VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w87 1/10 api 10-15
  • Te mauruuru ra anei outou i te mau o i te pae varua a Iehova?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mauruuru ra anei outou i te mau o i te pae varua a Iehova?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • O te ati te tiai maira i te feia mauruuru ore ra
  • Te maa varua e rave rahi
  • Mai te medebara i te pae varua mai e tae atu i roto i te paradaiso i te pae varua
  • E itehia te vai-maitai-raa i rotopu i te nunaa o te Atua
    Te ite e aratai i te ora mure ore
  • O vai te ora ˈtu i te mahana o Iehova?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Te tamaa maitai ra anei outou i te pae varua?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • E faufaahia tatou i te haamaitairaa a Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
w87 1/10 api 10-15

Te mauruuru ra anei outou i te mau o i te pae varua a Iehova?

“[A tamata mai na] ia ˈu nei, te parau maira Iehova sabaota ra; i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te raˈi ra, a ninii atu ai i te taoˈa rahi roa ei maitai no outou.” — MALAKI 3:10

1. Eaha te mau ravea e ora ˈi ra e navai no te rahiraa o te mau mea ora i poietehia?

IA FAAEA outou i te hutihuti i te aho, e riro ïa outou i te pohe te tahi tau minuti i muri aˈe. Ia faaea outou i te inu, e riro ïa outou i te pohe te tahi tau mahana noa i muri aˈe. Ia faaea outou i te tamaa, e riro ïa outou i te pohe te tahi tau hebedoma i muri iho. Ia faaea outou i te fanaˈo i te mau o i te pae varua a Iehova, i te mahana outou e pohe ai, e pohe ïa outou e a muri noa ˈtu. Te horoa mai nei Iehova na te mau mea ora atoa ta ˈna i poiete te mataˈi, te pape e te maa ta ratou e hinaaro. No reira ïa te papai salamo i parau ai e: “Te heheu nei oe i to rima, e te haamâha nei i te hiaai o te mau mea ora atoa nei.” (Salamo 145:16). E navai noa te mau ravea e ora ˈi i te pae materia no te haamâha i te hiaai o te rahiraa o te mau mea ora nei. E ere râ hoi mai te reira te huru no te mau taata.

2. Eaha te hinaaro hohonu o te taata, e eaha te maa e au ia ˈna no te haamâha i to ˈna hiaai?

2 O ta Iesu ïa i parau i te na ôraa e: “Ua papaihia, E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i haapaohia e te Atua [Iehova].” (Mataio 4:4). Aita to te mau animala manaˈo no nia i te ora mure ore, to te taata râ, oia ïa mai ta te Koheleta 3:11 e parau ra i te na ôraa e: “Ua tuu oia i te mau tau a muri atu i roto i to ratou aau.” (Tatararaa Aa) Teie te tatararaa a te Bibilia Segond no nia i taua irava ra: “Ua tuu oia i roto i to ratou mafatu te manaˈo o te ora mure ore.” No reira, te vai atura ïa i roto i te taata te manaˈo hohonu e ora e a muri noa ˈtu. Teie râ eita noa e navai te mataˈi, te pape e te pane no te haamâha i taua hiaai ra. No te ora e a muri noa ˈtu, ia amu ïa tatou i te hoê maa varua niuhia i nia “i te mau mea atoa ra i haapaohia e te Atua [Iehova]”. I to tatou nei tau, e itehia e rave rahi maa i roto i te hoê buka oia hoi te Bibilia. Mea rahi mau hoi te maa i roto, hau atu i te nehenehe e rave mai. E î noa taua afata maa ra.

3. I te manaˈo o Iesu, eaha te huru maa o te riro ei mea faufaa roa ˈˈe, eaha te mea ta Paulo i haapii?

3 Ua haapii atura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure ia noaa mai ia ratou te maa e au mau i te tino ra. Teie hoi ta ratou e parau: “Ho mai te maa e au ia matou i teie nei mahana.” I muri iti noa ˈˈe râ, ua aˈo atura oia ia ratou ia tuu ratou i te mau tumu parau i te pae varua i te parahiraa matamua, i te na ôraa ˈtu e o: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua e te parau-tia na ˈna.” (Mataio 6:11, 33). E atuatu te maa i te pae tino nei i to tatou ora e tano no te hoê noa mahana; e nehenehe te maa varua e rave-tamau-hia e atuatu i te hoê oraraa atoa, oia hoi e a muri noa ˈtu. Eiaha na tatou e haapeapea no nia i te mau mea materia. Aita roa ˈtu hoi o Paulo i haapeapea. No nia i te mau taoˈa i te pae varua e faaoaoa na ia ˈna noa ˈtu eaha te huru tupuraa i te pae materia ta ˈna e farerei na, teie ta ˈna i parau: “E tia ia ˈu te iti, e e tia ia ˈu te mea rahi; te mau vahi atoa, e te mau mea atoa ra ua pii ïa vau, i te paia e te poia; i te taoˈa rahi e te veve. E tia ia ˈu te mau mea atoa nei i te Mesia, tei tauturu mai ia ˈu ra.” — Philipi 4:12, 13.

O te ati te tiai maira i te feia mauruuru ore ra

4. Eaha te mau ô tei ore i mauruuruhia e na taata matamua, e eaha ta raua i hinaaro rahi roa ˈˈe?

4 Teie râ, e rave rahi tei ore roa ˈtu i mauruuru i te mau ô a Iehova, mai to tatou na metua matamua. I ora na raua i roto i te hoê paradaiso: te hoê vahi nehenehe mau to mua i to raua mata, e mau tiare peni rau te faanoˈanoˈa ra i te mataˈi ta raua e hutihuti ra, e mau maa au mau hoi ta raua e amu na, e e faanavenave na te taˈi o te mau manu i to raua tariˈa. Hau atu, e ohipa anaanatae mau ta raua, oia hoi te atuaturaa i taua ô ra, e e ohipa haamaitaihia hoi tei horoahia na raua ia rave: te faaîraa i te fenua i to raua huaai tia roa. Tera râ hoi e mau taata miimii roa raua. Aita te mau mea ta te Atua i horoa mai na raua i navai. Ua hinaaro raua hau atu â. Ua hinaaro raua e opua no raua iho eaha te mea maitai e eaha te mea ino. E ua na reira mau raua, e te opuaraa matamua ta raua i rave e opuaraa iino roa ïa. Ua erehia ˈˈera raua i te mau mea atoa, no raua iho e no ta raua mau tamarii. — Genese 3:1-7, 16-19.

5. Mea nafea to Iehova haamaitairaa mai i te mau ati Iseraela, e eaha ihora hoi to ratou huru?

5 Ua pee aˈera te mau ati Iseraela i to raua haerea ino. Ua tatara maira te Atua ia ratou mai te faatîtîraa i Aiphiti, e ua faariro aˈera hoi ia ratou ei nunaa, e ua horoa ˈtura i te hoê ture tia mau, ua aratai hoi ia ratou na roto i te medebara, e ua rave aˈera hoi e ia ore roa ˈtu to ratou ahu ia mutumutu, e ua faaamu maira ia ratou na roto i te tahi semeio, i te mâna no nia mai i te raˈi e te pape no roto mai i te pǎpǎ. Aita râ hoi ratou i mauruuru i taua mau ô ra a Iehova (Korinetia 1, 10:1-5). I roto i to ratou mau tere i te medebara, e rave rahi taime to ratou amuamu-noa-raa. — Exodo 13:21, 22; Numera 11:1-6; Deuteronomi 29:5.

6. Eaha te haerea o te mau ati Iseraela i haamouhia ˈi ratou ei nunaa?

6 Ua tamau noa aˈera ratou i te amuamu i muri aˈe i to ratou parahiraa ˈtu i te Fenua i tǎpǔhia maira — te hoê fenua tupu maitai, maitai roa, “tahe pape noa te û e te meli ra”. Ma te faaite noa i to ratou mauruuru ore i te mau ô a Iehova, ua faarue aˈera ratou i ta ˈna haamoriraa, e ua rave aˈera hoi i te haamoriraa idolo o te melo taatiraa, e ua faatusia aˈera ratou i ta ratou mau tamarii na Moloha, e ua haˈa aˈera ratou e ia haamouhia to ratou nunaa. I muri aˈe i to ratou faatîtîraahia i Babulonia, ua pee noa aˈera ratou i te mau peu i haamanahia e haafaufaa ore na i te Parau a te Atua. Ua tae roa atoa hoi i te haapohe i to ratou Mesia i tǎpǔhia maira, ia Iesu Mesia. — Deuteronomi 6:3; 8:7-9; Te mau tavana 10:16; Mau arii 1, 14:22-24; Mau arii 2, 21:1-16; Isaia 24:1-6; Mataio 15:3-9; 27:17-26.

7. No te aha e nehenehe ai e parau e te rave nei te mau upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano i teie nei mahana mai te mau tahuˈa taiva o te tau o Malaki ra?

7 E tae roa mai i teie nei mahana, mea au aˈe iho â na te rahiraa o te taata i te mau haapiiraa faaroo hape i te parau mau. Te haavahavaha nei te mau upoo faatere haapaoraa i te iˈoa o Iehova, e aita roa ˈtu hoi ratou e faaohipa nei i taua iˈoa ra. Aita ratou e faatura nei i te Atua, inaha te haapii nei ratou i te mau haapiiraa e ere no roto i te Bibilia, mai te Torutahi, te pohe-ore-raa te nephe e te mau haamauiuiraa mure ore i roto i te hoê po auahi. Ua viivii roa ta ˈna mau haapiiraa eiaha noa i te mau haavare no roto mau i te mau haapaoraa tahito no Babulonia e no Aiphiti, no roto atoa maira râ e rave rahi mau tupuraa na roto i te oreraa ratou e farii i te tusia taraehara o te Mesia e na roto i te fariiraa i te haapiiraa tumu ore no nia i te tupu-noa-raa mai te mau mea atoa. Aita ratou e faahanahana nei ia Iehova ia maite te titauhia, mai te mau tahuˈa o te tau o Malaki. — Malaki 1:6-8; 3:7-9.

8. a) Eaha te titauraa ta te mau tahuˈa o te tau o Malaki e te mau tia faaroo o teie mahana, i ore i haapao? b) O vai tei pahono mai ma te haapopou i taua titauraa ra, e eaha ihora hoi te faahopearaa i itea mai?

8 I taua tau ra, ua faaitoito Iehova i te mau ati Iseraela ia tamâ ia ratou e ia hoˈi mai ia ˈna ra. Ua na ô atura hoi oia ia ratou e: “E fariu mai outou ia ˈu, e na ˈu e fariu atu ia outou”. E i muri iho ua horoa aˈera oia i teie nei titauraa, i te na ôraa e: “[A tamata na] ia ˈu nei, te parau maira Iehova sabaota ra; i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te raˈi ra, a ninii atu ai i te taoˈa rahi roa ei maitai no outou.” (Malaki 3:7, 10). Hoê anaˈe iho toea o te nunaa ati iuda tei hoˈi mai ia Iehova ra; i to tatou nei tau, te hoê toea haapao maitai o te Iseraela i te pae varua tei haere ê mai i rapae i te mau haapaoraa hape o te ao nei. I pihai iho i te hoê tiaa taata o te mau “mamoe ê atu” o te rahi noa ˈtura, te faahanahana nei te mau melo o taua toea ra ia Iehova ma to ratou tiaraa Ite (Ioane 10:16). Ua tapea Iehova i ta ˈna parau tǎpǔ ia ratou: ua ‘iriti oia i te mau haamaramarama o te raˈi e ua ninii mai hoi i te taoˈa rahi ei maitai no ratou’. Ua horoa mai oia na ratou i te mau maa varua e rave rahi. — Isaia 25:6.

Te maa varua e rave rahi

9. Eaha te maa e vai ra, e maoti i teihea ohipa e teihea faahopearaa?

9 Te haˈa nei “te tavini haapao maitai e te paari” ta Iesu i faaite mai e e itehia i to tatou nei tau no te horoa mai i te maa varua e rave rahi (Mataio 24:45). I te matahiti noa i mairi aˈenei, i roto e 208 fenua e mau motu e i roto hoi e 200 reo, hau atu i te toru milioni Ite no Iehova tei hopoia atu i taua mau maa varua ra i to ratou mau taata-tupu. Ua tufa ratou e rave rahi hanere milioni buka, vea e Bibilia i tera e tera fare. E rave rahi tei farii i taua maa varua ra e tei mauruuru roa hoi: I te hoê noa matahiti, hau atu i te 225 000 mau pǐpǐ apî tei bapetizohia!

10. Eaha te mau faanahoraa i ravehia ia nehenehe tatou e haaputuputu mai ta Paulo e aˈo maira?

10 Te horoa-atoa-hia mai nei te mau ǒ i te pae varua a Iehova i roto i te mau tairururaa mataeinaa, te mau tairururaa haaati e i roto i putuputuraa hebedoma e pae e rave-tamau-hia nei i roto i te tahi na 52 000 amuiraa a te mau Ite no Iehova — e te reira ei auraroraa i te aˈoraa a Paulo e vai ra i roto i te Hebera 10:25, aˈoraa e na ô ra e ‘eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa’.

11. A faahohoˈa mai na mea nafea te maa varua ia faaineinehia.

11 Ia farii te hoê vahine i to ˈna utuafare i te tahi mau manihini, eita noa oia e tunu paa i te tahi maa iˈo e a tuu atu ai i roto i te hoê meleti. E tuu oia i te tahi maa faanoˈanoˈa i roto e a faanehenehe atu ai ia riro ei mea au aˈe ia amu. Ia ite noa ˈtu te mau manihini i te reira e a hauˈa atu ai, e tahe iho â ïa to ratou haae. Mea na reira atoa te mau ǒ i te pae varua a Iehova ia faaineinehia — eita noa hoi te reira e horoahia ma te auhia aore ra eita, ma te au râ, no te faaanaanatae i te feruriraa e no te haaputapû i te mafatu. E tia i te mau kerisetiano tataitahi ia pee i teie nei hiˈoraa. “E ere anei na te tariˈa nei e faaroo i te huru o te parau, mai te vaha atoa nei e tamata i te huru o ta ˈna maa?” — Ioba 12:11.

12. Eaha te mau taata i faahitihia to ratou parau i roto i te Bibilia tei horoa mai i te hoê maa varua i faaineinehia ma te au mau?

12 Te faaite maira te Haapiiraa matamua o te Buka no te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia e mea faufaa mau â ia faaohipa i te mau parau au. Aita noa o Solomona i te faahiti i te mau parau tano, ua faahiti atoa râ oia i te mau parau e auhia (Koheleta 12:10). Te faaite maira hoi te Salamo 45:2 i teie nei parau no nia i te Mesia ra ia Iesu Mesia i te na ôraa e: “Ua manii te maitai i nia i to vaha na.” Mai te reira mau iho â hoi ta ˈna mau parau. Inaha, “maere ihora [te mau taata e faaroo maira ia ˈna] i te mau parau maitatai rahi ta ˈna i parau maira”. Ua au roa hoi ratou i ta ˈna mau parau, e e haere mai na ratou i te hiero i te poipoi roa no te faaroo ia ˈna, e e faaroo na hoi ratou ia ˈna ma te popou e ua maere roa ratou i ta ˈna huru horoaraa mai i te haapiiraa. Ua na ô maira hoi te feia i tonohia no te tapea ia ˈna e: “Aita roa e taata e au te parau i ta tera aˈera taata.” (Luka 4:22; 19:48; 21:38; Mareko 12:37; Mataio 7:28; Ioane 7:46). Ua neneihia te Buka no te Haapiiraa (reo farani) no te tauturu ia tatou ia parau tatou i te mau parau mau au. Te faaohipa ra anei outou i te reira mai te au?

13. Mea nafea te Ephesia 5:15-17 i te aˈoraa mai ia tatou ia ‘faaherehere i te taime’, e no te aha hoi oia i haafaufaa ˈi i taua parau nei?

13 E itehia taua aˈoraa nei i roto i te Ephesia 5:15-17: “E tena na, e ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ, ma te faaherehere maite i te taime, no te mea e anotau ino teie. E eiaha to outou ei manaˈo ore, ia ite râ outou i to te Fatu [Iehova] ra hinaaro.” Te parau heleni i hurihia i ǒ nei na roto i te parau ra “tau” e ere ïa te auraa e te tau i roto i to ˈna auraa matauhia, o te hoê râ tau i haapaohia, te hoê tau au maitai no te faatupu i te hoê opuaraa taa maitai. Te parau heleni ra i hurihia na roto i te parau ra “faaherehere” “te auraa i roto i teie nei tumu parau ‘te hoo-rahi-raa mai ïa’; oia hoi te raveraa i te mau taime atoa e itea mai”a. Te rave ra anei outou i te mau taime i nia i ta outou tabura ohipa no te riro mai ei taata paari i te pae no te feruriraa ma te rave mai i te maa varua ta Iehova e horoa mai nei? E tia mau â ia outou ia na reira. E tia hoi ia tatou paatoa ia na reira. No te aha hoi? No te mea e “anotau ino teie”.

Mai te medebara i te pae varua mai e tae atu i roto i te paradaiso i te pae varua

14. Eaha te irava o te Bibilia ta tatou e tuatapapa, e te reira no te faahohoˈa i te huru taa ê o te neneiraa apî o te Traduction du monde nouveau?

14 Ua riro te neneiraa apî 1987 o te mau Saintes Ecritures — Traduction du monde nouveau ei ǒ i te pae varua faahiahia mau. Te horoa mai nei hoi oia i te hoê huru taa ê ta tatou e nehenehe e fanaˈo no te faarahi atu â i to tatou taime ‘ma te faaherehere maite i te taime’: e itehia hoi i roto i te tahi mau faahororaa. A rave na ei hiˈoraa i te Salamo 1:3. Te faataa maira taua irava nei na roto i te mau parau i muri nei i te huru o te taata e feruri hohonu i nia i te ture a te Atua i te ao e te rui: “E au oia i te raau i tanuhia i te hiti anavai ra, o tei hotu i to ˈna ra tau mau, e o tei ore roa i mahaehae to ˈna rau; oia atoa, o ta ˈna atoa e rave ra, te maitai ra ïa.” Mea hohonu roa ˈtu â hoi taua mau parau nei mai te peu eita te reira e ru-noa-hia i te taio.

15. Eaha te mau uiraa e nehenehe e uihia ia taiohia te Salamo 1:3, e eaha te haapapuraa ta Isaia 33:4 e horoa mai nei?

15 Ua oti ïa te raau i te tanuhia. Na vai râ hoi i tanu? Tei te hiti o te mau anavai pape hoi oia, e inaha mea rahi roa te anavai. Ua ite aˈenei anei outou i te hoê tumu raau ia tupu i te hiti o te mau anavai e rave rahi? Aita roa ˈtu, mea papu maitai iho â. Ei huru hiˈopoa na to outou e tia ˈi, ia ui na outou i teie nei uiraa: Te faahohoˈa hoi taua raau nei i te aha? E tauturu mai te mau faahororaa ia tatou ia ite i te reira. Te mau irava i faahitihia o te Isaia 44:4,; 61:3 e te Ieremia 17:8 ïa. I roto i te Isaia 44:4, te parauhia ra e e riro te mau tavini a Iehova mai te mau raau ra te huru “i te hiti [apoo] o te pape ra”. E rave rahi mau apoo pape. E, no te mea te mau anavai pape e parauhia ra e mau apoo horoa pape ïa o te faarari i te mau raau o te hoê faaapu tumu maa!

16. Eaha ˈtu â vetahi mau haapapuraa ta tatou e ite i roto i te 61:3 e i roto i te Ieremia 17:8?

16 Vetahi o taua mau raau ra i roto i te Isaia 61:3 e “raau parau-tia anaˈe, e ô na Iehova, ia haamaitaihia oia”. Na Iehova atura ïa e tanu e e faarari i taua mau raau ra, e haamaitaihia oia na te mau hotu ta te reira e horoa mai. Te faaau ra o Ieremia 17:8 i te taata e feruri hohonu i nia i te ture a te Atua i te ao e te rui i “te raau i tanuhia i pihai iho i te pape ra, o tei faatoro i to ˈna aa na te hiti o te pae, aita i ite i te veavea i te tupuraa mai; te vai ereere tamau noa ra to ˈna rau, e e ore e haapao i te matahiti ûa ore ra, eita hoi e faaea i te hotu i te maa”. Eita to ˈna rau e maemae; te mau mea atoa ta ˈna e rave e tupu mau â hoi!

17. Eaha te faahohoˈaraa ta tatou e ite maitai i teie nei i roto i te Salamo 1:3, e eaha hoi to tatou tiaraa i roto i taua tuhaa ra?

17 Te papu maitai atura ïa tatou i teie nei! Te horoa maira te Salamo 1:3 i te hoê hohoˈa nehenehe mau. Te feia e feruri hohonu i nia i te ture a Iehova i te ao e te rui e au mau ïa ratou i te mau raau i tanuhia i pihai iho i te hoê apoo pape pau ore. E ere ratou faahou no roto i te mau faanahonahoraa maro o te ao nei, te tahoê ra râ ratou i teie nei e te faanahonahoraa a te Atua ta te mau pape haamǎrû o te parau mau e faarari rahi nei. Tei roto mau â ratou i te hoê paradaiso i te pae varua, e te faahaumǎrûhia nei ratou e e mau hotu i te pae varua hoi ta ratou ei arueraa ia Iehova. E a feruri na râ maa taime iti! Te faaohipa nei te Atua i ta ˈna mau Ite no te faahaere mai vetahi mau taata i rapaeau i te mau faanahonahoraa maro o teie nei ao e no te faaô atu ia ratou i roto i taua paradaiso haumǎrû i te pae varua ra e te faarari-maitai-hia.

18. Eaha ta vetahi mau Ite e parau nei ia ite ratou i to ratou mau taeae taviniraa, e no te aha hoi ratou e ore ai e manuïa i roto i taua tuhaa ra?

18 No te faatupu i taua ohipa nei ma te aravihi, e tia ia tatou ia aˈo i to tatou feruriraa e to tatou mafatu ia nehenehe tatou ia fanaˈo roa i te mau ô atoa a Iehova i te pae varua. Te ite-atoa-hia nei e ia faaroo vetahi mau taata i te hoê Ite ia faataa mai i te tahi mau irava bibilia e: “Auê hoi au i te hinaaro e ite maitai i te Bibilia mai ia ˈna e!” Ia rave râ hoi ratou i te taime no te tuatapapa i te Bibilia, e nehenehe atoa ratou e faarahi atu â i to ratou ite. A faaroo atu ai te hoê o to ˈna mau tuahine ia poro i tera e tera uputa, te parau nei vetahi e: “Auê hoi au i te hinaaro e poro mai ia ˈna atoa e! Ia rave ratou i te taime no te apiti pinepine atu i roto i te pororaa, ma te faaohipa i te buka ra Comment raisonner à partir des Ecritures, e nehenehe atoa ratou iho e riro mai ei mau ite aravihi aˈe. A faaroo atu ratou i te hoê o to ratou mau taea i te vauvauraa mai i te mau oreroraa bibilia, ua na ô aˈera vetahi e: “Auê hoi au i te hinaaro e vauvau atu i te mau oreroraa parau mai ta ˈna e rave ra e! I ǒ nei atoa, mai te peu e e faaineine maitai te feia e na reira ra i te parau i ta ratou mau oreroraa parau e a faaohipa ˈtu ai i te mau aˈoraa i horoahia i roto i te Buka no te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia (reo farani), e nehenehe atoa ratou iho e haere i mua i te pae no te horoaraa i te parau.

19. Eaha te ravea e rahi ai to tatou aravihi i roto i te ohipa pororaa?

19 Teie râ, mai te peu e e mea maitai te hinaaroraa e haere i mua, eita ïa outou e tapae mai te peu e eita outou e rave i te mau tutavaraa. Na roto noa i te ohipa outou e nehenehe ai e faatupu i ta outou mau opuaraa. A haavi na ia outou iho no te faaherehere i te taime e a rave i te mau tutavaraa e au no te faatupu i ta outou i opua ra. Mai te peu e eita outou e faaohipa i te hoê iˈo amui (muscle), e riro ïa oia i te paruparu mai. Mai te peu e eita outou e faaohipa i te hoê ravea, e moe roa ïa oia. Mai te peu e eita outou e faaohipa i to outou feruriraa, e riro ïa to outou feruriraa i te paruparu mai. Mai te peu e eita outou e faaohipa i to outou ite, e riro ïa outou i te erehia i te reira. I roto i te mau huru tupuraa atoa, teie ïa te ture: “Faaohipa aore ra ia erehia.” Mea na roto ‘i te faaohiparaa i te roro ia ite i te maitai e te ino e mataro ai to tatou feruriraa’. No reira, “na te haapao maitai e tiai ia oe i reira; e na te ite e faaora ia oe”. — Hebera 5:14; Maseli 2:11.

20. Na roto i te fanaˈoraa tatou i te mau ô i te pae varua a Iehova, e ora mai ïa tatou i te aha, e eaha te mau haamaitairaa tatou e ite mai?

20 Ia fanaˈo na outou i te mau ǒ i te pae varua a Iehova. Ia oaoa na outou e te feia e haapopou ra i te reira. Ia ora mai na outou i te oˈe ta Amosa i faaite mai i te na ôraa e: “Inaha, te na ô maira te Fatu ra o Iehova, te fatata maira te tau e hopoi atu ai au i te oˈe i nia i te fenua, e ere râ i te oˈe maa ore, e te hiaai i te pape, i te faaroo râ i te parau a Iehova.” (Amosa 8:11). Ia itehia na outou i rotopu i te feia e tamaa ra e e oaoa ra, eiaha i roto i te feia e faarue nei i te maa e e haama nei: “E teie nei, te na ô maira te Fatu ra o Iehova: Inaha, e amu tau mau tavini i te maa, e pohe râ outou i te poia; inaha, e inu to ˈu ra mau tavini, e pohe râ outou i te poihâ; inaha, e oaoa to ˈu ra mau tavini, e pohe râ outou i te haama.” — Isaia 65:13.

[Nota i raro i te api]

a Te titionare apî i te pae no te tuatapaparaa i te parau no nia i te Atua o te ao nei a te Faufaa Apî (beretane), tuhaa I, api 268, a Colin Brown.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Mea nafea to te nunaa Iseraela faaiteraa e aita oia i mauruuru i te mau ǒ a Iehova?

◻ Nafea hoi te parau e vai ra i roto i te Malaki 3:10, ia itehia i nia i te mau Ite no Iehova?

◻ Eaha te auraa hohonu o te Salamo 1:3?

◻ No te aha e riro ai ei mea faufaa mau ia faaohipa tatou i te mau mea ta tatou i haapii mai maoti te mau ǒ i te pae varua a Iehova?

[Hohoˈa i te api 15]

E au te feia e feruri hohonu i nia i te ture a Iehova mai te mau raau i tanuhia i pihai iho i te hoê pape pau ore ra.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono