Te hoê feruriraa tano no nia i to tatou iho huru oraraa
E RAVE rahi te mau tumu e hinaaro ai tatou e paruru i to tatou iho huru oraraa. No te mau taurearea, te hoê paha ïa ravea no te haapapu i to ratou tiamâraa. Te tahunahuna nei te tahi mau taata i ta ratou faufaa no te mea te rave nei ratou i te tahi mau ohipa eiâ. Te hinaaro pinepine nei te feia e ravehia ra te mau maimiraa no te SIDA i nia ia ratou eiaha ia faaitehia ia vetahi ê te mau ohipa e itehia mai. E rave rahi te maimi nei i te mau vahi hau e te moemoe no te feruri-hohonu-raa.
Ia hinaaro anaˈe tatou e faaea o tatou anaˈe iho
Mea au roa na te feia e farerei nei i te mau fifi te mau taime moemoe. No Yoko, te hoê potii tapone e ora ra i Tokyo, maoti teie mau taime moemoe i nehenehe ai oia e faaruru i to ˈna ati. Ei hiˈoraa, i te hoê mahana, i to te hoê taata tupai puaatoro afairaa ˈtu i te mau taoˈa ta ˈna i ani, na to ˈna ra metua vahine hoovai i rave atu i te reira e ua faarue oia hoê moa taatoa i roto i te vairaa pehu, no to ˈna noa hinaaro e faaino i te roo o Yoko. Ua tupu noa hoi teie ohipa fatata i te mau mahana atoa. No reira ïa o Yoko e haafaufaa rahi ai i te taime e faaea ai o ˈna anaˈe iho.
E mea ohie aˈe ia rave i te mau faaotiraa maitai aˈe mai te peu e e haafaufaa tatou i te mau taime e faaea ˈi tatou anaˈe iho no te feruri-hohonu-raa. Te horoa mai nei te Bibilia i teie aˈoraa paari mau: “E mǎtaˈu outou eiaha râ e rave i te hara: a feafea na to outou aau i nia i to outou mau roi, a faaea noa ˈi.” (Salamo 4:4). Te parau faahou nei ïa te papai salamo e: “Te aˈo maira tau manaˈo aau ia ˈu i te rui.” (Salamo 16:7). Te aˈo nei to ˈna “manaˈo aau”, aore ra to ˈna mau huru feruriraa hohonu roa ia ˈna, a feruri hohonu noa ˈi oia no nia i te tahi mau tupuraa.
Te haafaufaa rahi nei Iesu Mesia, te taata i haamau i te kerisetianoraa, i te faaearaa o ˈna anaˈe iho. I to ˈna faarooraa e ua tâpûhia te arapoa o Ioane bapetizo, to ˈna taeae, “haere huna ˈtura oia i nia i te hoê pahi reva ˈtura i te tahi vahi moemoe”. (Mataio 14:13.) I te rui na mua ˈˈe i to ˈna poheraa, ua haere atoa o ˈna i te hoê vahi moemoe no te pure (Mataio 26:36-47). Na mua iti noa ˈˈe, ua horoa ˈtu o ˈna i teie mau haapiiraa i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Area ia pure oe ra, e haere i roto i to piha, e opani maite i te opani a pure ai i to Metua.” — Mataio 6:6.
Ei feruriraa tano e tia ˈi
Tera râ, mai te peu e e mea tano ia hinaaro tatou e paruru i to tatou iho huru oraraa, e faatupu atoa râ tatou i te mau fifi mai te peu e e haapao rahi tatou i te reira. Ia au i te Titionare marite, “e nehenehe te faaea-noa-raa o ˈna anaˈe iho, mai te ereraa i te oraraa moemoe, e faatupu mai i te mau fifi e faaino rahi i te oraraa hau o te hoê taata.” Mai te eaha ïa te huru?
I Canada, no te faarahi atu i te hoê oraraa moemoe, ua monohia te mau aua raau e 60 tenetimetera i te teitei e haati ra i te mau fare i te mau aua 1,80 metera i te teitei. Eaha te faahopearaa? Ua moe roa ïa te mau au-taeae-raa mahanahana i rotopu i te mau taata tapiri mai. I roto i te tahi tupuraa rahi roa ˈtu â, ua haere te hoê utuafare fetii i roto i te hoê vahi taata ore e faaea ˈi no te faataa ê roa ia ratou e te tahi mau taata. Ua rave te mau tamarii i ta ratou tau haapiiraa na roto i te mau rata. Te vahi peapea râ, ua faataa ê te mau metua e ua fifihia te mau tamarii no te mea aita ratou i faaineinehia no te faaruru atu i te oraraa mau.
E ere i te mea maitai te opuaraa e faataa ê. E hinaaro iho â tatou te tahi e te tahi. E hiaai iho â tatou i te mau faaitoitoraa e te tauturu a vetahi ê. Te haapapu ra te hoê parau paari i roto i te Bibilia e: “O tei faataa ê ia ˈna ihora, te imi ra ïa i to ˈna ihora hinaaro; e mârô oia i te imi i te mau paari atoa ra.” — Maseli 18:1.
Ua faaite Iesu i te hoê hiˈoraa aifaito mau. I muri aˈe i to ratou faarururaa i te tahi mau tamataraa puai, ua ite oia e te hinaaro ra ta ˈna mau pǐpǐ ia vai moemoe rii ratou. Ua parau atura oia ia ratou: “A haere mai outou anaˈe iho, tatou i te hoê vahi moemoe e faaea iti noa ˈˈe.” Tera râ, te hoê nahoa rahi taata o tei na mua ˈtu ia ratou e te tiai maira ia tae atu ratou. Ua nafea o Iesu? “Aroha ˈtura ia ratou; no te mea mai te nǎnǎ mamoe tiai ore ra ratou; haapii atura oia ia ratou i te parau e rave rahi.” Te mea faufaa roa ˈˈe no Iesu, te tauturu ïa ta ˈna e nehenehe e horoa ˈtu ia vetahi ê. — Mataio 6:31-34.
Ia faaturahia te oraraa o vetahi ê e tia ˈi
Ia aifaito noa to tatou anaanatae ia vetahi ê. E tamǎrû te mau are rii miti e fati mǎrû noa ra i nia i te one, area te hoê are miti rahi ra, e faaino rahi roa oia. E mea maitai ia haapao atu i te tahi. Ia faaô anaˈe râ te ihu i roto i ta te tahi ohipa, e nehenehe te reira e faaore i te mau auraa maitatai. Te aˈo mai nei ra te Bibilia ma te paari e: “Eiaha e haere pinepine i te utuafare o to taata tupu ra, o te fiu hoi oia ia oe, e ua riri ihora ia oe.” — Maseli 25:17.
E au te hoê farereiraa hoa i te taime manaˈo-ore-hia i te mau are rii miti tamǎrû, area te mau farereiraa tamau noa, e au ïa i te mau are miti rarahi o te fati noa ra i nia i te papa; e aratai te reira i te tahi mau taata ia haamau i te hoê patu rahi i te pae feruriraa no te parururaa ia ratou. Mai te peu e haamauˈa faufaa ore noa tatou i to tatou taime na roto i te haere-tamau-raa ˈtu i ǒ vetahi ê ma te tumu ore, e nehenehe tatou e parau i te mau parau maamaa e te mau parau faaino. Mai te peu e e hinaaro outou ia faaturahia to outou iho huru oraraa, e tia atoa ïa ia outou ia faatura i te huru oraraa o vetahi ê na roto i te oreraa e parau i te mau parau maamaa e te anianiraa i te mau uiraa o te nehenehe e faahuru ê roa ia vetahi ê.
“Eiaha roa râ to outou pohe i (...) te haapeapea ia vetahi ê ra”, ta te Bibilia ïa e faaara maira (Petero 1, 4:15). I to ˈna faahitiraa i te tahi mau taata no te senekele matamua o te faaô atu i roto i te oraraa o vetahi ê, ua papai te hoê kerisetiano e: “E no te faatau, ua haamataro ratou i te ori haere noa i tera fare, i tera fare, e ere râ i te faatau anaˈe ra, e hopoi parau hoi ratou, e te hiˈopoa, e te parauraa hoi i te mau mea au ore ra.” — Timoteo 1, 5:13.
Eaha te tupu mai i nia i to tatou iho huru oraraa?
Ua papai te taata rohi pehe beretane ra o Robert Browning e: “Te hinaaro nei au hoê noa maa vahi iti no ˈu anaˈe e te moemoe. E te hinaaro atoa nei au ia haamoe te Atua ia ˈu.” Tera râ, e ore e nehenehe e ora omoe roa. Te parau ra te hoê parau paari tahito roa no te pae hitia o te râ e: “Ua ite te raˈi, ua ite te fenua, ua ite au e ua ite atoa oe.” Ua papai te aposetolo Paulo e: “Te vai noa nei râ te mau mea atoa ma te maheu roa i mua i to ˈna mata, to tei haava mai ia tatou nei.” — Hebera 4:13.
Maoti i te hinaaro e ia haamoe te Atua ia tatou, e tia râ ia tatou ia oaoa roa i te mea e te anaanatae maira to tatou Poiete here mau ia tatou. I te mea hoi e oia te tumu no to tatou ora, e mai te peu e haamoe oia ia tatou e pohe ïa tatou (Salamo 36:9; 73:27, 28). Tera râ, te anaanatae ta Iehova e faatupu ra no nia iho ia tatou, e ere ïa i te mea fifi no tatou; aita oia e tamoemoe ra i ta tatou mau ohipa rii nainai atoa e rave nei no te faahapa mai ia tatou. “Aita aˈenei oia i tahoo mai ia tatou, te parau ra ta ˈna parau, mai te aroha o te metua i ta ˈna ra mau tamarii, o to Iehova ïa aroha i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra.” — Salamo 103:10, 13.
E mea au roa ia faaite mai to tatou mau metua e te mau hoa i te hoê â huru anaanatae ma te here mau, na roto i te faaturaraa i to tatou iho huru oraraa. Ma te papu maitai, mea au ia fanaˈo tatou ma te au maite ia faaea o tatou anaˈe i te tahi taime.
I raro aˈe i te faatereraa a te Basileia i tohuhia mai e te Atua, e o Iesu hoi te Arii, e anaanatae ïa te tahi i te tahi (Daniela 2:44; Apokalupo 21:4). Tera râ, e faaturahia ïa te hinaaro o te taata tataitahi no te faaea o ˈna anaˈe iho no te haapii, no te feruri hohonu e no te pure. I reira ïa e tupu roa ˈi te parau a Mika: “E parahi râ ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou: o te vaha hoi o Iehova sabaota ra, tei parau mai.” — Mika 4:4.
[Hohoˈa i te api 28]
‘Eiaha roa râ to outou pohe i (...) te haapeapea ia vetahi ê ra’.
[Hohoˈa i te api 29]
Fatata te tau i reira tatou e fanaˈo ai ma te au maite ia faaea tatou anaˈe iho i te tahi mau taime.