VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/10 api 8-13
  • “O Iehova, e Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “O Iehova, e Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faarue ra te hoê tamaiti orure hau i te fare
  • Te ereraa i te tiaturiraa i te fenua roa
  • Ua hoˈi faahou mai te huru mau o te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa
  • Te hoê farii-popou-raa mahanahana
  • A pee i te hiˈoraa aroha o Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Te aamu o te tamaiti i moe ra
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
  • Nafea vau ia faatitiaifaro i to ˈu oraraa?
    A ara mai na! 1995
  • E nafea outou ia tauturu i te hoê tamarii “haamâuˈa faufaa”?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/10 api 8-13

“O Iehova, e Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi”

“O Iehova, o Iehova, e Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau.”—EXODO 34:6.

1. (a) Eaha te tamahanahanaraa ta te Bibilia e horoa ra no te feia i ite i tei herehia e ratou ia atea ê i te haamoriraa viivii ore? (b) Eaha te manaˈo o Iehova no nia i te feia i hara?

“UA PARAU mai ta ˈu tamahine e eita oia e hinaaro faahou e riro ei melo no te amuiraa Kerisetiano,” o ta te hoê metua tane Kerisetiano ïa e parau ra. “Ua ite to ˈu tino i te mauiui rahi tau mahana, tau hebedoma, e tau avaˈe atoa i te maoro i muri iho. E mea ino roa ˈˈe i te pohe.” E mea mauiui mau â ia ite tatou i te hoê taata herehia ia atea ê i te eˈa o te haamoriraa viivii ore. Ua farerei anei outou i teie huru tupuraa? Mai te peu e e, e riro outou i te tamahanahanahia i te iteraa e te taa maira o Iehova i to outou huru. (Exodo 3:7; Isaia 63:9) Teie râ, eaha to ˈna manaˈo no nia i te feia i hara? Te faaite maira te Bibilia e te titau manihini ra o Iehova ma te aroha noa ia noaa faahou ia ratou to ˈna farii maitai. Ua taparu hoi oia i te mau ati Iuda faaroo atâ i te tau o Malaki ra, ma te parau e: “E fariu mai outou ia ˈu, e na ˈu e fariu atu ia outou.”—Malaki 3:7.

2. Nafea te Bibilia e faaite ai e ua riro te aroha ei huru hohonu mau o te ihotaata o Iehova?

2 Ua haamatarahia te aroha o te Atua ia Mose ra i te Mouˈa Sinai. I reira, ua faaite o Iehova e “e Atua aroha noa [oia], e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau.” (Exodo 34:6) Te haapapu ra teie mau parau e ua riro te aroha ei huru hohonu mau o te ihotaata o Iehova. Te ‘hinaaro ra oia e ia noaa paatoa te tatarahapa,’ o ta te aposetolo Kerisetiano ra o Petero ïa i papai. (Petero 2, 3:9) Parau mau, e otia to te aroha o te Atua. “Eita roa ˈtu oia e haapae i te faautua,” o tei parauhia ïa ia Mose. (Exodo 34:7, MN; Petero 2, 2:9) Noa ˈtu râ, ‘e aroha te Atua,’ e ua riro te aroha noa ei tuhaa rahi no taua huru maitai ra. (Ioane 1, 4:8; Iakobo 3:17) Eita o Iehova e “tapea tamau i to ˈna riri e a muri noa ˈtu,” e “mea au ia ˈna te aroha.”—Mika 7:18, 19.

3. Nafea te manaˈo o Iesu no nia i te aroha i taa ê ai i to te mau papai parau e te mau Pharisea?

3 Ua faaite o Iesu ma te tia roa i te huru o to ˈna Metua i nia i te raˈi. (Ioane 5:19) Ta ˈna huru raveraa aroha noa i nia i te feia rave hara, e ere ïa i te taporaa i te mata i nia i ta ratou mau hara, e tapao râ te reira o te hoê â mau manaˈo maitatai hohonu o ta ˈna i faaite i nia i te feia maˈi i te pae tino. (A faaau e te Mareko 1:40, 41.) E, ua tuu o Iesu i te aroha i rotopu i te “mau mea rarahi” o te Ture a te Atua. (Mataio 23:23) A hiˈo na râ i te mau papai parau e te mau Pharisea, aita roa ˈtu e aroha i roto i to ratou mau manaˈo etaeta no nia i te parau-tia. I to ratou iteraa ˈtu ia Iesu i te amuiraa ˈtu i te feia hara, ua amuamu ratou ma te parau e: “Te ite nei teie nei taata i te feia rave hara, e te amu atoa nei i ta ratou amuraa.” (Luka 15:1, 2) Ua pahono atura o Iesu i te feia e faahapa maira ia ˈna na roto e toru faahohoˈaraa, o te haamatara taitahi ra i te aroha o te Atua.

4. Eaha na faahohoˈaraa e piti ta Iesu i faatia, e eaha te manaˈo taitahi o te reira?

4 Na mua, ua faahiti o Iesu i te hoê taata o tei vaiiho e 99 mamoe no te haere e imi i tei moe ra. Eaha ïa to ˈna manaˈo? “E oaoa rahi to nia i te raˈi i te taata hara hoê ia tatarahapa, i te feia parau-tia e ia iva noa ˈtu te ahururaa e iva tiahapa te ore e au ia ratou te tatarahapa.” I muri iho, ua faahiti o Iesu i te hoê vahine o tei imi i te hoê diderama i moe e o tei oaoa i te itearaahia mai e ana. Eaha ïa ta ˈna tatararaa? “O te huru ïa o to te mau melahi a te Atua ra oaoa, ia tatarahapa te taata hara hoê ra.” Ua faatia ˈtura o Iesu i te toru o ta ˈna faahohoˈaraa na roto i te hoê parabole.a Ua riro hoi teie parabole no te mau taata e rave rahi, ei aamu poto maitai roa ˈˈe i faatia-aˈenei-hia. E tauturu te hiˈopoaraa i teie parabole ia tatou ia haafaufaa e ia pee i te hiˈoraa aroha o te Atua.—Luka 15:3-10.

Te faarue ra te hoê tamaiti orure hau i te fare

5, 6. Mea nafea to te tamaiti hopea o te toru o te faahohoˈaraa a Iesu, faaiteraa i te mauruuru ore rahi?

5 “Toopiti a te hoê taata tamarii tamaroa; ua parau atura tei muri aˈe i te metua tane, E tau metua, ho mai na i ta ˈu ra tufaa i te taoˈa nei. Ua tufa ihora oia i te taoˈa na raua. E muri iti ihora, ua haaputu ihora te tamaiti hopea i ta ˈna, haere atura i te fenua roa, puhura ˈtura i ta ˈna taoˈa [“ma te ora i te hoê oraraa taiata,” MN].”—Luka 15:11-13.b

6 Ua faaite te tamaiti hopea i ǒ nei i te mauruuru ore rahi. Na mua, ua ani oia i ta ˈna tufaa, e ua haamâuˈa ˈtura “ma te ora i te hoê oraraa taiata.” Ua hurihia te pereota ra “oraraa taiata” mai te hoê parau Heleni oia hoi te auraa “oraraa haapaoraa ore.” Te parau ra te hoê taata ite e “te faaite ra [te parau] i te haapae-roa-raa i te huru maitai i te pae morare.” No reira mau ïa te taata apî i roto i te parabole a Iesu i pii-pinepine-hia ˈi e tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa, te hoê parau e faataa ra i te hoê taata haamâuˈa e te haapuhara ma te tâuˈa ore.

7. O vai ma i teie mahana e tuea ra i te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa, e no te aha e rave rahi o teie mau taata e imi ai i te tiamâraa i “te fenua roa”?

7 Te vai ra anei te mau taata i teie mahana e tuea ra i te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa? Oia. Te vahi peapea, e mea iti o tei faarue i te “fare” paruruhia o to tatou Metua ra o Iehova i nia i te raˈi. (Timoteo 1, 3:15) Te manaˈo nei vetahi o ratou e mea etaeta roa te huru tupuraa o te utuafare o te Atua, ua riro aˈe te mata ara maite o Iehova ei haafifiraa, eiaha râ ei parururaa. (A faaau e te Salamo 32:8.) A rave na i te hiˈoraa o te hoê vahine Kerisetiano o tei haapiihia i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, o tei rave hua râ i muri iho i te ava e te raau taero. Ma te hiˈo i muri i taua area taime ino mau ra o to ˈna oraraa, te parau ra oia e: “Ua hinaaro vau e haapapu e e nehenehe ta ˈu e faatupu i te hoê oraraa maitai aˈe no ˈu iho. Ua hinaaro vau e rave mai ta ˈu i hinaaro, e aita vau i hinaaro e ia parau mai te tahi taata ia ˈu e eiaha e na reira.” Mai te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa, ua imi teie vahine apî i te tiamâraa. Teie noa râ, ua tiavaruhia oia i rapaeau i te amuiraa Kerisetiano no ta ˈna mau peu aita e tu ra i te mau Papai.—Korinetia 1, 5:11-13.

8. (a) Eaha te tauturu e nehenehe e horoahia na te feia e hinaaro ra e ora ma te ore e haapao i te mau ture a te Atua? (b) No te aha e tia i te hoê taata ia feruri maite i nia i ta ˈna maitiraa i te paeau no te haamoriraa?

8 E mea mauiui mau â ia hinaaro anaˈe te hoê hoa faaroo e ora ma te ore e haapao i te mau ture a te Atua. (Philipi 3:18) Ia tupu anaˈe te reira, e tutava te mau matahiapo e vetahi feia aravihi i te pae varua i te faatitiaifaro i te taata i hara. (Galatia 6:1) Noa ˈtu râ, eita te hoê taata e faahepohia ia farii i te zugo o te tiaraa pǐpǐ Kerisetiano. (Mataio 11:28-30; 16:24) Ia naeahia to ratou matahiti, e tia atoa i te mau taurearea ia rave i te hoê maitiraa no ratou iho i te paeau no te haamoriraa. I te tanoraa mau, e taata tiamâ tatou taitahi i te pae morare, na te taata taitahi e amo i ta ˈna hopoia i mua i te Atua no ˈna iho. (Roma 14:12) Parau mau, e ‘ooti [atoa tatou] i ta tatou i ueue’—e haapiiraa ïa teie ta te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa o te parabole a Iesu, i huti oioi mai.—Galatia 6:7, 8.

Te ereraa i te tiaturiraa i te fenua roa

9, 10. (a) Eaha te tauiraa o te tupuraa ta te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa i ite, e eaha to ˈna huru i mua i te reira? (b) A faataa e nafea vetahi o te faarue ra i te haamoriraa mau i teie mahana, ia ite i te hoê â ati e to te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa.

9 “E pau roa aˈera, roohia ihora taua fenua ra i te oˈe rahi, e ati ihora oia i te poia. Ua taati atura oia i te hoê taata-tupu no taua fenua ra, o tei tono ïa ia ˈna i roto i te aua e faaamu i te puaa. E ua hiaai atura oia i te pipi i amuhia e te puaa ra ia paia oia; aore hoi e taata i hopoi mai i te maa na ˈna.”—Luka 15:14-16.

10 Noa ˈtu e ua veve roa oia, aitâ te tamaiti o tei haamâuˈa i ta ˈna faufaa, i manaˈo atura e hoˈi i te fare. Ua farerei râ oia i te hoê taata o tei horoa na ˈna i te ohipa faaamu puaa. I te mea hoi e ua haapapu te Ture a Mose e mau animala viivii te mau puaa, eita ïa teie huru ohipa e tano no te hoê ati Iuda. (Levitiko 11:7, 8) Mai te peu râ e ua haapeapea te haava manaˈo o te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa, ia ˈna, eita ïa e ore e ua tinai oia i te reira. Noa ˈtu râ, eita oia e nehenehe e tiaturi e e tâuˈa mai to ˈna paoti ohipa, te hoê taata no te fenua, i te mau manaˈo o te hoê taata ê i roto i te veve. Te tuea nei te ati o te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa, i te tupuraa o e rave rahi i teie mahana o tei faarue i te eˈa tia o te haamoriraa viivii ore. E pinepine teie mau taata i te rave i te mau ohipa o ta ratou hoi i faariro na na mua ˈˈe ei mau ohipa hairiiri. Ei hiˈoraa, i te 17raa o to ˈna matahiti, ua patoi te hoê taata apî i ta ˈna haapiiraa Kerisetiano. “Ua haafaufaa ore roa te peu taiata e te rave-hua-raa i te raau taero, i te mau matahiti haapiiraa niuhia i nia i te Bibilia,” o ta ˈna ïa e faˈi ra. Aita i maoro, ua mau aˈera teie taata i te fare auri no to ˈna eiâraa ma te pupuhi e te taparahi-pohe-raa. Noa ˈtu e ua ora mai oia i te pae varua, auê te mauiui te utua ta ˈna i faaruru no “te navenave poto noa o te [“hara,” MN]”!—A faaau e te Hebera 11:24-26.

11. Mea nafea te fifi o te tamaiti, o tei haamâuˈa i ta ˈna faufaa, i te ino-roa-raa ˈtu â, e mea nafea to vetahi iteraa i teie mahana e “haavare faufaa ore” noa te mau faahemaraa a te ao nei?

11 E fifi ino roa ˈtu â to te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa, inaha “aore hoi e taata i hopoi mai i te maa na ˈna.” Teihea roa hoi to ˈna mau hoa apî? I teie nei, aita ta ˈna e moni faahou, te “ririhia ra” oia e ratou. (Maseli 14:20) Te ite atoa nei e rave rahi i teie mahana o tei atea ê i te faaroo, e ua tuea noa te mau faahemaraa e te mau manaˈo o teie nei ao i “te haavare faufaa ore.” (Kolosa 2:8) “Ua ite au i te mauiui e te peapea rahi i to ˈu ereraahia i te aratairaa a Iehova,” o ta te hoê ïa vahine apî, o tei faarue na hoi i te hoê taime i te faanahonahoraa a te Atua, e parau ra. “Ua tamata vau i te faaau atu i te ao nei, no te mea râ e e ere au mai ia vetahi ê, ua patoi mai ratou ia ˈu. Ua riro vau mai te hoê tamarii i moe o tei hinaaro i te hoê metua tane no te aratai ia ˈu. I reira ïa to ˈu taaraa e te hinaaro ra vau ia Iehova. Aita roa ˈtu vau i hinaaro faahou e ora ma te faataa ê mai ia ˈna.” Oia atoa te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa i roto i te faahohoˈaraa a Iesu, ua taa ia ˈna i te reira.

Ua hoˈi faahou mai te huru mau o te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa

12, 13. Na te aha i tauturu ia vetahi i teie mahana ia hoˈi faahou mai to ratou iho huru mau? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia.)

12 “E [“hoˈi,” MN] faahou maira to ˈna iho huru mau, ua na ô aˈera, E rave rahi to tau metua tavini tarahuhia e maa rahi ta ratou e e toe te tahi pae, e te pohe nei au i te poia! E tia vau e haere i tau metua ra, a parau atu ai ia ˈna, E tau metua, ua hara vau i te Atua o te raˈi e ia oe atoa hoi, e eita ˈtura e au ia ˈu ia parauhia e, e tamaiti na oe, e faariro oe ia ˈu mai te hoê i te mau tavini tarahu no oe nei. Ua tia aˈera oia, haere atura i tana metua ra.”—Luka 15:17-20.

13 Ua ‘hoˈi faahou maira te huru mau’ o te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa. I te hoê area taime, ua imi na oia i te mau mea navenave, mai te mea ra e te ora ra oia i roto i te hoê ao feruri-noa-hia. I teie nei râ, ua haamata aˈera oia i te ite maitai i to ˈna huru tupuraa mau i te pae varua. Oia, noa ˈtu e ua hape oia, te vai noa ra te tiaturiraa no teie taata apî. E nehenehe e itehia te tahi mea maitai i roto ia ˈna. (Maseli 24:16; a faaau e te Paraleipomeno 2, 19:2, 3.) Eaha ïa no te feia e faarue ra i te nǎnǎ a te Atua i teie mahana? E mea tano anei ia parau e aita to ratou paatoa e tiaturiraa, e i roto i te mau huru tupuraa atoa, te haapapu ra to ratou haerea orure hau e ua hara ratou i te varua moˈa o te Atua? (Mataio 12:31, 32) Eita i te mau taime atoa. Te haapeapeahia nei vetahi o ratou e to ratou haerea orure hau, e i muri iho, ua hoˈi faahou maira te huru mau o te rahiraa o ratou. “Aita roa ˈtu o Iehova i moehia e au i te hoê noa ˈˈe mahana,” o ta te hoê tuahine ïa e parau ra, a feruri ai oia i te taime a vai ai oia i rapaeau i te faanahonahoraa a te Atua. “Ua pure noa na vau e ia farii faahou mai oia ia ˈu i te hoê mahana i roto i te parau mau.”—Salamo 119:176.

14. Eaha te faaotiraa ta te tamaiti, o tei haamâuˈa i ta ˈna faufaa, i rave, e mea nafea to ˈna faaiteraa i te haehaa i te na reiraraa?

14 Eaha râ ta te feia i atea ê e nehenehe e rave no nia i to ratou huru tupuraa? I roto i te parabole a Iesu, ua opua te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa, e hoˈi i te fare e e ani i to ˈna metua tane ia faaore mai i ta ˈna hara. “E faariro oe ia ˈu mai te hoê i te mau tavini tarahu no oe nei,” o ta te tamaiti ïa i faaoti i te parau. Te hoê tavini tarahuhia, o te hoê ïa rave ohipa i te mahana o te nehenehe e tihatihia hoê mahana. E tiaraa haihai aˈe ïa to ˈna i to te hoê tavini, o tei riro hoi i roto i te hoê auraa parau, ei melo no te utuafare. Aita ïa te tamaiti o tei haamâuˈa i ta ˈna faufaa, i manaˈo e ani e ia faahoˈihia oia i to ˈna tiaraa tahito ei tamaiti. Ua ineine oia i te farii i te tiaraa haihai roa ˈˈe no te haapapu i to ˈna taiva ore apî i to ˈna metua i tera e tera mahana. Teie râ, ua maere te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa.

Te hoê farii-popou-raa mahanahana

15-17. (a) Eaha te huru o te metua tane i to ˈna iteraa ˈtu i ta ˈna tamaiti? (b) Eaha ta te ahu, te tapea rima, e te tamaa avae, o ta te metua tane i horoa na ta ˈna tamaiti, e faataa ra? (c) I to te metua tane faanahoraa i te hoê oroa, eaha ta te reira e faaite ra?

15 “E tei te atea ê â oia, ite maira tana metua ia ˈna, aroha maira, horo maira, tauvahi maira i nia i tana aˈî, hôˈihôˈi maira ia ˈna. Ua parau atura taua tamaiti ra ia ˈna, E tau metua, ua hara vau i te Atua o te raˈi, e ia oe atoa hoi, eita ˈtura vau e au ia parauhia e, e tamaiti na oe[, e faariro oe ia ˈu mai te hoê i te mau tavini tarahu no oe nei]. Ua parau atura râ te metua i te mau tavini, A hopoi mai na i te ahu pu maitai ra, e faaahu mai ia ˈna nei, e oomo hoi i te tapea i tana rima, e te tamaa i ta ˈna avae: e tii hoi i te kafa faaamu ra e patia, e amu hoi tatou i te maa, e oaoa hoi tatou; o tau tamaiti nei hoi, i pohe na, e ua ora mai nei; i moe na, e ua itea mai nei. Oaoa ˈtura ratou.”—Luka 15:20-24; MN.

16 Te hinaaro o te hoê metua here, oia ïa ia ora mai ta ˈna tamarii i te pae varua. E nehenehe ïa tatou e feruri i te metua tane o te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa ia hiˈo noa i te mahana taitahi i te eˈa i mua i to ˈna fare, a tiaturi noa ˈi ma te haapeapea e ia hoˈi mai ta ˈna tamaiti. I teie nei, te ite ra oia i ta ˈna tamaiti o te haere maira na nia i te eˈa! Eita e ore e ua taui roa te hohoˈa rapaeau o te tamaiti. Teie râ, tei “te atea ê â” oia ua ite maira te metua tane ia ˈna. Aita oia i haapao i te ahu mutumutu e te hohoˈa peapea; ua ite râ oia i ta ˈna tamaiti, e ua horo atu oia e farerei ia ˈna!

17 I to te metua tane piriraa ˈtu i ta ˈna tamaiti, ua tauahi ihora oia i to ˈna aˈî, e hôˈihôˈi atura ia ˈna. I muri iho, ua faaue oia i ta ˈna mau tavini ia haere e tii i te hoê ahu, te hoê tapea rima, e te tamaa avae. E ere teie ahu mai te vetahi atu mau ahu, e “ahu pu maitai” râ—peneiaˈe e ahu faaunaunahia mai te huru ahu e pûpûhia i te hoê manihini faahanahanahia. I te mea hoi e eita e itehia te hoê tapea rima e te tamaa avae i nia i te mau tavini, te haapapu maitai ra ïa te metua tane e te farii-popou-maitai-hia ra ta ˈna tamaiti ei melo tumu no te utuafare. Aita râ te metua i faaea noa i reira. Ua faatupu aˈera oia i te hoê oroa no te hoˈiraa mai o ta ˈna tamaiti. Papu maitai, aita teie taata i faaore i te hara a ta ˈna tamaiti ma te au ore aore ra no te mea noa e te faahepo ra te hoˈiraa mai o ta ˈna tamaiti ia na reira oia; ua hinaaro oia e faaore i ta ˈna hara. Ua faaoaoa te reira ia ˈna.

18, 19. (a) Eaha ta te parabole o te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa, e haapii maira no nia ia Iehova? (b) Mai tei itehia i roto i ta ˈna mau raveraa i nia ia Iuda e ia Ierusalema, nafea o Iehova ia “tiai” e ia hoˈi mai te hoê taata hara?

18 No reira ïa, eaha ta te parabole o te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa, e haapii maira ia tatou no nia i te Atua o ta tatou e faufaahia nei i te haamori? Na mua, e Atua “aroha noa [o Iehova], e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau.” (Exodo 34:6) Oia mau, ua riro te aroha ei huru faahiahia roa o te Atua. Te reira iho â to ˈna huru i nia i te feia e hinaaro ra i te tauturu. Te haapii atoa maira te parabole a Iesu ia tatou e “ua ineine [o Iehova] i te faaore i te hara.” (Salamo 86:5, MN) Te ara maite ra oia, ei auraa parau, i te tapao i te tahi tauiraa o te mafatu o te feia hara, o te turai hoi ia ˈna ia faatupu i te aroha.—Paraleipomeno 2, 12:12; 16:9.

19 A feruri na, ei hiˈoraa, i te mau raveraa a te Atua i nia ia Iseraela. Ua faauruahia te peropheta Isaia e Iehova no te faataa ia Iuda e ia Ierusalema mai te mea e ‘ua maˈihia mai te upoo i te avae.’ Ua parau atoa râ oia e: “E tiai . . . Iehova ia faaite atu ia outou i to ˈna aroha; e ia faateiteihia oia ia faahereherehia outou.” (Isaia 1:5, 6; 30:18; 55:7; Ezekiela 33:11) Mai te metua tane o te parabole a Iesu, ‘te hiˈo ra [o Iehova] i te eˈa,’ ei auraa parau. Te tiai mau nei oia e ia hoˈi mai te feia atoa i faarue i to ˈna fare. E ere anei te reira iho â ta tatou e nehenehe e tiaturi e e rave te hoê metua tane here?—Salamo 103:13.

20, 21. (a) Mea nafea e rave rahi i teie mahana ia hutihia mai e te aroha o te Atua? (b) Eaha te tauaparauhia i roto i te tumu parau i muri nei?

20 I te mau matahiti atoa, te huti maira te aroha o Iehova e rave rahi ia hoˈi faahou mai to ratou huru mau e ia rave faahou i te haamoriraa mau. Auê ïa te oaoa ta te reira e faatupu i nia i te feia herehia e ratou! A rave na i te hiˈoraa o te metua tane Kerisetiano i faahitihia i te omuaraa. Te vahi oaoa, ua ora mai ta ˈna tamahine i te pae varua e i teie nei, te tavini ra oia ma te taime taatoa. “Te oaoa rahi nei au i roto i teie faanahoraa tahito o te mau mea,” o ta te metua tane ïa e parau ra. “Ua riro mai to ˈu mau roimata no te oto ei roimata no te oaoa.” Papu maitai e te oaoa atoa ra o Iehova!—Maseli 27:11.

21 E ere râ te reira anaˈe ta te parabole o te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa, e haapii maira. Ua faahaere â o Iesu i ta ˈna aamu i mua ia nehenehe hoi oia e faataa ê te aroha o Iehova i te haerea etaeta e te faautua matauhia i rotopu i te mau papai parau e te mau Pharisea. I roto i te tumu parau i muri nei e tauaparauhia ˈi e mea nafea to ˈna na reiraraa e eaha te auraa o te reira no tatou.

[Nota i raro i te api]

a Aita te mau parabole e te tahi atu mau faahohoˈaraa e faahitihia ra i roto i te Bibilia, i tupu mau na. Hau atu, i te mea hoi e te tapao o teie mau aamu, o te horoaraa ïa i te hoê haapiiraa i te pae morare, aita ïa e faufaa ia imi i te hoê auraa taipe i roto i te mau tuhaa iti haihai atoa.

b Ua faataahia te auraa parau tohu o teie parabole i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Febuare 1989, mau api 16, 17 (Farani).

Hiˈo-faahou-raa

◻ Nafea te haerea o Iesu no nia i te aroha i taa ê ai i to te mau Pharisea?

◻ O vai ma i teie mahana e tuea ra i te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa, e mea nafea?

◻ Eaha te mau ohipa i tupu i hoˈi faahou mai ai te huru mau o te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa?

◻ Mea nafea to te metua tane faaiteraa i te aroha i nia i ta ˈna tamaiti i tatarahapa?

[Tumu parau tarenihia i te api 11]

UA HOˈI FAAHOU MAI TO RATOU HURU MAU

Na te aha i tauturu ia vetahi, o tei tiavaruhia na i te hoê taime i rapaeau i te amuiraa Kerisetiano, ia hoˈi faahou mai to ratou huru mau? Na te mau manaˈo ïa i muri nei e haamaramarama mai.

“I roto i to ˈu mafatu, ua ite noa iho â vau e teihea roa te parau mau. Ua ohipa rahi te mau matahiti haapiiraa i te Bibilia e te haereraa i te mau putuputuraa Kerisetiano, i nia ia ˈu. Nafea hoi au e nehenehe ai e huri faahou i to ˈu tua i nia ia Iehova? Aita hoi oia i faarue mai ia ˈu; na ˈu i faarue ia ˈna. I te pae hopea, ua farii atura vau i to ˈu hape e to ˈu etaeta e ua tano iho â te Parau a Iehova i te mau taime atoa—‘e ooti oe i ta oe i ueue.’”—C.W.

“Ua haamata ta ˈu aiû tamahine i te paraparau, e ua putapû to ˈu mafatu i to ˈu hinaaroraa e haapii ia ˈna i te mau mea, ei hiˈoraa, o vai o Iehova e nafea ia pure ia ˈna. Aita to ˈu taoto i topa, e i te hoê maororaa po, ua tere au i te hoê aua e ua taˈi atura vau. Ua taˈi au, e a tahi ra vau i pure maoro faahou ai ia Iehova. Te mea noa ta ˈu i ite, oia hoi ua hinaaro faahou vau ia Iehova i roto i to ˈu oraraa, e ua manaˈo vau e e nehenehe ta ˈna e faaore mai i ta ˈu hara.”—G.H.

“Ia faahiti-anaˈe-hia te parau o te haapaoraa, e parau na vau i te taata e mai te peu e e tia ia ˈu ia maiti i te haapaoraa o te haapii ra i te parau mau, e tia ïa ia ˈu ia riro ei Ite no Iehova. I muri iho, e parau na vau e e Ite no Iehova vau na mua ˈˈe, aita râ vau i faaohipa i te reira, no reira ïa vau i faarue ai. I to ˈu taaraa i te reira, e pinepine au i te faahapa ia ˈu iho e i te peapea. Ua faˈi atura vau i te pae hopea, ‘Te hepohepo roa nei au. E tia ia ˈu ia rave i te tahi mau tauiraa rahi.’”—C.N.

“A 35 matahiti i teie nei, ua tiavaruhia na mâua ta ˈu tane. I muri iho, i te matahiti 1991, ua maere mâua i te haereraa mai e piti matahiapo e farerei ia mâua, ua faaite mai raua ia mâua i te ravea e hoˈi faahou ia Iehova ra. E 6 avaˈe i muri iho, ua oaoa roa mâua i to mâua faahoˈiraahia mai. E 79 matahiti to ta ˈu tane, e to ˈu e 63 ïa.”—C.A.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono