna e ia pau roa; e e faaino oia ia oe i mua i to aro i reira.’ Nafea te Atua ia pahono i teie faatihaehaeraa faaino? “Inaha,” ta Iehova i parau. “Ta ˈna atoa ra mau taoˈa tei to rima ïa, e eiaha râ to rima e rave noa ˈtu ia ˈna iho.” Ua parau na te Diabolo e ua haamaitaihia, ua haamaraahia, e ua paruruhia te mau taoˈa atoa a Ioba. Ua vaiiho te Atua ia mauiui o Ioba, eiaha râ ia faainohia to ˈna tino. Ma te hinaaro papu e rave i te ino, vaiiho atura Satani i te haaputuputuraa.—Ioba 1:11, 12.

8. (a) Eaha te mau pau materia ta Ioba i ite? (b) Eaha na te mea mau no nia i ‘te uira a te Atua’?

8 Fatata roa te aroraa a Satani i te haamata. Ua horoa te hoê o te mau tavini a Ioba i teie parau apî oto ia ˈna e: “Te arote ra te mau puaatoro e te amu noa ra te mau asini ufa i te maa i pihaiihora; ua haru noa maira te ati Seba ia ratou; e ua pohe te mau taata apî i te tairihia i te ˈoˈe.” (Ioba 1:13-15) Ua tatarahia te paruru o tei haaati i te fenua o Ioba. I muri iti noa ˈˈe, ua faaohipa-tia-hia ˈtu te mana demoni, i te mea e ua faatia te tahi atu tavini e: “Ua mairi maira te uira no te raˈi mai, ama ˈtura te mau mamoe, pau ihora hoi te mau tavini.” (Ioba 1:16) Auê i te diabolo e te hinaaroraa e faaite e o te Atua te tumu o teie ati i tupu i nia atoa i ta ˈna iho tavini! I te mea e no ǒ mai te anaparaa uira i te raˈi, e ohie-roa-hia Iehova i te faahapahia, tera râ mea faatupuhia te uira e te demoni ra.

9. Mea nafea te ere-roa-raa i te pae faanavairaa faufaa i hauti na i nia i te mau taairaa o Ioba e te Atua?

9 A tamau noa ˈi Satani i te aro, ua faatia te tahi atu tavini e ua haru te feia no Kaladaio i te mau kamela e ua taparahi pohe ratou i te feia atoa i reira. (Ioba 1:17) Noa ˈtu e ua ere-roa-hia o Ioba i te pae faanavairaa faufaa, aita te reira i haamou i to ˈna mau taairaa e te Atua. E nehenehe anei ta outou e faaoromai i te pau rahi i te pae materia ma te ore e ofati i to outou taiva ore ia Iehova?

Te tairihia ra e te tamataraa rahi aˈe

10, 11. (a) Eaha tei tupu i nia i na ahuru tamarii a Ioba? (b) I muri aˈe i te pohe-taue-raa o te mau tamarii a Ioba, mea nafea to ˈna faariroraa ia Iehova?

10 Aita te Diabolo i oti atura i te aro ia Ioba. Ua faatia faahou te tahi atu tavini e: “Te amu ra to mau tamarii tamaroa, e to mau tamahine i te maa, e te inu ra i te uaina, i roto i te fare o to ratou tuaana, e inaha, o te mataˈi uˈana maira na nia mai i te medebara, mau maira i na poro e maha o te fare, mairi ihora i nia i taua mau taata apî ra, e pohe ihora: e o vau anaˈe nei tei ora mai, i haere mai au e faaite ia oe.” (Ioba 1:18, 19) Ua hinaaro paha te tavini aita i haamaramarama-maitai-hia e parau e e ‘tupuraa no ǒ mai i te Atua ra’ te vavahiraa faatupuhia e teie mataˈi. Teie râ, ua aro te mana demoni i nia i te hoê vahi aueue ore a Ioba.

11 Ma te oto rahi, ‘hahae ihora Ioba i to ˈna ahu, hahu ihora i tana upoo, haamairi ihora i raro i te repo, e tuturi ihora.’ Teie râ, a faaroo na i ta ˈna mau parau. “Na Iehova i horoa mai, e na Iehova i rave mai; ia haamaitaihia te iˈoa o Iehova.” Te na ô ra te faatiaraa i muri iho e: “Aore Ioba i harahia i taua mau mea atoa nei, e aore hoi i faahapa i te Atua.” (Ioba 1:20-22) Ua pau faahou o Satani. Eaha to tatou huru mai te peu e e tia ia tatou ia faaruru i te poheraa o te tahi taata e i te oto mai te mau tavini a te Atua? E nehenehe te pûpûraa miimii ore ia Iehova e te turuiraa i nia ia ˈna e tauturu ia tatou ia faaoromai ei feia taiva ore, mai ta Ioba i rave na. E nehenehe mau te feia i faatavaihia e to ratou mau hoa e tiaturi ra e ora i nia i te fenua nei e huti i te tamahanahanaraa e te puai i roto i teie faatiaraa no nia i te faaoromai o Ioba.

