-
Eaha te opuaraa a te Atua no tatou?Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
-
-
HAAPIRAA 25
Eaha te opuaraa a te Atua no tatou?
Te faataa ra te Bibilia no te taata, e oraraa ‘poto to ratou e te î i te mauiui.’ (Ioba 14:1) Tera mau râ anei ta te Atua e hinaaro no tatou? Mai te peu aita, eaha ïa ta ˈna opuaraa no tatou? E tupu mau râ anei te reira? E hiˈo mai ïa tatou eaha te mau pahonoraa Bibilia tamahanahana mau.
1. Eaha te huru oraraa ta Iehova e hinaaro ra no tatou?
Ta Iehova e hinaaro ra no tatou, o te hoê ïa oraraa oaoa. Tera atoa ta Iehova i rave a poiete ai oia ia Adamu raua Eva, ua tuu oia ia raua i roto i te ô i Edene, te hoê paradaiso nehenehe mau. Te na ô ra te Bibilia: “Haamaitai ihora te Atua ia raua, e na ô atura te Atua: ‘Ia tamariihia orua e ia rahi, a faaî i te fenua e a haapao atu.’” (Genese 1:28) Ta Iehova e hinaaro ra, ia fanau raua i te tamarii, ia faariro i te fenua ei paradaiso e ia aupuru i te mau animara. Ta ˈna opuaraa ia oaoa te taata atoa e te hoê ea maitai e ia ora e a muri noa ˈtu.
Noa ˈtu aita te reira i tupu,a eita râ ta te Atua opuaraa i taui. (Isaia 46:10, 11) Te hinaaro noa ra Iehova ia ora te feia o te auraro ia ˈna, i te fenua e a muri noa ˈtu ma te tia roa.—A taio i te Apokalupo 21:3, 4.
2. Nafea tatou e fanaˈo ai i te hoê oraraa oaoa i teie nei â?
Ua poiete Iehova ia tatou ma te “hiaai . . . i te mau mea pae varua,” oia hoi, ma te hinaaro e ite o vai o ˈna e ma te haamori ia ˈna. (A taio i te Mataio 5:3-6.) Te hinaaro nei oia ia piri atu â tatou ia ˈna, “ia haere na to ˈna mau eˈa atoa, ia here ia ˈna,” e ia tavini ia ˈna “ma to [tatou] aau atoa.” (Deuteronomi 10:12; Salamo 25:14) Ia na reira tatou, e ite mau â tatou i te oaoa noa ˈtu e fifi to tatou. Ia haamori tatou ia Iehova, e ite tatou i te hoê oraraa oaoa no te mea te ora ra tatou mai ta ˈna e hinaaro ra ia ora tatou.
A FAAHOHONU ATU Â
A haapii no nia i te here rahi ta Iehova i faaite a faaineine ai oia i te fenua no tatou e eaha ta ta ˈna Parau e haapii mai ra no nia i te tumu o te oraraa.
3. E opuaraa faahiahia mau ta Iehova no te taata
A pata i te VIDEO, e a aparau i te uiraa i muri nei.
No te aha te Atua i poiete ai i to tatou fenua nehenehe mau?
A taio i te Koheleta 3:11, e a aparau i teie uiraa:
Eaha ta te reira e haapii ra ia oe no nia ia Iehova?
4. Aita te opuaraa a Iehova i taui
A taio i te Salamo 37:11, 29 e te Isaia 55:11, e a aparau i teie uiraa:
Nafea tatou e ite ai aita te opuaraa a Iehova no tatou i taui?
E nehenehe te hoê fare tei tuinohia e tataîhia. Hoê â huru no te fenua, ta te taata i tuino, e nehenehe atoa Iehova e tataî no te feia o te here ra ia ˈna
5. E horoa mai te haamoriraa ia Iehova i te hoê oraraa oaoa mau
E oaoa tatou ia ite eaha te tumu o te oraraa. A pata i te VIDEO, e a aparau i te uiraa i muri nei.
Mea nafea Terumi i te faufaaraahia i to ˈna haapiiraa eaha te tumu o te oraraa?
A taio i te Koheleta 12:13, e a aparau i teie uiraa:
Ua rave hoi Iehova i te mau mea atoa no tatou, e nafea tatou e faaite ai i to tatou mauruuru ia ˈna?
E ANI PAHA VETAHI: “Eaha te tumu o te oraraa?”
E nafea oe ia pahono?
HAAPOTORAA
Te hinaaro ra Iehova ia oaoa tatou i te ora e a muri noa ˈtu ma te tia roa i te fenua nei. E haamori tatou ia ˈna ma to tatou aau atoa e e ite tatou i te hoê oraraa oaoa mau i teie nei â.
Haamanaˈoraa
Eaha te opuaraa matamua a Iehova no Adamu raua Eva?
Nafea tatou e ite ai e aita te opuaraa a te Atua i taui?
Nafea oe e ite ai i te hoê oraraa oaoa?
HIˈOPOA
A hiˈo i te haapapuraa e ua vai mau â te ô i Edene i mutaa iho.
“Te ô i Edene—Aamu mau aore ra aai?” (Te Pare Tiairaa 1 no Fepuare 2011)
A haapii no te aha e papu ai ia tatou e vai noa te fenua e a muri noa ˈtu.
A hiˈopoa eaha ta te Bibilia e parau ra no te ite i te hoê oraraa oaoa i roto i to oe oraraa.
A hiˈo mea nafea te hoê taata i te iteraa ta ˈna i ere i roto i to ˈna oraraa, i manaˈo noa ˈi oia ua noaa mai ia ˈna te mau mea atoa.
a I roto i to muri iho haapiiraa, e ite mai oe e ere mai tera to tatou oraraa.
-
-
Eaha te Faatereraa arii a te Atua?Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
-
-
2. O vai te faatere e o Iesu?
E ere o Iesu anaˈe te faatere mai. Te vai atoa ra te tahi mau taata “no te mau opu e reo e nunaa atoa, . . . e . . . faatere mai ratou ei arii i te fenua.” (Apokalupo 5:9, 10) Ehia o ratou o te faatere e te Mesia? Mai te taime a haere mai ai o Iesu i te fenua nei, e mirioni Kerisetiano tei riro mai ei pǐpǐ na ˈna. Tera râ, 144 000 noa o ratou te haere i te raˈi no te faatere e o Iesu. (A taio i te Apokalupo 14:1-4.) Area te taatoaraa o te mau Kerisetiano i te fenua nei, e riro ïa ratou ei huiraatira o te Faatereraa arii.—Salamo 37:29.
-
-
Ta te Faatereraa arii a te Atua e faatupuIa ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
-
-
Ta te Faatereraa arii a te Atua e faatupu
Ua haamata aˈena te Faatereraa arii a te Atua i te faatere mai. Fatata roa oia i te rave i te mau tauiraa rahi i te fenua nei. E hiˈo mai tatou i te tahi mau mea maitatai ta oe e nehenehe e ite i raro aˈe i te faatereraa a te Faatereraa arii.
1. E nafea te Faatereraa arii a te Atua e hopoi mai ai i te hau e te parau-tia i te fenua nei?
E haamou Iesu, te Arii o te Faatereraa arii a te Atua i te feia ino e te mau faatereraa atoa i te tamaˈi Aramagedo. (Apokalupo 16:14, 16) I reira te parau tohu Bibilia i muri nei e tupu roa ˈi: “Tau taime â, e aita faahou te feia ino.” (Salamo 37:10) E faaohipa Iesu i te Faatereraa arii ia papu ia ˈna e e itehia te hau e te parau-tia i te mau vahi atoa.—A taio i te Isaia 11:4.
2. Mai te aha te huru oraraa ia faatupuhia te hinaaro o te Atua i te fenua nei?
I raro aˈe i te faatereraa a te Faatereraa arii a te Atua, “e fatu te feia parau-tia i te fenua, e e parahi ratou i nia iho e a muri noa ˈtu.” (Salamo 37:29) A feruri na i te hoê ao mea maitai te feia atoa, mea here te taata atoa ia Iehova e mea here te tahi i te tahi! Aita te taata e maˈi faahou, e e ora te taata atoa e a muri noa ˈtu.
3. Eaha ta te Faatereraa arii a te Atua e faatupu i muri aˈe a haamou ai oia i te feia ino?
Ia oti te taata i te haamouhia, e faatere Iesu ei Arii 1 000 matahiti. I tera roaraa matahiti, e tauturu oia e ta ˈna na 144 000 o te faatere e o ˈna, i te taata i te fenua nei ia riro mai ratou ei taata tia roa. Ia hope na 1 000 matahiti, e riro ai te fenua taatoa ei paradaiso nehenehe mau, e e oaoa te taata atoa no to ratou auraroraa i ta Iehova mau ture. E horoa Iesu i te faatereraa i to ˈna Metua ra, ia Iehova. Mai tei ore i itehia aˈenei, e “moˈa to [Iehova] iˈoa.” (Mataio 6:9, 10) Ua haapapu te reira e e Atua faatere maitai o Iehova o te haapeapea ra no to ˈna mau taata. E haamou Iehova ia Satani e ta ˈna mau demoni e te feia o tei maiti i te orure hau i ta Iehova mana faatere. (Apokalupo 20:7-10) E hopoi mai te Faatereraa arii a te Atua i te hoê oraraa tia roa e a muri noa ˈtu.
A FAAHOHONU ATU Â
A hiˈo no te aha e nehenehe tatou e tiaturi e e faaohipa te Atua i ta ˈna Faatereraa arii no te faatupu roa i ta te Bibilia i fafau no to tatou a muri aˈe.
4. E faaore te Faatereraa arii a te Atua i te mau faatereraa arii a te taata
E “faatere . . . te taata i te taata no to ˈna iho ati.” (Koheleta 8:9) Maoti ta ˈna Faatereraa arii, e faaore Iehova i teie parau-tia ore.
A taio i te Daniela 2:44 e te Tesalonia 2, 1:6-8, e a aparau i teie mau uiraa:
Eaha ta Iehova e ta ta ˈna Tamaiti ra o Iesu e rave no te mau faatereraa a te taata e te feia o tei turu ia ratou?
Mai ta oe i haapii no nia ia Iehova e ia Iesu, eaha te haapapu ra ia oe e mea afaro e mea tia ta raua ohipa?
5. O Iesu te Arii maitai roa ˈˈe
Ei Arii o te Faatereraa arii a te Atua, e tauturu Iesu i te feia i te fenua nei ma te mau ravea e rave rau. A pata i te VIDEO o te faaite ra e te hinaaro ra Iesu e tauturu i te taata e ua horoa te Atua ia ˈna ra te mana no te rave i te reira.
Te faaite ra te mau mea ta Iesu i rave a haere mai ai oia i te fenua nei, i ta te Faatereraa arii a te Atua e faatupu. Eaha te mau haamaitairaa i ǒ nei ta oe e tiai ru nei i te ite? A taio i te mau irava o te tauturu ia tatou ia ite hau atu â no nia i teie mau haamaitairaa.
I TE FENUA NEI, UA . . .
MAI TE RAˈI MAI, E . . .
haavî Iesu i te puai o te natura.—Mareko 4:36-41.
faatitiaifaro Iesu i te mau ino i ravehia i nia i te fenua.—Isaia 35:1, 2.
faatamaa Iesu e tausani taata ma te hoê semeio.—Mataio 14:17-21.
faaore Iesu i te oˈe na te ao.—Salamo 72:16.
faaore Iesu i te mau maˈi e rave rahi.—Luka 18:35-43.
horoa Iesu i te ea tia roa no te taata atoa.—Isaia 33:24.
faahoˈi mai Iesu i te taata i te ora.—Luka 8:49-55.
faaore Iesu i te pohe.—Apokalupo 21:3, 4.
6. E hopoi mai te Faatereraa arii a te Atua i te hoê a muri aˈe faahiahia mau
E faatupu te Faatereraa arii i te opuaraa matamua a Iehova no te taata. E ora ratou e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i te fenua nei. A pata i te VIDEO no te ite e nafea Iehova e faaohipa ˈi i ta ˈna Tamaiti ra o Iesu no te faatupu i ta ˈna opuaraa.
A taio i te Salamo 145:16, e a aparau i teie uiraa:
Eaha to oe huru ia ite oe e e haamâha Iehova i “te hinaaro o te mau mea ora atoa”?
TE MANAˈO O VETAHI: “Ia ohipa amui tatou, e nehenehe tatou e faatitiaifaro i te mau fifi na te ao nei.”
Eaha te mau fifi ta te Faatereraa arii a te Atua e faatitiaifaro o ta te mau faatereraa a te taata i ore i faatitiaifaro?
HAAPOTORAA
E faatupu te Faatereraa arii a te Atua i ta te Atua e hinaaro ia ravehia. Oia hoi o te faariroraa ïa i te fenua taatoa ei paradaiso tei î i te taata maitai o te haamori ia Iehova e a muri noa ˈtu.
Haamanaˈoraa
E nafea te Faatereraa arii a te Atua e haamoˈa ˈi i to Iehova iˈoa?
No te aha tatou e tiaturi ai e e faatupu roa te Faatereraa arii a te Atua i ta te Bibilia i fafau?
I roto i te mau mea atoa ta te Faatereraa arii e faatupu, eaha ta oe e tiai ru nei i te ite?
HIˈOPOA
A hiˈo eaha Aramagedo.
A hiˈopoa i te mau tupuraa e tupu i te roaraa o ta Iesu i parau te hoê “ati rahi.”—Mataio 24:21.
“Eaha te ati rahi faahitihia i roto i te Bibilia?” (Tumu parau natirara)
A hiˈo e nafea te mau utuafare e nehenehe ai e feruri amui maite ai no nia i te mau haamaitairaa no a muri aˈe ta te Faatereraa arii e hopoi mai.
I roto i te tumu parau “E rave rahi uiraa i roto i to ˈu feruriraa,” a haapii mea nafea te hoê taata poritita orure hau i te iteraa i te mau ravea ta ˈna i imi noa na.
“Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa” (Tumu parau o Te Pare Tiairaa)
-