VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 15/3 api 18-23
  • E faatupu te tiamâraa no ǒ mai i te Atua i te oaoa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E faatupu te tiamâraa no ǒ mai i te Atua i te oaoa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te oaoa no ǒ ia Iehova ra—O to outou ïa pare
  • A haafaufaa i te tiamâraa a te Atua
  • Te taviniraa ia vetahi ê i roto i te here
  • Te mau hotu taa ê
  • Te tahi atu mau tumu no te oaoa
  • Haamaitaihia e te tauturu tamau
  • A poihere i to outou tiamâraa no ǒ mai i te Atua
  • Ua riro te oaoa o Iehova ei pare etaeta no tatou
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Eiaha ia erehia te tapao o te tiamâraa a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • A tavini ia Iehova ma te oaoa o te mafatu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • A tapea maite i te tiamâraa no ǒ mai i te Atua ra!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 15/3 api 18-23

E faatupu te tiamâraa no ǒ mai i te Atua i te oaoa

“O te oaoa râ no ǒ ia Iehova ra, to outou ïa [pare].”—NEHEMIA 8:10; MN.

1. Eaha te oaoa, e no te aha te feia i pǔpǔ ia ratou no te Atua e fanaˈo ai i te reira?

TE FAAÎ nei Iehova i te mafatu o to ˈna nunaa i te oaoa. No roto mai teie oaoa rahi aore ra teie umereraa i te noaaraa mai aore ra te tiairaa i te maitai. E nehenehe te mau taata i pûpû ia ratou no te Atua e tamata i teie huru hohonu no te mea ua riro te oaoa ei hotu no to ˈna varua moˈa, oia hoi to ˈna puai ohipa. (Galatia 5:22, 23) No reira, noa ˈtu e e farerei tatou i te mau huru tupuraa fifi, e nehenehe tatou e oaoa ei mau tavini no Iehova, o te arataihia ra e to ˈna varua.

2. No te aha te mau ati Iuda i oaoa ˈi i te hoê taime taa ê i te tau o Ezera ra?

2 I te hoê taime taa ê i te senekele pae hou to tatou nei tau, ua faaohipa te mau ati Iuda i to ratou tiamâraa no ǒ mai i te Atua no te faatupu i te Oroa oaoa mau o te Patiaraa tiahapa i Ierusalema. I muri aˈe i to Ezera e te tahi atu mau ati Levi taioraa e tatararaa i te Ture a te Atua i mua ia ratou, “ua haere anaˈe atura te taata atoa e amu, e inu hoi, e hapono hoi i te tahi vahi i tei ere ra, e oaoa hua hoi ratou no te mea, ua ite ratou i te parau i parauhia mai ia ratou ra.”—Nehemia 8:5-12.

Te oaoa no ǒ ia Iehova ra—O to outou ïa pare

3. I roto i teihea mau huru tupuraa e nehenehe ai “te oaoa a Iehova” e riro ei pare no tatou?

3 I roto i taua oroa ra, ua taa ˈtura i te mau ati Iuda e e parau mau teie: “O te oaoa râ no ǒ ia Iehova ra, to outou ïa [pare].” (Nehemia 8:10) E riro atoa teie oaoa ei pare no tatou nei mai te peu e te tapea maite ra tatou i te tiamâraa a te Atua ei mau Ite no Iehova pûpûhia e bapetizohia. Ua fanaˈo vetahi i rotopu ia tatou i te faatavairaa e te varua moˈa e te fariiraahia i roto i te fetii o te Atua ei feia aiˈa e apiti atu i te Mesia. (Roma 8:15-23) Te tiaturi nei te pae rahi i rotopu ia tatou nei i teie mahana, e ora i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei. (Luka 23:43) Auê te oaoa e!

4. No te aha te mau kerisetiano e nehenehe ai e faaoromai i te mau mauiui e te hamani-ino-raa?

4 Noa ˈtu e e tiaturiraa faahiahia to tatou, e ere i te mea ohie ia faaruru i te mau ati e te hamani-ino-raa. E maraa râ ia tatou no te mea te horoa maira te Atua i to ˈna varua moˈa. Maoti teie varua, te fanaˈo nei tatou i te oaoa e te manaˈo papu e aita hoê aˈe mea e nehenehe e faaere ia tatou i to tatou tiaturiraa aore ra i te here o te Atua. Hau atu, e nehenehe tatou e tiaturi e e turu mai Iehova ia tatou ia here tatou ia ˈna ma to tatou mafatu atoa, to tatou nephe atoa, to tatou puai atoa, e to tatou feruriraa atoa.—Luka 10:27.

5. Ihea tatou e ite ai i te mau tumu no te oaoa?

5 Te fanaˈo nei te nunaa o Iehova i te mau haamaitairaa rahi e e rave rahi atoa tumu ta ratou no te oaoa. Te faahitihia ra vetahi mau tumu e oaoa ˈi i roto i te rata a Paulo i to Galatia. Te faataa-atoa-hia ra vetahi i roto i te tahi atu vahi o te mau Papai. E faateiteihia i to tatou manaˈo ia hiˈopoa tatou i teie mau haamaitairaa oaoa mau.

A haafaufaa i te tiamâraa a te Atua

6. No te aha o Paulo i faaitoito ai i te mau kerisetiano no Galatia ia tapea maite?

6 Ei kerisetiano, te fanaˈo nei tatou i te haamaitairaa oaoa o te hoê tiaraa fariihia e te Atua. I te mea e ua faatiamâ te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ i te Ture a Mose, ua faaitoitohia te mau Galatia ia tapea maite e ia ore e mau faahou i taua ‘zugo faatîtî ra.’ E tatou ïa? Mai te peu e e tamata tatou i te faatiahia na roto i te haapaoraa i te Ture, e faataa ê ïa tatou i te Mesia. Ma te tauturuhia râ e te varua o te Atua, te tiai nei tatou i te parau-tia e titauhia ra no roto mai i te faaroo e ohipa na roto i te arai o te here, eiaha râ te peritomeraa i te pae tino aore ra te tahi atu mau ohipa a te Ture.—Galatia 5:1-6.

7. Nafea tatou ia hiˈo i te taviniraa moˈa a Iehova?

7 Ua riro te faaohiparaa i to tatou tiamâraa no ǒ mai i te Atua no te “haamori ia Iehova ma te oaoa” ei haamaitairaa. (Salamo 100:2) Ua riro mau â ei haamaitairaa faufaa mau te pûpûraa i te hoê taviniraa moˈa ia Iehova “te Atua Mana hope ra,” te ‘Arii mure ore’! (Apokalupo 15:3) Ia tupu noa ˈtu te tahi manaˈo haafaufaa ore ia outou iho, e nehenehe outou e tauturuhia ia feruri outou e ua ume mai te Atua ia outou ia ˈna ra na roto ia Iesu Mesia e ua horoa mai oia i te hoê tuhaa i roto i ‘te ohipa moˈa o te parau apî maitai a te Atua.’ (Roma 15:16; Ioane 6:44; 14:6) E mau tumu te reira no te oaoa e no te haamauruuru i te Atua!

8. No nia ia Babulonia Rahi, eaha te tumu te nunaa o Iehova e oaoa ˈi?

8 Te tahi atu tumu e oaoa ˈi tatou, i te mea ïa ua faatiamâ mai te Atua ia tatou ia Babulonia Rahi, te hau emepera o te haapaoraa hape o te ao nei. (Apokalupo 18:2, 4, 5) Noa ˈtu e te “parahi” ra teie vahine taiata, ia au i te hoê parau taipe, “i nia iho i te pape e rave rahi,” o “te mau nunaa ïa, e mau pupu rarahi taata ïa, e mau fenua ïa, e mau reo ěê ïa,” aita o ˈna e parahi ra, aore ra e faaohipa ra i to ˈna mana e ta ˈna faatereraa i te pae faaroo, i nia i te mau tavini a Iehova. (Apokalupo 17:1, 15) Te fanaˈo nei tatou i te maramarama hau aˈe a te Atua, area te feia e turu ra ia Babulonia Rahi ra, tei roto ïa ratou i te poiri i te pae varua. (Petero 1, 2:9) Parau mau, mea fifi paha ia taa i te tahi mau “mea hohonu atoa a te Atua ra.” (Korinetia 1, 2:10) Teie râ, te turu mai nei te mau pure ia noaa mai te paari e te tauturu a te varua moˈa ia tatou ia taa i te auraa o te parau mau a te mau Papai o te faatiamâ nei i te feia e fatu i te reira i te pae varua.—Ioane 8:31, 32; Iakobo 1:5-8.

9. Mai te peu e te hinaaro ra tatou e fanaˈo i te haamaitairaa o te tiamâraa mai i te hape i te pae faaroo, eaha te tia ia tatou ia rave?

9 Te fanaˈo nei tatou i te haamaitairaa o te vai-tiamâ-noa-raa i te hape i te pae faaroo, teie râ, no te tapea i taua tiamâraa nei, e tia ia tatou ia haapae roa i te ohipa apotata. Ua horo maitai to Galatia i te hororaa kerisetiano, teie râ, ua haafifi vetahi ia ratou ia auraro i te parau mau. E ere taua haaferuriraa ino ra no ǒ mai i te Atua e e tia hoi ia patoihia ˈtu. I te mea e e hopue te puea atoa i te faahopue iti haihai ra, e nehenehe te mau orometua haavare aore ra te tahi haerea e aratai tia ˈtu i te ohipa apotata e faaino i te hoê amuiraa taatoa. Te parau ra Paulo no nia i te feia faahepo i te peritomeraa e imi ra i te faaturori i te faaroo o te mau Galatia, ia ore noa ratou ia peritomehia, ia tâpû-roa-hia râ ratou i to ratou melo taatiraa. E parau puai mau teie! Teie râ, e tia ia papu atoa to tatou tiaraa no te patoi i te ohipa apotata mai te peu e te hinaaro ra tatou e tapea i to tatou tiamâraa no ǒ mai i te Atua i te hape i te pae faaroo.—Galatia 5:7-12.

Te taviniraa ia vetahi ê i roto i te here

10. Eaha ta tatou hopoia ei melo no te autaeaeraa kerisetiano?

10 Maoti te tiamâraa a te Atua i fanaˈo ai tatou i te autaeaeraa here, teie râ, e tia ia tatou ia rave i ta tatou tuhaa no te faaite i te here. Eiaha to Galatia ia faaohipa i to ratou tiamâraa ei “faatupu i ta te tino” aore ra ei tapoˈiraa i to ratou haerea miimii aroha ore. E tia ia ratou ia riro ei tîtî no vetahi ê ma te turaihia e te here. (Levitiko 19:18; Ioane 13:35) E tia atoa ia tatou ia ape i te parau faaino e te ririraa ia vetahi ê o te nehenehe e faaamahamaha ia tatou. Inaha, eita te reira e tupu mai te peu e e faaite tatou i te here autaeae.—Galatia 5:13-15.

11. Nafea tatou ia riro ei haamaitairaa no vetahi ê, e nafea ratou ia haamaitai mai ia tatou nei?

11 Ia faaohipa tatou i to tatou tiamâraa no ǒ mai i te Atua ia au maite i te aratairaa o te varua o te Atua, e faaite ïa tatou i te here e e haamaitai atoa ˈtu tatou ia vetahi ê. E tia ia tatou ia haamatau i te vaiiho ia tatou iho ia faaterehia e ia arataihia e te varua moˈa. Eita ïa tatou e turaihia ia haamâha ma te aroha ore i to tatou tino hara, e “hinaaro ê hoi to te tino i to te [v]arua.” Mai te peu e te arataihia ra tatou e te varua o te Atua, e faatupu ïa tatou i te aroha eiaha no te mea e tia ia auraro i te mau ture e e faautuahia te feia rave hara. Ei hiˈoraa, na te here—eiaha noa râ te hoê ture—e tapea ia tatou ia faaino ia vetahi ê. (Levitiko 19:16) E turai te here ia tatou ia paraparau e ia ohipa ma te hamani maitai. No te mea te faaite ra tatou i te hotu o te varua oia hoi te here, e haamaitai mai vetahi ia tatou, aore ra e faahiti ratou i te parau maitai no nia ia tatou. (Maseli 10:6) Hau atu, e riro to ratou apitiraa mai ia tatou nei ei haamaitairaa no ratou.—Galatia 5:16-18.

Te mau hotu taa ê

12. Eaha vetahi mau haamaitairaa i taaihia i te aperaa i te mau ‘ohipa hara a te tino’?

12 E rave rahi mau haamaitairaa tei taaihia e to tatou tiamâraa no ǒ mai i te Atua o te noaa mai na roto i te aperaa i te mau ‘ohipa [hara] o te tino nei.’ Ei feia na te Atua, te ape nei te rahiraa o tatou nei i te peapea no te mea aita tatou e rave ra i te peu taiata, te viivii, e te haerea haapao ore. Na roto i te haapaeraa i te peu haamori idolo, te fanaˈo nei tatou i te oaoa e noaa mai ia farii Iehova ia tatou i roto i teie nei tuhaa. (Ioane 1, 5:21) I te mea e aita tatou e rave ra i te peu tahutahu, ua tiamâ tatou i te mana o te mau demoni. Aita to tatou autaeaeraa kerisetiano e faainohia ra na roto i te mau enemiraa, te feii, te pohehae, te riri, te aimârôraa, te amahamaharaa, te mau pǔpǔ hairesi, e te faahinaaro. E eita tatou e erehia i to tatou oaoa na roto i te mau inuraa ava e te mau arearearaa. Ua faaara o Paulo e eita te feia e faaohipa ra i te mau ohipa a te tino, e fanaˈo i te Basileia o te Atua. No te mea e te pee ra tatou i teie mau parau, e nehenehe ta tatou e tapea maite i te tiaturiraa oaoa o te Basileia.—Galatia 5:19-21.

13. Eaha te hotu ta te varua moˈa o Iehova e faatupu?

13 Te horoa maira te tiamâraa no ǒ mai i te Atua i te oaoa no te mea te faaite ra te mau kerisetiano i te mau hotu o te varua o Iehova. Ia au i te mau parau a Paulo i to Galatia, mea ohie roa ia ite e ua riro te mau ohipa a te tino hara nei mai te mau raau taratara tei taa ê roa e te hotu nehenehe o te varua oia hoi te here, te oaoa, te hau, te faaoromai, te hamani maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû, e te hitahita ore, i tanuhia i roto i te mau mafatu paieti. Ma te opua maite e ora ma te patoi i te mau hinaaro o te tino hara, te hinaaro nei tatou ia arataihia tatou e te varua o te Atua e ia pee maite ia ˈna. E faariro te varua ia tatou ei feia haehaa e te hau, eiaha râ ei feia “faateitei faufaa ore noa, i te faaoooraa te tahi i te tahi, e te feiiraa te tahi i te tahi.” Ma te feaa ore, mea oaoa mau ia amui atu i roto i te feia e faaite ra i te mau hotu o te varua!—Galatia 5:22-26.

Te tahi atu mau tumu no te oaoa

14. Eaha te haana tamaˈi o ta tatou e titau ra no te aro atu i te mau puai varua iino?

14 Taatihia e te tiamâraa a te Atua i te pae varua, e noaa mai te haamaitairaa o te parururaa i mua ia Satani e te mau demoni. No te manuïa i roto i ta tatou aroraa i te mau puai varua iino, e tia ia tatou ia ahu i “te haana tamaˈi atoa a te Atua.” E tia ia tatou ia tatua i to tatou tauupu i te parau mau e ia ahu i te tapoˈi ouma o te parau-tia. E tia ia tatou ia taamu i to tatou avae i te tiaa o te parau apî maitai o te hau. Mea titau-atoa-hia te paruru rahi o te faaroo no te ape i te mau ihe auahi o te varua ino. E tia ia tatou ia tuu i te taupoo o te ora e ia faaohipa i “te ˈoˈe a te [v]arua,” oia hoi te Parau a te Atua. E oia atoa, ia “pure tuutuu ore i te mau pure atoa ra, e te ani a te [v]arua ra.” (Ephesia 6:11-18) Ahiri e e ahu tatou i te haana tamaˈi i te pae varua e e patoi atu tatou i te ohipa demoni, eita ïa tatou e mǎtaˈu e e oaoa noa tatou.—A faaau e te Ohipa 19:18-20.

15. Eaha te haamaitairaa oaoa ta tatou e fanaˈo nei no te mea te pee nei tatou i te Parau a te Atua?

15 E oaoa tatou no te mea ua au maite to tatou haerea i te Parau a te Atua, e ua tiamâ tatou i te manaˈo faahapa e roohia nei i nia e rave rahi feia rave hara. ‘Te faaitoito nei tatou eiaha roa ˈtu ei hara i te Atua e i te taata atoa nei.’ (Ohipa 24:16) No reira, eiaha tatou ia mǎtaˈu i te faautuaraa a te Atua e naeahia i te feia rave hara tatarahapa ore. (Mataio 12:22-32; Hebera 10:26-31) Ia faaohipa tatou i te aˈoraa a te Maseli 3:21-26, e tia ia tatou i te tupuraa o teie mau parau: “E tapeâ oe i te paari maitai e te haapao; o te ora ïa no to oe ra varua, e o te nehenehe ïa i nia i to oe ra aˈî. Ei reira oe e haere noa ˈi na to oe ra eˈa ma te ora, e e ore to avae e turori. Ia taoto oe i raro ra, e ore ïa e mǎtaˈu; e taoto noa hoi oe i raro, e e mâha to oe taoto. Eiaha oe e mǎtaˈu i te haamǎtaˈu ia faauˈana mai, e te pau i te feia paeiti ore ia fatata mai: o Iehova hoi to oe tiaturiraa, e na ˈna e tiai i to oe avae ia ore ïa ia fifi i te marei.”

16. Nafea te pure ia riro ei tumu no te oaoa, e eaha te ohipa a te varua o Iehova i roto i teie nei tuhaa?

16 Te tahi atu tumu tatou e oaoa ˈi, oia hoi maoti te tiamâraa no ǒ mai i te Atua e nehenehe tatou e haafatata ˈtu ia Iehova na roto i te pure ma te manaˈo papu e e faaroo mai oia ia tatou. Oia, e pahonohia ta tatou mau pure no te mea te faatupu nei tatou i te “mǎtaˈu [faatura] ia Iehova.” (Maseli 1:7) Hau atu, te tauturuhia nei tatou ia faaea tamau noa i roto i te here o te Atua na roto i ‘te pureraa ma te varua moˈa.’ (Iuda 20, 21) E na reira tatou na roto i te faatupuraa i te hoê mafatu fariihia e Iehova e na roto i te pureraa i raro aˈe i te mana o te varua no te mau ohipa e tuea ra e to ˈna hinaaro e ta ˈna Parau, e faaite ra hoi ia tatou nafea ia pure e eaha te tia ia ani i roto i ta tatou mau pure. (Ioane 1, 5:13-15) Mai te peu e e farerei tatou i te ati e eita tatou e ite e eaha te ani i roto i te pure, ‘e turu atoa mai te varua i to tatou nei paruparu, aore hoi tatou i ite maitai i te mea au ia pure tatou.’ E pahono te Atua i teie mau huru pure. (Roma 8:26, 27) E pure anaˈe no te ani i te varua moˈa e a vaiiho ia ˈna ia faahotu i roto ia tatou i to ˈna mau hotu o te titau-rahi-hia no te faaruru i te mau tamataraa taa ê. (Luka 11:13) E faarahi atoa tatou i to tatou oaoa mai te peu e e tuatapapa tatou ma te pure e te tuutuu ore i te Parau faauruahia e te varua a te Atua e te mau buka kerisetiano i faaineinehia i raro aˈe i te aratairaa o te varua.

Haamaitaihia e te tauturu tamau

17. Nafea te mau ohipa i farereihia e Mose e te mau parau a Davida ia faaite e tei pihai iho Iehova i To ˈna nunaa?

17 Ia faaohipa maitai tatou i to tatou tiamâraa no ǒ mai i te Atua, e fanaˈo tatou i te oaoaraa ia ite e tei pihai iho Iehova ia tatou. A faahepo ai te mau huru tupuraa fifi ia Mose ia faarue ia Aiphiti, no te faaroo “itoito maite atura oia i te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i tei ore e itea ia hiˈo ra.” (Hebera 11:27) Aita o Mose i haere o ˈna anaˈe iho; ua ite oia e tei pihai iho Iehova ia ˈna. Oia atoa, ua himene te mau tamarii a Kora e: “O te Atua to matou haapuraa e to matou etaeta, e tauturu fatata ia roohia e te ati ra. E ore ai matou e mǎtaˈu ai, ia arori te fenua, e ia hurihia te mouˈa i raro i te tai: ia haruru te miti e avaavaa aˈera; e ia aueue te mau mouˈa i to ˈna aru.” (Salamo 46:1-3) Mai te peu e mai te reira to outou faaroo i te Atua, eita roa ˈtu oia e faarue mai ia outou. Ua parau o Davida e: “Faarue noâ tau metua tane e tau metua vahine ia ˈu, ei reira Iehova e rave mai ai ia ˈu.” (Salamo 27:10) Auê te oaoa ia ite e te haapao mau ra te Atua i ta ˈna mau tavini!—Petero 1, 5:6, 7.

18. No te aha te feia e fanaˈo nei i te oaoa a Iehova e tiamâ ˈi i te hepohepo?

18 Maoti te oaoa a Iehova, te vai ra ia tatou nei te tiamâraa no ǒ mai i te Atua no te aro i te hepohepo. Te na ô ra o Paulo e: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:6, 7) Te hau a te Atua, o te hoê ïa hau aita e faaauraa e tae noa ˈtu i roto i te mau huru tupuraa atâta roa ˈˈe. Maoti te reira, e vai hau noa to tatou mafatu—mea maitai hoi no tatou i te pae varua, i te pae no te mau manaˈo hohonu, e i te pae tino. (Maseli 14:30) E tauturu atoa oia ia tatou ia tapea i te aifaitoraa o te feruriraa, no te mea ua ite tatou e eita te hoê mea ta te Atua e faatia e nehenehe e haamauiui maoro ia tatou. (Mataio 10:28) E fanaˈo tatou i teie hau no roto mai i te mau taairaa piri e te Atua maoti te Mesia no te mea ua pûpû tatou ia tatou no Iehova e te auraro nei tatou i te aratairaa o to ˈna varua, o te faatupu i te mau hotu mai te oaoa e te hau.

19. Ia tapea tatou i to tatou mafatu i nia i te aha, e oaoa ˈi tatou?

19 Ia haamau tatou i to tatou mafatu i nia i te tiamâraa a te Atua e te tiaturiraa o te Basileia, e tauturu te reira ia tatou ia oaoa noa. Ei hiˈoraa, aita ta tatou e ravea mai te peu e mea maˈimaˈi tatou, tera râ, e nehenehe tatou e pure no te ani i te paari e te puai o te feruriraa no te faaoromai i te reira e e noaa mai te tamǎrûraa ia manaˈonaˈo tatou i te oraora-maitai-raa i te pae varua o ta tatou e fanaˈo ra i teie nei e te mau rapaauraa i te pae tino o te tupu i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia. (Salamo 41:1-3; Isaia 33:24) Noa ˈtu e e tia ia tatou ia faaoromai i te mau haapaeraa i teie mahana, aita e ereraa faahou i te pae no te mau mea faufaa o te oraraa i roto i te Paradaiso fatata roa i te haamauhia i nia i te fenua nei. (Salamo 72:14, 16; Isaia 65:21-23) Oia mau, e turu mai to tatou Metua i te raˈi ra ia tatou i teie nei e na ˈna e faahope roa i to tatou oaoa.—Salamo 145:14-21.

A poihere i to outou tiamâraa no ǒ mai i te Atua

20. Ia au i te Salamo 100:1-5, nafea tatou ia tia ˈtu i mua ia Iehova?

20 Ei nunaa no Iehova, e tia mau â ia tatou ia poihere i te tiamâraa no ǒ mai i te Atua o tei hopoi mai i te oaoa e te mau haamaitairaa e rave rahi. Eita e maerehia i te mea e te faaitoito ra te Salamo 100:1-5 ia tatou ia tomo i mua i to ˈna aro “ma te himene haamaitai.” Te fatu nei Iehova ia tatou e te poihere nei oia ia tatou mai te hoê Tiai mamoe here ra. Oia mau, “e taata [tatou] no ˈna, e te mamoe no tana ra aua.” Te horoa maira to ˈna tiaraa poiete e to ˈna mau huru faahiahia mau i te itoito no te tomo atu i roto i te mau aua o to ˈna vahi moˈa ma te arue e te haamaitai. Te turaihia ra tatou ia “haamaitai i to ˈna iˈoa,” ia faateitei i te Atua ra o Iehova. Hau atu, e nehenehe noâ tatou e tiaturi i to ˈna hamani maitai, aore ra to ˈna aroha, no tatou nei. “I tera ui, i tera ui” e Atua taiva ore o Iehova, ma te faaite i te here aueue ore i te feia e rave ra i to ˈna hinaaro.

21. Eaha te faaitoitoraa tei horoahia i roto i te numera matamua o teie vea, e eaha te tia ia tatou ia rave no nia i te tiamâraa no ǒ mai i te Atua?

21 Ei mau taata tia ore, eita tatou e nehenehe e ape i te mau tamataraa atoa. Tera râ, maoti te tauturu a te Atua, e nehenehe tatou e riro ei mau Ite no Iehova mǎtaˈu ore e te oaoa. Mea anaanatae roa teie mau parau tei papaihia i roto i te numera matamua o teie vea (Tiurai 1879): “A faaitoito . . . e to ˈu taeae e to ˈu tuahine kerisetiano, o te rohi nei i te haere na nia i te eˈa pirihao. Eiaha e haapao i te fifi o te hororaa; ua haamaitaihia e ua haamoˈahia e te avae o te Fatu. A faariro i te mau taratara atoa mai te hoê tiare; te mau ofai oeoe atoa mai te tahi tapao, a horo tia ˈtu ai ia noaa mai te upootiaraa. . . . A tiatonu i nia i te re.” Te tiatonu ra te mau mirioni taata e tavini nei ia Iehova i nia i te re e e rave rahi mau tumu to ratou no te faaitoito e no te oaoa. I pihai iho ia ratou, a tapea maite i te tiamâraa a te Atua. Eiaha e erehia i to ˈna tapao, e ia riro te oaoa o Iehova ei pare no outou.

Nafea outou ia pahono mai?

◻ Nafea “te oaoa o Iehova” ia riro ei pare no tatou?

◻ I te pae faaroo, eaha te mau haamaitairaa ta te tiamâraa a te Atua i hopoi mai na te nunaa o Iehova?

◻ No te aha tatou e tavini ai te tahi e te tahi ma te here?

◻ Eaha vetahi mau haamaitairaa tei taaihia e te tiamâraa a te Atua?

◻ Nafea te nunaa o te Atua e vai oaoa ˈi?

[Hohoˈa i te api 23]

“A faariro i te mau taratara atoa mai te hoê tiare; te mau ofai oeoe atoa mai te tahi tapao, a horo tia ˈtu ai ia noaa mai te upootiaraa”

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono