E au te mau arueraa mure ore ia Iehova
“E haamaitai â vau ia oe i te mau mahana atoa nei; e arue au i to iˈoa e a muri noa ˈtu.” — SALAMO 145:2.
1. Eaha te mau tumu e vai ra ia Davida no te arue ia Iehova?
E RAVE rahi tumu to Davida, o tei riro ei tavini haapao maitai no Iehova, no te arue i te Atua. Ua ite taua arii matau-maitai-hia no Iseraela i tahito ra i te hanahana e te maitai o Iehova, e ua taa ia ˈna e mea mure ore To ˈna mana arii. E tano maitai e ia aruehia te Atua Mana Hope no te mea e ua haamâha oia i te hiaai o te mau mea ora atoa nei e ua faaite oia i to ˈna aroha faito ore i to ˈna mau tavini haapao maitai.
2. a) Mea nafea te Salamo 145 i te faanahoraahia? b) Eaha te mau uiraa ta tatou e tuatapapa?
2 Arue i te Atua, o ta Davida ïa i rave i roto i te Salamo 145. E haamata te mau irava atoa o teie salamo na roto i te hoê leta o te piapa hebera, area te leta (nun), aita ïa te reira i faahitihia. E faaohie taua faanahoraa ra i te tamauraa i roto i te feruriraa. Te faahanahana nei te Salamo 145 ia Iehova, mai ta te mau parau i muri nei e faaite ra: “E haamaitai â vau ia oe i te mau mahana atoa nei; e arue au i to iˈoa e a muri noa ˈtu.” (Salamo 145:2). Eaha ta teie salamo e hopoi mai na tatou? Eaha ta te reira e faatupu i nia i to tatou mau auraa e te Atua? No te ite i te reira, e hiˈopoa anaˈe na i te mau irava 1 e tae atu i te 10.
E ore te rahi o Iehova e itea ia imihia
3. Mai ia Davida, eaha tei tia ia tatou ia horoa i ‘to tatou Atua, te Arii’, e no te aha?
3 Noa ˈtu e e arii o Davida, ua farii oia e ia ohipa mai te mana arii o Iehova i nia ia ˈna, ma te parau e: “E faateitei â vau ia oe, e tau Atua, e te Arii; e haamaitai â vau i to oe ra iˈoa e a muri noa ˈtu.” (Salamo 145:1). Na roto i te hoê faahanahanaraa mai te reira te huru, te faateitei nei te mau Ite no Iehova i te iˈoa o te Atua e te arue nei ratou ia ˈna i roto i te ao atoa nei. Na te tuhaa ta tatou e rave i roto i taua ohipa ra e rave e ia taoˈahia to tatou oraraa. Mai ia Davida, e tia ia tatou ia faaroo e ia auraro ia Iehova ‘to tatou Atua, te Arii’. E no te aha ïa tatou e ore ai e na reira? E ere anei o o ˈna te ‘Arii mure ore’? (Apokalupo 15:3.) Hau atu, te horoa maira te Davida Rahi, oia hoi o Iesu Mesia, o te faatere ra mai te Mouˈa Siona ra i te raˈi mai te matahiti 1914 mai, i te hoê hiˈoraa maitai i te pae o te auraroraa ia Iehova, te Arii mure ore.
4. Nafea tatou e nehenehe ai ‘e haamaitai i te iˈoa o te Atua’?
4 Ua parau o Davida e ‘e haamaitai â o ˈna i te iˈoa o te Atua.’ Nafea ïa te hoê noa taata e nehenehe ai e faatupu i te reira? Inaha, haamaitai i te hoê taata, te auraa ra te faahitiraa ïa i te parau maitai no ˈna. Ma te haamaitai i te iˈoa o te Atua, e faaite ïa tatou i to tatou here hohonu no ˈna e no to ˈna iˈoa moˈa ra o Iehova. Eita roa ˈtu tatou e amuamu ia Iehova, e imi i ta ˈna mau hape aore ra e feaa no nia i to ˈna maitai. Mai te peu noa e mai te reira to tatou huru, mai te peu e ua pûpû tatou ia tatou iho no Iehova e ua bapetizohia, e mai te peu e e tamau noa tatou i te riro mai ei Ite haapao maitai, e nehenehe ai tatou e parau mai ia Davida e ‘e haamaitai â tatou i te iˈoa o te Atua e a muri noa ˈtu’. Mai te peu e e faaea noa tatou i roto i te here o te Atua, e roaa mai ïa ia tatou te ô o te ora mure ore e e nehenehe ïa tatou e haamaitai ia Iehova e a muri noa ˈtu. — Iuda 20, 21.