Te tapae ra te tumu parau i te faito anaanatae roa ˈˈe

12, 13. I te tahi haaputuputuraa i nia i te raˈi, eaha ta Satani i faahepo, e mea nafea te Atua i te pahonoraa ˈtu?

12 Te faaineine ra Iehova i te titau i te tahi atu haaputuputuraa i roto i te aorai i te raˈi ra. Ua riro mai o Ioba ei taata aita e tamarii faahou, tei veve-roa-hia, e au ra e o tei faautuahia e te Atua, aita râ to ˈna taiva ore i aueue aˈe. Papu maitai, eita Satani e farii e mea hape ta ˈna mau pariraa i te Atua e ia Ioba. I teie taime e faaroo te mau ‘tamarii a te Atua’ i te parau turu e te parau patoi ta Iehova i faanaho no te Diabolo ei faatitiaifaroraa i te tumu parau.

13 Ma te ani i te hopoia ia Satani, ua ui Iehova e: “Maihea mai oe?” Eaha te pahonoraa? “Mai to ˈu haaati haerea e te haere-noa-raa i nia i te fenua nei.” Ua huti faahou o Iehova i te ara-maite-raa i nia i ta ˈna tavini ra o Ioba hapa ore, parau-tia, e te mǎtaˈu i te Atua, o tei tapea maite i to ˈna taiva ore. Ua pahono te Diabolo e: “Ei iri no te iri, e riro hoi ta te taata atoa ra ei hoo i to ˈna ora. E nanao noa ˈtu na râ i to rima a rave atu ai i te ivi e te iˈo, e e faaino atu oia ia oe i mua i to aro i reira.” Parau atura te Atua e: “Inaha, tei roto i to rima, ia ora râ te tino.” (Ioba 2:2-6) Ma te hinaaro e parau e aitâ Iehova i tatara roa ˈtura i te mau paruru atoa, ua faahepo Satani ia haamauiuihia te ivi e te iˈo o Ioba. Aita i fariihia i te Diabolo ia haapohe ia Ioba; ua ite râ Satani e e haamauiui te maˈi i te pae tino ia ˈna e e au ra e e faaite te reira e te faautuahia ra oia e te Atua no te tahi mau hara i hunahia.

14. Eaha ta Satani i tairi atu i nia ia Ioba, e no te aha aita i nehenehe i te hoê noa ˈˈe taata e tamǎrû i te mauiui?

14 Tiahihia mai teie haaputuputuraa, oaoa aˈera Satani i te rave i te hoê ohipa diabolo. Ua tairi oia ia Ioba i “te maˈi mai te tapuaˈe avae e tae noa aˈera i te tupuai upoo.” Auê te ati rahi ta Ioba i faaoromai i to ˈna parahiraa i nia i te rehu auahi e te raurauraa ia ˈna iho e te hoê huˈahuˈa potera! (Ioba 2:7, 8) Aita te hoê noa ˈˈe taote taata i nehenehe e tamǎrû ia ˈna i roto i teie mauiui uˈana, teie maˈi faufau mau e te haama, i te mea e ua faatupuhia te reira e te mana o Satani. O Iehova anaˈe o te nehenehe na e faaora ia Ioba. Mai te peu e e tavini outou na te Atua o tei maˈihia, eiaha roa ˈtu e haamoe e e nehenehe te Atua e tauturu ia outou ia faaoromai e e horoa mai i te ora i roto i te hoê ao apî aita e maˈi faahou.—Salamo 41:1-3; Isaia 33:24.

15. Eaha ta te vahine a Ioba i faaue atu ia ˈna ia rave, e mea nafea oia i te ohiparaa?

15 I te pae hopea, parau atura te vahine a Ioba e: “Te tamau ra oe i ta oe [taiva ore]? a faaino atu i te Atua, a pohe atu ai.” Te faahiti ra te “taiva ore” i te tahi pûpûraa hapa ore, e ua paraparau teie vahine ma te faaooo ia faaino Ioba i te Atua. Ua pahono râ o ˈna e: “Te faafaito ra oe i ta oe parau i ta te vahine maamaa ra; e farii anei tatou i te maitai i te rima o te Atua, e eiaha tatou e farii atoa i te ino?” Aita atoa teie faahemaraa a Satani i manuïa, i te mea e te na ô ra e: “Aita te vaha o Ioba i hara, i teie atoa nei mau parau.” (Ioba 2:9, 10) A feruri na e ua parau mai te mau fetii patoi e te faateimaha ra tatou ia tatou iho ma te maamaa i roto i te mau tapitapiraa kerisetiano e ua aˈo ia tatou ia faarue i te Atua ra o Iehova. Mai ia Ioba, e nehenehe tatou e faaoromai i teie huru tamataraa no te mea te here ra tatou ia Iehova e te hinaaro ra tatou e arue i to ˈna iˈoa moˈa.—Salamo 145:1, 2; Hebera 13:15.

E toru taata haavare teoteo

16. O vai tei haere mai, e au ra e no te tamahanahana ia Ioba, mea nafea râ to Satani faaohiparaa ia ratou?

16 Te tahi atu tupuraa tei riro hoi ei ravea faahemaraa a Satani, ua haere mai e toru ‘hoa,’ e au ra e no te tamahanahana ia Ioba. O Eliphaza te hoê o ratou, te hoê paha huaai a Aberahama na roto ia Esau. I te mea e o Eliphaza tei paraparau na mua roa, eita e ore o o ˈna te mea paari roa ˈˈe. Tei reira atoa o Biladada, te hoê huaai a Sua, te hoê o te mau tamaiti a Aberahama na roto ia Ketura. Te toru o te taata o Zophara ïa, tei ani i te hoê ati Naama ia faaite i to ˈna utuafare fetii aore ra i to ˈna vahi faaearaa, peneiaˈe i te pae apatoerau tooa o te râ no Arabia. (Ioba 2:11; Genese 25:1, 2; 36:4, 11) Mai te feia e tutava ra ia faarue te mau Ite no Iehova i te Atua i teie mahana, ua faaohipahia teie nau tootoru taata e Satani ia faahapa o Ioba ia ˈna iho i te mau pariraa haavare e ia ofati oia i to ˈna taiva ore.

17. Eaha ta taua tootoru taata ratere ra i rave, e eaha ta ratou i ore e rave e hitu rui e e hitu ao?

17 Ua faaite hua nau tootoru taata i to ratou auhoaraa na roto i te taˈiraa, te hahaeraa i to ratou ahu, e te taueraa i te repo i nia mai i to ratou upoo. Ua parahi râ ratou i muri iho i pihai iho ia Ioba e hitu rui e e hitu ao ma te ore e faahiti aˈe i te hoê parau tamahanahana! (Ioba 2:12, 13; Luka 18:10-14) No te ereraa rahi i te pae varua o nau tootoru taata haavare teoteo aita ta ratou hoê noa ˈˈe parau tamahanahana no nia ia Iehova e ta ˈna mau parau tǎpǔ. Teie râ, ua haamau ratou i te mau faaotiraa hape e ua ineine i te faaohipa i te reira i nia ia Ioba i muri iti noa ˈˈe to ratou haavare-oto-raa i mua i te taata. Ma te anaanatae, na mua ˈˈe a hope ai te hitu o te mahana o te mamu-noa-raa, parahi ihora te taata apî ra o Elihu i te vahi e nehenehe ai e faaroo i te mau tauaparauraa.

18. No te aha ua imi o Ioba i te hau i roto i te pohe?

18 I te pae hopea paraparau ihora o Ioba. No te oreraa i huti mai i te tamahanahanaraa mai taua nau tootoru taata ratere ra, faaino aˈera oia i to ˈna mahana fanauraa e ua aniani oia e no te aha i haamaorohia ˈi to ˈna oraraa ino mau. Ua hinaaro oia i te hau i roto i te pohe, ma te ore roa e manaˈo e e nehenehe oia e fanaˈo faahou i te oaoa mau na mua ˈˈe a pohe ai, i teie nei i te mea e ua veve roa oia, tei roto oia i te oto, e ua roohia i te maˈi rahi. Eita râ te Atua e vaiiho ia haamauiuihia o Ioba roohia ˈtu ai i te pohe.—Ioba 3:1-26.

Te aro ra te feia faahapa ia Ioba

19. I roto i teihea mau tuhaa Eliphaza i te faahaparaa ma te haavare ia Ioba?

19 Ua paraparau na mua roa o Eliphaza i roto i na tootoru tuhaa tataitahi o te aimârôraa o tei tamata hau atu â i te taiva ore o Ioba. I roto i ta ˈna oreroraa matamua, ua ani o Eliphaza e: “I hea te feia parau-tia i te tâpûraahia?” Ua faaoti oia e ua rave mau o Ioba i te tahi ohipa ino ia faautuahia oia e te Atua. (Ioba, mau pene 4, 5) I roto i te piti o ta ˈna oreroraa, ua faaooo o Eliphaza i te paari o Ioba e ua ani oia e: “Eaha to oe ite, e aore ia matou nei?” Ua hinaaro o Eliphaza e parau e ua tamata o Ioba i te faateitei aˈe ia ˈna i te Mana hope. Ei faahopearaa i te piti o ta ˈna aroraa, ua faataa oia ia Ioba mai te hoê taata tei faaô i roto i te ohipa apotata, te petaraa i te moni, e te haavare. (Ioba, pene 15) I roto i ta ˈna oreroraa hopea, ua faahapa o Eliphaza ma te haavare ia Ioba no e rave rahi mau ohipa iino—te taviriraa, te oreraa e horoa i te faraoa e te pape na tei hiaai ra, e te hamani-ino-raa i te mau vahine ivi e te mau otare.—Ioba, pene 22.

20. Eaha te huru o te mau aroraa a Biladada i nia ia Ioba?

20 Ma te piti i te paraparauraa i roto i na tootoru tuhaa o te aimârôraa, ua apee pinepine o Biladada i te upoo parau rahi horoahia e Eliphaza. E mea poto aˈe te mau oreroraa a Biladada, tera râ e mea puta aˈe. Ua faahapa atoa oia i te mau tamarii a Ioba no te raveraa i te tahi hape e ua faautua-pohe-hia ïa. Ma te haaferuriraa hape, ua faaohipa oia i teie hohoˈa: Mai te gima e te ahei ra o te mǎrô e inaha o te pohe aore e pape, mai te reira atoa no ‘te feia atoa i haamoe i te Atua.’ E parau mau roa teie faataaraa, aita râ te reira i tano no Ioba. (Ioba, pene 8) Ua faataa o Biladada i te mau ati o Ioba mai tei tupu no te feia iino. (Ioba, pene 18) I roto i te toru o ta ˈna oreroraa poto, ua haapapu o Biladada e ua riro teie taata ei “toˈe” e inaha e mea viivii oia i mua i te Atua.—Ioba, pene 25.

21. Ua faahapa o Zophara ia Ioba no nia i te aha?

21 O Zophara te toru o te taata i paraparau i roto i te aimârôraa. I te pae rahi, ua tuea ta ˈna tatararaa i ta Eliphaza e ta Biladada. Ua faahapa o Zophara ia Ioba no te raveraa i te ohipa ino e ua aˈo oia ia ˈna e ia faarue i ta ˈna mau hara. (Ioba, mau pene 11, 20) I muri aˈe e piti tuhaa aimârôraa, faaea ˈtura o Zophara i te paraparau. Aita ta ˈna e parau faahou i roto i te toru o te tuhaa. I roto râ i te roaraa o te aimârôraa, ua pahono o Ioba ma te itoito i taua feia ra i faahapa ia ˈna. Ei hiˈoraa, i te hoê taime ua parau oia e: “E aˈo taahoa anaˈe outou atoa na. A faaoti na i te parau faufaa ore?”—Ioba 16:2, 3.

E nehenehe tatou e faaoromai

22, 23. (a) Mai te tupuraa a Ioba, nafea te Diabolo e nehenehe ai e ofati i to tatou taiva ore i te Atua ra o Iehova? (b) Noa ˈtu e ua faaoromai o Ioba e rave rau mau tamataraa, eaha te nehenehe e uiuihia no nia i to ˈna haerea?

22 Mai ia Ioba, e nehenehe tatou e faaruru hau atu i te hoê tamataraa i te hoê taime, e e nehenehe o Satani e faaohipa i te paruparu aore ra te tahi atu mau tupuraa no te ofati i to tatou taiva ore. E nehenehe oia e faafariu ê ia tatou ia Iehova ra mai te peu e tei roto tatou i te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa. Mai te peu e e pohe te hoê taata tei herehia e tatou aore ra e roohia tatou i te maˈi, e imi paha Satani i te turai ia tatou ia faahapa i te Atua. Mai te mau hoa o Ioba, e tutava atoa paha te hoê taata i te faahapa ia tatou ma te haavare. Mai ta te taeae Macmillan i faaite, ‘tei muri ia tatou’ noa paha o Satani, e nehenehe râ tatou e faaoromai.

23 Mai ta tatou i ite i muri iho, ua faaoromai o Ioba i ta ˈna mau tamataraa e rave rau. Teie râ, ua faaoromai iti noa anei oia? Ua faatupu mau anei oia i te hoê mafatu oto? E hiˈo anaˈe tatou mai te peu e ua ere-mau-hia o Ioba i te tiaturiraa taatoa.

Nafea outou ia pahono mai?

◻ Eaha te tumu parau rahi i tupu i te tau o Ioba?

◻ Na roto i teihea mau ravea Ioba i te tamata-uˈana-raahia?

◻ Eaha te faahaparaa o nau tootoru ‘hoa’ a Ioba i nia ia ˈna?

◻ Mai te tupuraa a Ioba, nafea Satani e nehenehe ai e ofati i to tatou taiva ore ia Iehova?

[Hohoˈa i te api 10]

A. H. Macmillan

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono