E Kerisetiano “paari” anei outou?
“I TAU tamarii riiraa ra, mai ta te tamarii atoa ta ˈu parau, e mai to te tamarii to ˈu ite, e mai to te tamarii hoi to ˈu manaˈo.” Tera ïa ta te aposetolo Paulo i papai. Oia mau, ua riro na tatou paatoa ei tamarii rii ravea ore i te hoê taime. Aita râ tatou i vai tamarii noa e a muri noa ˈtu. Ua parau Paulo e: “Ia riro râ vau ei taata paari, tuu ê atura vau i te peu a te tamarii ra.”—Korinetia 1, 13:11.
No te mau Kerisetiano atoa, e haamata ratou mai te mau tamarii rii i te pae varua. Ia maoro rii râ, e nehenehe ratou paatoa e ‘riro ei taata paari i te faaroo hoê e te ite hoê i te Tamaiti a te Atua, ia taea te faito ra i te î o te Mesia i te rahi.’ (Ephesia 4:13) I roto i te Korinetia 1, 14:20, te aˈohia ra tatou e: “E au mau taeae, eiaha outou ei tamarii i te ite . . . i te ite râ, ei taata paari ïa outou.”
E haamaitairaa te mau Kerisetiano feruriraa paari no te nunaa o te Atua i teie mahana, no te mea iho â râ e mea rahi roa te feia anaanatae apî. Maoti te mau Kerisetiano paari e mau papu ai te hoê amuiraa. E mana maitai to ratou i nia i te huru feruriraa o te amuiraa atoa ta ratou e apiti atu ra.
Mea tupu noa te paariraa mai i te pae tino, area te tupuraa i te pae varua ra, e titauhia ïa te taime e te tutavaraa. I te tau o Paulo, e ere i te mea maere ia ore te tahi mau Kerisetiano ia ‘haere â i mua i te paari,’ noa ˈtu ehia matahiti to ratou taviniraa i te Atua. (Hebera 5:12; 6:1) E o outou? Mea maoro anei to outou taviniraa i te Atua aore ra eita, mea tano ia hiˈopoa outou ia outou iho ma te haavare ore. (Korinetia 2, 13:5) Tei rotopu anei outou i te feia e nehenehe mau e parauhia e mau Kerisetiano feruriraa paari? Eita anaˈe, nafea outou e nehenehe ai e riro mai te reira?
‘Ei taata paari i te ite’
E riro ohie noa te hoê aiû i te pae varua i te “taueue-noa-hia e te are ra e o te pee haere noa i te mataˈi o te mau huru haapiiraa atoa, i te ravea haavare a te taata, i ta ratou ravea maramarama no te faahaperaa.” No reira Paulo i faaitoito mai ai e: “Ia tupu i te auraa ˈtu ia ˈna i te upoo ra i te Mesia, i te mau mea atoa nei.” (Ephesia 4:14, MN, 15) Nafea te hoê taata e na reira ˈi? Te na ô ra te Hebera 5:14 [MN] e: “Area te maa etaeta ra, na te taata paari ïa, na te feia [i haamataro i te faaohipa i to ratou puai feruriraa ia ite] i te maitai e te ino.”
A tapao na e ua haamataro te feia paari i te faaohipa i to ratou puai feruriraa ia au i te mau faaueraa tumu Bibilia. Parau mau, eita te hoê taata e riro oioi noa mai ei taata paari; e titauhia te taime no te haere i mua i te pae varua. Noa ˈtu râ, e nehenehe outou e faaohie rahi i to outou haereraa i mua i te pae varua maoti te haapiiraa taitahi—i te mau mea hohonu roa iho â râ o te Parau a te Atua. I te mau matahiti i mairi aˈenei, mea rahi te mau tumu parau hohonu ta Te Pare Tiairaa i vauvau. Eita te feia paari e tuu i teie mau tumu parau i te hiti no te mea ‘e mea imi taiata te tahi’ mau mea i roto. (Petero 2, 3:16) Eita, e amu ratou ma te aau tae i taua maa etaeta ra!
Feia poro e feia haapii itoito
Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa]; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Mataio 28:19, 20; MN) E nehenehe atoa te apitiraa itoito i roto i te ohipa pororaa e paturu ia haere outou i mua i te pae varua. No te aha e ore ai e tutava i te apiti rahi i roto i taua ohipa ra ia au i to outou huru tupuraa?—Mataio 13:23.
I te tahi taime, no te mau faaheporaa o te oraraa, mea fifi ia noaa mai te taime no te poro. Na roto râ i te ‘faaitoito-hua-raa’ ei taata poro, te faaite ra outou e mea faufaa no outou te “evanelia.” (Luka 13:24; Roma 1:16) E nehenehe ïa outou e hiˈohia ei ‘[hiˈoraa] na tei faaroo.’—Timoteo 1, 4:12; MN.
Feia tapea i te hapa ore
No te haere â i mua i te paari, e titau-atoa-hia te tutavaraa rahi no te tapea i to outou hapa ore. Ia au i te Salamo 26:1 [MN], ua parau Davida e: “Tei ia oe te parau ia ˈu, e Iehova; i haere noa na vau ma te [hapa] ore.” Te hapa ore, o te maitai morare ïa, te rotahi. E ere râ i te huru tia roa. Ua rave o Davida iho i te mau hara ino e rave rahi. No to ˈna râ fariiraa i te aˈo e to ˈna faaafaroraa i to ˈna haerea, ua faaite oia e e here mau noâ to ˈna i te Atua ra o Iehova. (Salamo 26:2, 3, 6, 8, 11) Te hapa ore, o te vai-taatoa-raa ïa aore ra te rotahi o te paieti o te mafatu. Ua parau Davida i ta ˈna tamaiti ra ia Solomona e: “Ia ite hua oe i te Atua o to metua nei, a haamori ai ia ˈna ma te aau mau.”—Paraleipomeno 1, 28:9.
“E ere i to teie nei ao” te taata e tapea i to ˈna hapa ore, eita oia e faaô i roto i te mau ohipa politita a te mau nunaa e ta ratou mau tamaˈi. (Ioane 17:16) E tia atoa ia outou ia haapae i te mau peu iino, mai te poreneia, te faaturi, e te raau taero. (Galatia 5:19-21) Te tapearaa i te hapa ore, e ere noa ïa i te aperaa i taua mau mea ra. Ua faaara mai Solomona e: “No te rao pohe i ino ai e i tahuti ai te raau a te taata hoo raau ra; oia atoa te parau iti maamaa hoê ra i te taata roo rahi i te paari e te tura.” (Koheleta 10:1) Oia, e nehenehe atoa “te parau iti maamaa hoê ra,” mai te parau hauti tano ore aore ra te faahinaaroraa, e faaino i te roo o te taata “roo rahi i te paari.” (Ioba 31:1) No reira, a faaite e e taata paari outou na roto i te tutavaraa i te horoa i te hiˈoraa maitai i roto i to outou haerea atoa, e te haapaeraa i te “mea huru rii ino ra.”—Tesalonia 1, 5:22.
Feia haapao maitai
Mea haapao maitai atoa te hoê Kerisetiano paari. Mai ta tatou e taio nei i roto i te Ephesia 4:24 (MN), te aˈo ra te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano e: “Ia ahu i te huru taata apî o tei poietehia ia au i te hinaaro o te Atua ma te parau-tia e te haapao maitai mau.” I roto i te mau Papai Heleni, te horoa ra te taˈo tumu no te parau “haapao maitai” i te manaˈo o te moˈaraa, te parau-tia, te faatura. Mea paieti te hoê taata haapao maitai; e haapao maitai roa oia i ta ˈna mau hopoia atoa i mua i te Atua.
Eaha te tahi mau ravea e nehenehe ai outou e faaohipa i taua haapao maitai ra? A tahi, na roto i te ohipa-amui-raa e te mau matahiapo o ta outou amuiraa. (Hebera 13:17) Na roto i te fariiraa e o te Mesia te Upoo maitihia o te amuiraa Kerisetiano, te haapao maitai ra ïa te mau Kerisetiano paari i te feia i nominohia no te ‘faaamu i te amuiraa a te Atua.’ (Ohipa 20:28, MN) Eita ïa e tano ia patoi aore ra ia haafaufaa ore i te mana o te mau matahiapo nominohia! Ia faaite atoa outou i te haapao maitai i “te tavini haapao maitai e te paari” e te mau pu e faaohipahia ra no te opere i te “maa” pae varua “i te hora mau ra.” (Mataio 24:45) A taio e a faaohipa oioi i te mau haamaramaramaraa i roto i Te Pare Tiairaa e te tahi atu â mau mea i neneihia.
Te faaiteraa i te aroha na roto i ta outou mau ohipa
Ua papai Paulo i te mau Kerisetiano no Tesalonia e: “To outou aroha ia outou iho e ati noa ˈˈe ua rahi roa ïa.” (Tesalonia 2, 1:3) E tuhaa faufaa taa ê te rahi-roa-raa mai te aroha no te haere i mua i te pae varua. Teie ta Iesu i parau i roto i te Ioane 13:35: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” Taua aroha autaeae ra, e ere noa ïa i te hoê manaˈo hohonu aore ra horuhoru. Te na ô ra te Vine’s Expository Dictionary of Old and New Testament Words e: “E nehenehe te aroha e itehia na roto noa i te mau ohipa ta te reira e turai ra ia rave.” Oia, e haere outou i mua i te paari i roto i teie tuhaa na roto i te faaohiparaa i te aroha!
Ei hiˈoraa, te taio nei tatou i roto i te Roma 15:7 e: “E farii outou ia outou iho.” Te hoê ravea no te faaite i te here, o te aroharaa ïa i to outou mau hoa faaroo e te feia e haere apî maira i te mau putuputuraa a te amuiraa—ma te mahanahana e te aau tae! A haamatau roa ˈtu ia ratou. A “haapao” roa ˈtu ia vetahi ê. (Philipi 2:4) Peneiaˈe e nehenehe outou e faaite i te farii maitai e e titau manihini e rave rau taata i ǒ outou ra. (Ohipa 16:14, 15) E nehenehe te mau huru tia ore o vetahi ê e tamata i te hohonuraa o to outou aroha, tera râ, a haapii ai outou i te ‘faaoromai te tahi i te tahi,’ e faaite ïa outou e te riro maira outou ei taata paari.—Ephesia 4:2.
Te faaohiparaa i ta tatou mau faufaa no te turu i te haamoriraa viivii ore
I mutaa ihora, e ere o te taatoaraa o te nunaa o te Atua tei amo i ta ratou hopoia e turu i te hiero o Iehova. No reira te Atua i tono ai i te tahi mau peropheta, mai ia Hagai e ia Malaki, no te faaitoito i To ˈna nunaa i roto i teie tuhaa. (Hagai 1:2-6; Malaki 3:10) Te faaohipa ra te mau Kerisetiano paari i teie mahana ma te oaoa i ta ratou mau faufaa no te turu i te haamoriraa a Iehova. A pee i to ratou hiˈoraa ma te faaohipa i te manaˈo i roto i te Korinetia 1, 16:1, 2, na roto i te ‘vaiiho-tamau-raa i te tahi pae moni’ no te turu i te amuiraa e te ohipa a te mau Ite no Iehova na te ao nei. Te tǎpǔ ra te Parau a te Atua e: “O te ueue ma te faaherehere ore ra, e ooti ïa ma te rahi.”—Korinetia 2, 9:6.
Eiaha e haamoe i te tahi atu â o ta outou mau faufaa, mai to outou taime e to outou puai. A tamata i te “faaherehere maite i te taime” i nia i te mau ohipa e ere i te mea faufaa roa. (Ephesia 5:15, 16; Philipi 1:10) A haapii i te haamaitai i ta outou faaohiparaa i te taime. I te na reiraraa e manuïa ˈi outou i te apiti i roto i te mau ohipa atuaturaa i te Piha a te Basileia e te tahi atu â mau ohipa mai te reira o te turu ra i te haamoriraa a Iehova. E riro atoa te faaohiparaa i ta outou mau faufaa mai te reira i te haapapu e te riro maira outou ei Kerisetiano paari.
A haere â i mua i te paari!
E haamaitairaa rahi mau â te mau tane e te mau vahine maramarama e te au i te haapiiraa, e poro ra ma te itoito, e tapea maite ra i to ratou hapa ore, mea haapao maitai ratou e te î i te here, e tei ineine i te turu i te ohipa a te Basileia i te pae tino e te pae materia. E ere ïa i te mea maere ia aˈo te aposetolo Paulo e: “E vaiiho noa ˈˈe na i te parau matamua o te Mesia ra, e haere â tatou i mua i te paari mau ra.”—Hebera 6:1.
E Kerisetiano feruriraa paari anei outou? Aore ra mai te hoê aiû i te pae varua noâ anei outou? (Hebera 5:13) Noa ˈtu eaha te tupuraa, ia faaoti outou e haapao maite i te haapiiraa taitahi, te pororaa, e te faaiteraa i te aroha i to outou mau taeae. A farii i te mau huru aˈoraa e faatitiaifaroraa e pûpûhia mai e te feia paari. (Maseli 8:33) A amo i ta outou hopoia Kerisetiano taatoa. Maoti te taime e te tutavaraa, e nehenehe atoa outou e ‘riro ei taata paari i te faaroo hoê e te ite hoê i te Tamaiti a te Atua, ia taea te faito ra i te î o te Mesia i te rahi.’—Ephesia 4:13.
[Parau iti faaôhia i te api 27]
Maoti te mau Kerisetiano paari e mau papu ai te hoê amuiraa. E mana maitai to ratou i nia i to ˈna huru feruriraa
[Hohoˈa i te api 29]
Te turu ra te feia paari i te huru feruriraa o te amuiraa na roto i te haapaoraa ˈtu ia vetahi ê