5. E turai to tatou hinaaro e haamaitai ia Iehova ‘i te roaraa o te mahana’, ia tatou, ia aha?
5 Mai te peu e te here mau ra tatou i te Pu o to tatou ora, e parau ïa tatou mai ia Davida e: “E haamaitai â vau ia oe i te mau mahana atoa nei; e arue au i to iˈoa e a muri noa ˈtu.” (Salamo 145:2). Auê hoi te hoê mahana i te faufaa ore mai te peu e eita tatou e haamaitai i te Atua! Eiaha roa ˈtu e ia rahi ta tatou ohipa aore ra ia hepohepo rahi roa tatou no te mau taoˈa materia, e ore atu ai tatou e haamaitai i to tatou Metua i te raˈi ra aore ra e pure ia ˈna i te mau mahana atoa. Te faaite ra o Iesu e e tia ia tatou ia pure i te mau mahana atoa, a parau ai oia i roto i te pure ta ˈna i haapii, e: ‘Ho mai i te faraoa e au ia matou i te mau mahana atoa nei.’ (Luka 11:3). Te arue nei e rave rahi mau kerisetiano i roto i te taviniraa ma te taime taatoa, i te Atua, i te mau mahana atoa, ma te apiti atu i roto i te taviniraa kerisetiano. Teie râ, noa ˈtu eaha te huru tupuraa ta tatou e farerei, e tia i to tatou mafatu ia turai ia tatou ia arue i te Atua i te mau mahana atoa, na roto i te hoê huru aore ra i te tahi atu. E a feruri na! Na roto i to tatou tiaraa Ite no Iehova o te tiaturi ra i te ora mure ore, te vai ra ia tatou te tiaturiraa faahiahia mau no te arue i to ˈna iˈoa e a muri noa ˈtu. — Ioane 17:3.
6. No te aha e tia ˈi ‘ia haamaitai-rahi-hia o Iehova’?
6 E mau tumu papu to tatou no te arue i te Atua i te roaraa o te mahana, no reira o Davida i parau faahou e: “E rahi Iehova, e ia haamaitai-rahi-hia; oia â ïa, e ore to ˈna rahi e itea ia imi.” (Salamo 145:3). No te mea e Atua rahi o Iehova, eita oia e nehenehe e faaauhia i te tahi, e aita e otia to to ˈna mana arii. Ua farii te Arii no Babulonia o Nebukanesa e: “Aore roa e faaore i ta ˈna [te Atua] e rave ra, e e tia hoi ia parau atu e, Te aha noa na oe?” (Daniela 4:34, 35). “Ia rahi hoi [te] mǎtaˈuraahia [ia Iehova] i te mau atua atoa ra.” (Salamo 96:4). E ere atura ïa i te mea maere e “ia haamaitai-rahi-hia” oia. Aita te mau arueraa i rahi roa ia faahanahana anaˈe tatou ia Iehova. E tano ia horoahia na ˈna i te mau arueraa aita e otia e mea mure ore.
7. Na te aha e haapapu ra e ‘e ore te rahi o te Atua e itea ia imihia’?
7 ‘Mea itea-ore-hia te rahi o Iehova.’ Noa ˈtu to ˈna faahiahia, tei roto noa to ˈna rahi i te huru Atua mai ia ˈna. Oia mau, mea faahiahia roa te mau mea ta ˈna i poiete ia nehenehe tatou e taa i te reira, e ‘ua hamani-atoa-hia tatou iho ma te faahiahia’. (Salamo 139:14; Ioba 9:10; 37:5.) Hau atu, eaha te huru teitei ta Iehova e ore e faaite nei i roto i ta ˈna mau huru raveraa! Te tapea nei oia i ta ˈna mau parau tǎpǔ ma te haapao maitai e te faaite nei oia ma te here i ta ˈna mau opuaraa. Tera râ, eita roa ˈtu tatou e ite i te mau mea atoa no nia i te Atua. I roto i te roaraa o te tau o te oraraa a muri noa ˈtu, e nehenehe tatou e haapii hohonu atu â no nia ia ˈna, ta ˈna poieteraa e ta ˈna mau opuaraa. — Roma 11:33-36.
Ia haafaahiahia na tatou i te mau ohipa a Iehova
8. a) Mea nafea to ‘te hoê ui i muri aˈe i te hoê ui’ faahanahanaraa i te mau ohipa a Iehova? b) Mai te peu e e haapii tatou i ta tatou mau tamarii i te mau ohipa e te mau raveraa a Iehova, eaha ïa to ratou huru hiˈoraa no nia i ta ˈna haamoriraa? c) Eaha ta te “ui” oaoa, oia hoi te toea faatavaihia, i rave?
8 No te mea e mea rahi roa te mau parau o te nehenehe e faahiti no te arue i to tatou Atua, ua riro hoi to ˈna rahi i te itea-ore-hia ia imi, ua turaihia o Davida ia parau e: “Te mau ui atoa te faarahi i ta oe ohipa, e e faaite hoi i ta oe ra ohipa mana.” (Salamo 145:4). Ua haapopou te tahi mau ui, te tahi i muri aˈe i te tahi, i te mau ohipa a Iehova e ua faatia ratou i ta ˈna mau ohipa mana. Auê hoi haamaitairaa ia faatia i taua mau mea ra i te mau taata ta tatou e haapii ra i te Bibilia! Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e parau atu e na te Atua i poiete i te mau mea atoa (Genese 1:1 e tae atu i te 2:25; Apokalupo 4:11). E nehenehe tatou e paraparau no nia i te mau ohipa mana ta ˈna i rave a faaora ˈi oia i te mau ati Iseraela mai te faatîtîraa i Aiphiti, a tauturu ai oia ia ratou ia upootia i nia i to ratou mau enemi no Kanaana, a paruru ai oia ia ratou mai te taparahiraa taata i Peresia i tahito ra, e hau atu â (Exodo 13:8-10; Te mau Tavana 4:15; Esetera 9:15-17). Oia atoa, aita anei tatou e turaihia ra ia paraparau i ta tatou mau tamarii no nia te mau ohipa e te mau raveraa a Iehova? Mai te peu e e horoa tatou i taua haapiiraa ra na ratou e e ite ratou ia tatou ia tavini i te Atua ma te oaoa, mea papu maitai e e faariro ratou i ta ˈna haamoriraa mai te hoê ohipa au maitai e e paari ratou ma te ‘oaoa no ǒ mai ia Iehova ra, to ratou ïa maitai’. (Nehemia 8:10; Salamo 78:1-4.) Ua riro te toea faatavaihia ei “ui” oaoa o te mau Ite no Iehova o te arue nei i te mau ohipa a te Atua i mua i te “feia rahi roa”, tei roto ratou i te ui o te ora ˈtu i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei. — Apokalupo 7:9.
9. Ia feruri anaˈe tatou i nia i te mau raveraa e te mau ohipa mana a te Atua, eaha ta te reira e haapapu mai?
9 Ia feruri anaˈe tatou i nia i te mau raveraa e te mau ohipa mana a te Atua, ua papu hau atu â ia tatou e “no to ˈna ra iˈoa rahi e ore ai Iehova e faarue (...) i to ˈna ra taata”. (Samuela 1, 12:22; Salamo 94:14.) I mua i te mau tamataraa, i te mau fifi e i te hamani-ino-raa, e nehenehe tatou e vai hau e e tiaturi e na “te hau a te Atua” e faaitoito mai i to tatou mafatu e to tatou mau manaˈo (Philipi 4:6, 7). Mea tano atura ïa e ia paraparau tatou ia vetahi ê no nia i to tatou Metua i te raˈi o te here nei ia tatou e o te paruru nei ia tatou.
10. Eaha te mau mea e itehia i roto i te mau “ravea taa ê” a Iehova, e eaha ta te feruri-hohonu-raa i nia i taua mau ohipa ra e turai ia tatou ia rave?
10 E tia ia tatou ia rave i te taime no te feruri maite i nia i te hanahana e te mau ohipa a Iehova, no te mea ua parau faahou o Davida e: “E parau vau i te tura e te hanahana o to oe ra mana, e te mau ravea taa ê na oe ra.” (Salamo 145:5). Ua riro mau te mana o te Atua ei mea puai mau e eita e nehenehe e faaauhia (Ioba 37:22; Salamo 148:13). No reira o Davida i faariro ai i te tura e te hanahana o te mana o Iehova ei manaˈonaˈoraa na ˈna. Ua tapitapi atoa te taata papai salamo no te mau “ravea taa ê” a te Atua. Te vai ra i roto i taua mau ravea taa ê ra te faaohiparaa i te parau-tia a te Atua na roto i te haamouraa i te feia paieti ore e te faaoraraa i te feia paieti, mai tei tupu i te tau o te diluvi (Genese 7:20-24; Petero 2, 2:9). E haapaari te feruri-hohonu-raa i nia i taua mau mea ra i to tatou mau taairaa e o Iehova e e turai te reira ia tatou ia paraparau i to tatou taata-tupu no nia i to ˈna mana e ta ˈna mau ohipa taa ê. I roto i te roaraa e 40 mahana i roto i te medebara, ua faaitoito o Iesu ia ˈna no te patoi atu i te tamataraa ma te feruri hohonu i nia i te mau ohipa ta te raˈi i faaite mai ia ˈna ma te vetearaa mai (Mataio 3:13 e tae atu i te 4:11). I muri iho, ua paraparau atu oia ia vetahi ê no nia i te mana e te mau ohipa taa ê a Iehova.
11. a) No te aha te feia e faaea ra i Ieriko i mǎtaˈu ai? b) Na roto i teihea huru feruriraa te mau Ite no Iehova e paraparau ai no nia i te mau “ravea mǎtaˈu” e te “mana” o te Atua?
11 Ia paraparau anaˈe tatou no nia i te mana e te mau ohipa a te Atua, te turai nei tatou ia vetahi ê ia na reira atoa. Ua parau o Davida e: “E parau ratou i te mana o ta oe ra mau ravea mǎtaˈu, e e faaite hoi au i to oe ra mana.” (Salamo 145:6). Ua faahiti o Rahaba i te parau no te mǎtaˈu i tupu i nia i te feia e faaea ra i Ieriko a haapii ai ratou e ua paruru o Iehova i te mau ati Iseraela i pihai iho i te miti Uteute e ua horoa oia na ratou i te upootiaraa i nia i na arii ati amori e piti. Mea papu maitai e ua paraparau-rahi-hia no nia i taua “mau ravea mǎtaˈu” ra i Ieriko (Iosua 2:9-11). E riro mau te “ati rahi” e fatata maira ei ohipa mǎtaˈu (Mataio 24:21). Te faatupu ra râ te mau ohipa mǎtaˈu mau mai te reira te huru no te feia i atea ê i te Atua, i ‘te mǎtaˈu ia Iehova’, oia hoi te hoê mǎtaˈu faaora no ˈna, i roto i te mau mafatu parau-tia (Maseli 1:7). Mea na roto i taua huru faatura ra te mau Ite no Iehova e paraparau ai no nia i te mau faaiteraa o te puai o Iehova. Inaha, ua riro te Atua rahi o te rave ra i te mau semeio, ei tumu parau matamua i roto i te mau aparauraa i rotopu i te mau kerisetiano faatavaihia e to ratou mau hoa e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei! Eita atoa te hamani-ino-raa e tapea ia ratou ia paraparau i to ratou taata-tupu no nia i taua mau ohipa ra e no nia i te ‘rahi’ o Iehova. — Ohipa 4:18-31; 5:29.
Ia haamaitai na tatou ia Iehova no to ˈna maitai
12. Mea nafea te maitai o Iehova e manii mai ai mai roto mai ia tatou?
12 E tano te mau arueraa i te Atua, eiaha noa no to ˈna rahi, no to ˈna atoa râ maitai e no ta ˈna parau-tia. No reira Davida i parau e: “E parau â ratou i te manaˈoraa o to oe ra maitai rahi, e himene hua hoi i ta oe ra parau-tia.” (Salamo 145:7). No te rahi o te maitai o Iehova, ‘ua î roa’ ïa tatou i te mau parau oaoa no nia ia ˈna. Te matara maira na roto i te papai hebera, te manaˈo o te pape e hi mai na roto mai i te hoê vairaa pape pihaa. Ia manii te mau arueraa no te haamauruuru i te Atua, mai roto mai ia tatou, mai te hoê tahora pape (Maseli 18:4)! No to ˈna ati rahi i te pae varua, ua moehia ia Iseraela te maitai o Iehova (Salamo 106:13-43). No tatou râ, ia nehenehe noa to tatou mafatu ia î i taua mauruuru ra, ia tatarahapa vetahi pae i muri aˈe i to ratou haapiiraa i te maitai o Iehova no to ˈna mau Ite tei pûpû ia ratou no ˈna. — Roma 2:4.
13. Eaha ta te mau faaiteraa o te parau-tia e o te eˈa afaro a te Atua e turai ia tatou ia rave?
13 E tia atoa i te mau faaiteraa o te parau-tia e o te eˈa afaro a te Atua ia turai ia tatou ia himene ma te oaoa. Mai te peu e te vai ra ia tatou taua huru manaˈo ra, e imi tatou na mua, eiaha noa te Basileia o te Atua, Ta ˈna parau-tia atoa râ. E hinaaro noâ tatou e ia faahanahana to tatou haerea ia Iehova. Oia, e riro ïa tatou ei feia poro tamau i te Basileia, mea rahi hoi ta tatou ohipa i roto i te taviniraa a te Atua. Eita roa ˈtu ta tatou mau arueraa ia Iehova e haamoehia i muri mai i te hoê patu muhu ore. — Mataio 6:33; Korinetia 1, 15:58; Hebera 10:23.
Mea faito ore te aroha o Iehova
14. Na te aha e faaite ra e ‘e aroha faito ore to Iehova e e faaoromai oia’?
14 Ma te faahiti i te tahi atu mau huru maitai o te Atua tei tia ia faahanahanahia, ua parau o Davida e: “E hamani maitai e te aroha to Iehova; e ore e riri vave, e te faaherehere rahi.” (Salamo 145:8). E aroha faito ore to te Atua, oia hoi te auraa e maitai hohonu to ˈna e e horoa hua i te maitai (Mataio 19:17; Iakobo 1:5). Te haamaitai atoa nei oia i te feia atoa e ore e tavini nei ia ˈna (Ohipa 14:14-17). E faaoromai atoa o Iehova, e e aroha rahi to ˈna, ma ‘te haamanaˈo e e repo tatou nei’. Eita oia e haavahavaha i te hoê mafatu tei oto, e ore atoa oia e ohipa i nia ia tatou ia au i ta tatou mau hara, mea hamani maitai aˈe o ˈna ia faaauhia i te metua tane here roa ˈˈe o te mau metua tane atoa (Salamo 51:17; 103:10-14). Na roto i ta ˈna tapao aroha faito ore rahi roa ˈˈe, ua tono mai oia i ta ˈna Tamaiti here ia pohe oia no tatou, ia nehenehe tatou e faafaite ia ˈna e ia tamata mau i to ˈna aroha faito ore. — Roma 5:6-11.
15. No te aha tatou e nehenehe ai e parau e “e ore [o Iehova] e riri vave” e e “faaherehere rahi” oia?
15 Eita to tatou Metua i te raˈi ra e riri vave. Eita oia e faaite i to ˈna riri na roto i te hoê huru o te ore e nehenehe e tapea. ‘E aroha rahi atoa’ to Iehova. Te auraa o te parau hebera i faaohipahia i roto i teie irava, o te hoê ïa maitai no roto mai i te aroha e o te taai atu i te hoê taoˈa, tae roa i te taime e naeahia ˈi e ana i te tapao ta ˈna i opua ia au i taua taoˈa ra. E nehenehe atoa taua parau ra e hurihia na roto i te “aroha taiva ore”. Ua faaite mai te Atua i to ˈna faaherehere rahi, aore ra to ˈna aroha taiva ore, ma te faaora, ma te paruru, ma te tamǎrû e ma te faatiamâ mai i te hara na roto i te hoo (Salamo 6:4; 25:7; 31:16, 21; 40:11; 61:7; 119:88, 159; 143:12; Ioane 3:16). I te mea e aita o Iehova i faatupu ia Aramagedo i muri noa ˈˈe i ‘te tamaˈi i nia i te raˈi’, e horoa te reira i te ravea na te mau taata e rave rahi ia noaa te ora, e e faaite te reira i te tapao rahi o to ˈna here rahi. — Apokalupo 12:7-12; Petero 2, 3:15.
16. Mea nafea to Iehova faaiteraa i to ˈna “hamani maitai (...) i te taata atoa”?
16 No nia i te aroha faito ore o te Atua, e nehenehe tatou e parau e e mafatu aroha to ˈna. Ua parau o Davida e: “Hamani maitai to Iehova i te taata atoa; e te vai ra to ˈna aroha faaherehere rahi i nia i to ˈna atoa ra mau ohipa.” (Salamo 145:9). Oia mau, ua faaite te Atua i te maitai i nia i te mau ati Iseraela. Inaha, “te faahiti nei oia hoi i to ˈna mahana i nia i te ino e te maitai, e te haamairi mai nei oia i te ûa i nia i te parau-tia e te parau-tia ore”. (Mataio 5:43-45.) I roto i te ô i Edene ra, ua tǎpǔ o Iehova i te hoê “huaai” o te riro ei haamaitairaa. I muri iho, ua parau oia ia Aberahama e: “E maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai.” (Genese 3:15; 22:18). E no te mea e ua rahi roa te maitai o te Atua i to tatou nei tau, “i te tau hopea”, e nehenehe atura ïa te mau taata atoa ‘e haere mai e e rave i te pape ora ma te tamoni ore’. (Daniela 12:4; Apokalupo 22:17.) Te hinaaro nei Iehova e rave i te ohipa maitai i nia i ta ˈna mau poieteraa maramarama atoa, e na to ˈna maitai e haafatata hau atu â ia tatou ia ˈna.
17. Na roto i teihea auraa ‘te vai ra te aroha faito ore o Iehova i nia i ta ˈna atoa ra mau ohipa’?
17 ‘Te vai ra te aroha faaherehere rahi o Iehova i nia i ta ˈna atoa ra mau ohipa’, oia hoi te auraa te horoa rahi nei oia i te mea e hinaarohia ra e te mau taata e te mau animala. ‘Na ˈna e horoa mai i te maa i te mau taata atoa nei.’ (Salamo 136:25; 147:9). Eita te Atua e faateitei i te taata moni ma te ore e tauˈa i te taata i hamani-ino-hia, eita oia e faateitei i te taata teoteo ma te haavahavaha i te taata haehaa, eita oia e faateitei i te taata maamaa ma te faahaehaa i te taata e faaite i te paari. O te reira te huru raveraa a te feia hara, eiaha râ ta to tatou Metua i nia i te raˈi o te faaite i te aroha faito ore (Salamo 102:17; Zephania 3:11, 12; Koheleta 10:5-7). Auê hoi tapao faahiahia no te aroha faito ore, te maitai e te here taiva ore ta te Atua i faaite ma te horoa ia tatou i te ravea no te ora maoti te tusia taraehara a ta ˈna Tamaiti here! — Ioane 1, 4:9, 10.
Te haamaitai nei te feia haapao maitai ia Iehova
18. a) Mea nafea te mau ohipa a te Atua i te ‘arueraa’ ia ˈna? b) Eaha te taime tatou e hinaaro ai e arue ia Iehova?
18 E tia mau â e ia aruehia te Atua e ta ˈna poieteraa atoa. Oia mau, ua parau o Davida e: “E arue anaˈe ta oe atoa ra mau ohipa ia oe, e Iehova, e na to mau tavini moˈa e haamaitai ia oe.” (Salamo 145:10). E ‘arue’ te mau ohipa a te Atua ia ˈna, mai te hoê fare nehenehe maitai e faahanahana ra i te taata i patu ia ˈna e te hoê farii nehenehe maitai i te potera aravihi o tei hamani ia ˈna (hiˈo Hebera 3:4; Isaia 29:16; 64:8). No te faahiahia rahi o te mau ohipa a Iehova, te turai ra te reira i te mau melahi e te mau taata ia faahanahana ia ˈna. Ua pii aˈera te mau tamaiti melahi a te Atua i te mau faahanahanaraa oaoa a haamau ai oia i te tumu o te fenua nei (Ioba 38:4-7). Ua parau o Davida e: “Te parau hua nei te mau raˈi i te hanahana o te Atua! e te faaite nei te reva i te ohipa a tana rima!” (Salamo 19:1-6). Te hinaaro nei iho â tatou e faahanahana ia Iehova ia ite anaˈe tatou i te hoê nesa ia maue na roto i te reva aore ra te hoê zabi e peepee haere ra i nia i te hoê aivi heeuri (Ioba 39:26; Te Sire a Solomona 2:17). E tia ia tatou ia faahanahana ia ˈna ia ooti tatou aore ra ia tamaa tatou e te tahi mau hoa (Salamo 72:16; Maseli 15:17). E turai atoa te hamaniraa faahiahia mau o to tatou tino ia tatou ia arue ia Iehova ma te mauruuru. — Salamo 139:14-16.
19. O vai te ‘feia haapao maitai’, e te aha nei ratou?
19 I to tatou nei tau, i nia i te fenua nei, te haamaitai nei te ‘feia haapao maitai’ a Iehova o tei faatavaihia e te varua, ia ˈna. Te haamaitai nei ratou ia ˈna e te hinaaro ru nei ratou e ite i to ˈna hinaaro ia tupu i nia i te fenua nei mai tei tupu i nia i te raˈi (Mataio 6:9, 10). I te mea e te paraparau ra te mau kerisetiano faatavaihia ia vetahi ê no nia i te mau ohipa faahiahia a te Atua, te faaroo ra te hoê nahoa rahi taata o te haere noa ra i te rahi, i te reira. Te faaite atoa ra ratou i te Basileia ma te itoito i pihai iho i te mau kerisetiano haapao maitai faatavaihia. Te turai ra anei to outou mauruuru ia outou ia apiti tamau atu i roto i taua ohipa ra no te arue i te Atua?
20. a) Nafea te iˈoa o Iehova ia faaraahia? b) No nia i te Salamo 145, eaha te mau uiraa te tia â ia tuatapapahia?
20 O tatou, te mau Ite no Iehova, te pee nei tatou i te hiˈoraa o Davida ma te arue i te Atua. No tatou, ua riro te faaraaraa e te arueraa i te iˈoa moˈa o Iehova ei ohipa matamua. I te mea e e tupu te reira maoti te Basileia o te Atua, ua riro ïa te mea ta te Bibilia e haapii ra no nia i taua Basileia ra ei tuhaa faufaa roa o te parau apî maitai ta tatou e faaite nei. Te horoa ra anei te Salamo 145 i te tahi mau haamaramaramaraa no nia i taua tumu parau ra? Eaha ta te toea o te tuatapaparaa o teie salamo e faaite mai ia tatou? Mea nafea atu â to ˈna haapapuraa e e tano mau â e ia horoahia na Iehova i te mau arueraa mure ore?
Eaha to outou manaˈo?
◻ Nafea tatou e nehenehe ai e haamaitai i te iˈoa o Iehova?
◻ A faahiti mai i te tahi mau ohipa a te Atua tei tia ia faahanahanahia.
◻ Eaha ta tatou e rave mai te peu e ua taa maitai ia tatou i te maitai o Iehova?
◻ Mea nafea te aroha faito ore o te Atua i te faaiteraahia mai?
[Hohoˈa i te api 23]
Te paraparau ra anei outou i ta outou mau tamarii no nia i te mau ohipa mana a Iehova mai te mau metua e faaite ra i te paieti i Iseraela i tahito ra?
[Hohoˈa i te api 26]
E faahanahana te hoê fare nehenehe i te taata i hamani ia ˈna; te faahanahana atoa nei te mau ohipa a Iehova ia ˈna.