Te hiaai ra te huitaata nei i te ite a te Atua
“E ite ïa oe i te mǎtaˈu ia Iehova, e noaa ïa ia oe te ite i te Atua.”—MASELI 2:5.
1. No te aha e nehenehe e parauhia e ua riro te mafatu taata nei ei taoˈa aravihi rahi i hamanihia e te Atua?
TAU 5 600 000 000 mafatu taata o te tupaipai ra i nia i te fenua nei i teie taime. I te mau mahana atoa, te tupaipai nei to tatou iho mafatu e 100 000 taime e te pâmu nei oia i te faito e 7 600 litera toto na roto i na 100 000 kilometera uaua o to tatou nei tino. Aita ˈtu uaua iˈo o te ohipa puai atu â i teie taoˈa aravihi rahi i hamanihia e te Atua.
2. Nafea outou ia faataa mai i te mafatu taipe?
2 Te vai atoa ra tau 5 600 000 000 mafatu taipe o te ohipa ra i nia i te fenua nei. I roto i to tatou mafatu taipe e parahi ai to tatou mau manaˈo horuhoru, te mau manaˈo e turai ia tatou, e to tatou mau hiaairaa. O te vairaa ïa o to tatou mau manaˈo, to tatou maramarama, e to tatou mau hinaaro. E nehenehe te mafatu taipe e faateoteo aore ra e faahaehaa, e peapea aore ra e oaoa, e haapoirihia aore ra e haamaramaramahia.—Nehemia 2:2; Maseli 16:5; Mataio 11:29; Ohipa 14:17; Korinetia 2, 4:6; Ephesia 1:16-18.
3, 4. Mea nafea te mau mafatu i te haaputapûraahia e te parau apî maitai?
3 E nehenehe te Atua ra o Iehova e taio i roto i te mafatu o te taata. Te na ô ra te Maseli 17:3 e: “O te pani tamâraa to te ario, e te umu to te auro; o Iehova râ tei tamata i te [mafatu] o te taata nei.” Maoti râ i te taio-noa-raa i roto i te mafatu tataitahi e te faahitiraa i te hoê haavaraa, te faaohipa nei o Iehova i ta ˈna mau Ite no te haaputapû i te mafatu o te taata e te parau apî maitai. Ua tuea te reira e te mau parau a te aposetolo Paulo: “O te tiaoro atoa hoi i te iˈoa o Iehova ra, e hope roa ïa i te ora. Eaha ra te taata nei e tia ˈi ia tiaoro atu ia ˈna, i tei ore i faaroohia e ratou ra? e eaha hoi ratou e tia ˈi ia faaroo ia ˈna, i tei ore ratou i ite ia ˈna? e eaha hoi ratou e ite ai i te faaite ore? Eaha hoi te taata nei e tia ˈi ia faaite ia ore ratou ia tonohia? oia hoi tei papaihia ra e, O te nehenehe o te avae o te feia i hopoi mai i te parau oaoa o te hau e, o tei hopoi mai i te evanelia o te maitai ra e!”—Roma 10:13-15.
4 Ua oaoa roa o Iehova i te tonoraa i ta ˈna mau Ite i te hopea o te fenua no te ‘hopoi i te parau apî maitai o te mau mea maitatai ra’ e no te maimi i te feia mafatu farii maitai. Ua hau atu i te 5 000 000 tatou i teie nei—oia hoi te faito e 1 Ite no te tahi tau 1 200 taata i nia i te fenua nei. E ere i te mea ohie ia afai i te parau apî maitai i te mau miria taata i nia i te fenua nei. Te aratai nei râ te Atua i teie ohipa na roto i te arai o Iesu Mesia e te ume mai nei oia i te feia aau haavare ore. No reira, ua tano atura te parau tohu i papaihia i roto i te Isaia 60:22: “E riro te mea iti haihai ei tausani; e o tei riirii ra e riro ei fenua itoito: na ˈu, na Iehova, e faatupu etaeta [faaoioi, MN] i te reira, i to ˈna tau.”
5. Eaha te ite, e eaha te nehenehe e parauhia no nia i te paari o teie nei ao?
5 Tera tau e parauhia ra, i teie nei ïa, e mea papu maitai te hoê mea—te hiaai ra te mau miria taata i nia i te fenua nei i te ite. Ia faataa-ohie-noa-hia, te ite, o te haamatauraa ïa i te mau ohipa i noaa mai na roto i te tamatamataraa, te hiˈopoaraa, aore ra te tuatapaparaa. Mea rahi te ite ta teie nei ao i haaputu mai. Ua ravehia te mau haereraa i mua i te pae no te faurao, te rapaauraa i te taata, e te mau ravea taairaa. O te ite o teie nei ao anei râ ta te huitaata e hiaai mau ra? Eita ïa! Te tamau noa nei te tamaˈi, te haavîraa, te maˈi, e te pohe i te haamauiui i te huitaata nei. Mea pinepine hoi te paari o teie nei ao i te riro mai te one e pee haere noa i te vero mataˈi i roto i te medebara.
6. No nia i te toto, eaha te huru o te ite a te Atua ia faaauhia e te paari o teie nei ao?
6 Ei hiˈoraa: E piti senekele i teie nei, e peu matauhia ia rapaauhia te taata na roto i te iritiraa i te toto. Ua iriti-pinepine-hia te toto o George Washington, te peretiteni matamua o te mau Hau Amui no Marite, i roto i te mau hora hopea o to ˈna oraraa. I te hoê taime, ua na ô ihora oia: “A vaiiho ia ˈu ia pohe hau noa; eita vau e ora maoro faahou.” Ua tano oia, inaha ua pohe oia i taua mahana iho ra—i te 14 no titema 1799. Maoti i te iritiraa i te toto, te tuuhia ra te tapao i teie mahana i nia i te pâmuraa i te toto i roto i te tino o te taata. E mau fifi pohe o tei noaa mai na roto i na ravea e piti nei. Mai mutaa ihora mai â râ, ua faaite te Parau a te Atua e: “A haapae . . . i te toto.” (Ohipa 15:29, MN) E mea tia noa iho â te ite a te Atua, e mea papu e e tano i te mau anotau atoa.
7. Eaha te huru o te ite papu a te mau Papai ia faaauhia e te paari o teie nei ao i te pae no te raveraa i te tamarii?
7 Teie te tahi atu hiˈoraa no te papu-ore-raa o te paari o teie nei ao. E rave rahi mau matahiti to te mau taote i te pae feruriraa tururaa e e tia ia faatia-noa-hia te mau tamarii, i muri aˈe râ, ua farii hoê o teie mau taata e ua hape ratou. Ua parau na te Taatiraa Philosopho-Haaferuriraa no Helemani e, “i roto i te tahi faito,” o te haerea faatia noa “te tumu o te mau fifi o ta tatou e farerei nei e ta tatou mau ui apî.” E opa te paari o teie nei ao i te hoê pae e i te tahi aˈe pae, ia au i te tauiuiraa o te mataˈi, tera râ, aita roa ˈtu te ite papu a te mau Papai i aueue noa ˈˈe. Te horoa nei te Bibilia i te mau aˈoraa aifaito no nia i te raveraa i te tamarii. “E aˈo atu oe i to tamaiti, e mauruuru oe ia ˈna i reira; oia â ïa, e oaoa to aau ia ˈna i reira,” o ta te Maseli 29:17 ïa e parau ra. E tia ia horoahia teie aˈoraa ma te here, inaha ua papai o Paulo e: “O outou hoi, e te feia metua ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo a [Iehova] ra.”—Ephesia 6:4.
“Te ite [iho] i te Atua”
8, 9. Nafea outou ia faataa mai i ta te Maseli 2:1-6 e parau ra no nia i te ite o ta te huitaata e hiaai mau ra?
8 Noa ˈtu e e taata maramarama o Paulo, ua parau oia e: “Te manaˈo ra te hoê taata i roto ia outou na, e e taata paari oia i teie nei ao, ia riro oia ei maamaa, ia paari oia. O te paari hoi o teie nei ao, e mea maamaa ïa i te Atua.” (Korinetia 1, 3:18, 19) O te Atua anaˈe o te nehenehe e horoa mai i te ite ta te huitaata e hiaai mau ra. No nia i teie ite, te na ô ra te Maseli 2:1-6 e: “E tau tamaiti, ia farii mai oe i ta ˈu nei parau, e ia vaiiho maite i ta ˈu parau i pihai iho ia oe; ia fariu mai i to tariˈa i te paari, e ia imi to aau i te ite ra; ia titau hua oe i te haapao maitai, e ia faateitei i to reo ia noaa te ite ra; ia imi hua oe ia ˈna mai te ario ra, e ia paheru hua oe ia ˈna, mai te taoˈa hunahia ra; e ite ïa oe i te mǎtaˈu ia Iehova, e noaa ïa ia oe te ite i te Atua. O Iehova hoi tei horoa mai i te paari, e no roto i to ˈna vaha te parau e te ite.”
9 Te haapao maite nei te feia i turaihia e te mafatu maitai i te paari na roto i te faaohipa-maitai-raa i te ite no ǒ mai i te Atua ra. Te fariu nei ratou i to ratou mafatu i nia i te ite maite, ma te faito maitai i te mau ohipa o ta ratou e haapii ra. Oia mau, te titau nei ratou i te maramarama, oia hoi te aravihi no te ite e mea nafea te mau vaehaa o te hoê tumu parau ia tuati i te tahi e te tahi. Te haa nei te feia aau tia mai te mea ra e te heru ra ratou i te ario e te imi ra ratou i te taoˈa hunahia ra. Eaha râ te taoˈa rahi e itehia mai e te feia mafatu farii maitai? O “te ite [iho] i te Atua.” Eaha ïa teie ite? Ei faaohieraa, o te ite ïa no roto i te Parau a te Atua, te Bibilia.
10. Eaha te tia ia tatou ia rave no te fanaˈo i te oraora-maitai-raa i te pae varua?
10 E mea hapa ore te ite a te Atua, e mea aueue ore, e e horoa oia i te ora. E faaitoito oia i te oraora-maitai-raa i te pae varua. Ua aˈo o Paulo ia Timoteo e: “E tapea maitai i te hiroa parau mau [hohoˈa parau faaora, MN] ta oe i ite ia ˈu nei ra, ma te faaroo e te hinaaro i te Mesia ra ia Iesu.” (Timoteo 2, 1:13) E hohoˈa parau to te hoê reo. Oia atoa, e “hohoˈa parau faaora” to te “reo viivii ore” o te parau mau a te mau Papai, niuhia i nia i te tumu parau a te Bibilia oia hoi te faatitiaifaroraa i te tiaraa mana arii o Iehova na roto i te arai o te Basileia. (Zephania 3:9, MN) E tia ia tatou ia tapea i teie hohoˈa parau maitatai i roto i to tatou feruriraa e to tatou mafatu. Ia ore to tatou mafatu taipe ia maˈihia e ia vai oraora maitai noa tatou i te pae varua, e tia ia tatou ia faaohipa i te Bibilia i roto i to tatou oraraa taatoa e ia faaohipa hua i te mau faanahoraa pae varua ta te Atua e rave nei na roto i te arai o “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45-47; Tito 2:2) Ia haamanaˈo noa tatou e, ia oraora maitai tatou i te pae varua, e titau tatou i te ite a te Atua.
11. Eaha vetahi mau tumu no reira te huitaata nei e hinaaro ai i te ite a te Atua?
11 E hiˈopoa anaˈe vetahi atu mau tumu no reira te mau miria taata i nia i te fenua nei e hinaaro ai i te ite a te Atua. Ua ite anei ratou paatoa e mea nafea te fenua nei e te mau taata i te faraa mai? Aita. Ua ite anei te huitaata taatoa e o vai te Atua mau e ta ˈna Tamaiti? Ua ite anei te mau taata atoa i te mau tumu parau o ta Satani i faahiti no nia i te tiaraa mana arii o te Atua e te taiva-ore-raa te mau taata? Aita atoa. Ua ite anei te pae rahi o te taata e no te aha tatou e ruau ai e e pohe ai? E pahono faahou tatou e aita. Te taa ra anei i te feia atoa o te fenua nei e te faatere ra te Basileia o te Atua i teie nei e te ora nei tatou i roto i te mau mahana hopea? Ua ite anei ratou e te vai ra te mau puai varua iino? Ua noaa anei i te mau taata atoa te ite papu no te fanaˈo i te hoê oraraa utuafare oaoa? E ua ite anei te mau taata e te opuaraa a te Atua no te huitaata auraro, o te oraraa oaoa ïa i roto i te Paradaiso? Te pahonoraa atoa i teie mau uiraa, aita ïa. Papu maitai, te hiaai ra te huitaata nei i te ite a te Atua.
12. Nafea tatou ia haamori i te Atua “ma te varua e te parau mau”?
12 Te hiaai atoa ra te huitaata nei i te ite a te Atua no te mea o ta Iesu i parau i roto i ta ˈna pure i te po hopea o to ˈna oraraa i nia i te fenua nei. Ua putapû roa paha ta ˈna mau aposetolo i te faarooraa ia ˈna ia parau e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3) Te faaohiparaa i teie ite, te reira anaˈe te ravea no te haamori i te Atua ma te fariihia mai. “E Varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi,” o ta Iesu ïa i parau. (Ioane 4:24) E haamori tatou i te Atua “ma te varua” ia turaihia tatou e te mafatu î i te faaroo e te here. Nafea tatou ia haamori ia ˈna ‘ma te parau mau’? Na roto ïa i te haapiiraa i ta ˈna Parau e te haamoriraa ia ˈna ia au i te parau mau o ta ˈna i faaite mai—“te ite [iho] i te Atua.”
13. Eaha te ohipa e faatiahia ra i roto i te Ohipa 16:25-34, e eaha ta tatou e nehenehe e haapii na roto i teie ohipa?
13 E mau tausani taata o te haamata i te haamori ia Iehova i te mau matahiti atoa. E tia anei râ ia faatere i te mau haapiiraa bibilia e te feia anaanatae i roto i te hoê tau maoro, aore râ e nehenehe anei ta te feia aau haavare ore e tapae oioi aˈe i te faito o te bapetizoraa? A hiˈo na i te ohipa i tupu no te taata tiai i te fare tapearaa e to ˈna utuafare i faahitihia i roto i te Ohipa 16:25-34. Tei roto o Paulo raua o Sila i te fare tapearaa i Philipi, e inaha i te tuiraa po, ua haamatara ihora te hoê aueueraa fenua rahi i te mau opani o te fare tapearaa. Ma te manaˈo e ua ora te feia atoa i tapeahia ra, e e faautua-ino-hia oia, te opua ra te taata tiai i te fare tapearaa e haapohe ia ˈna i to Paulo parauraa ˈtu e tei reira pauroa ratou. “Ua parau maira [o Paulo raua o Sila] ia ˈna e te feia atoa i roto i to ˈna ra utuafare i te parau a [Iehova].” E mau Etene teie tiai e to ˈna utuafare e aita to ratou ite no nia i te mau Papai Moˈa. Tera râ, i tera noa po, riro mai nei ratou ei feia faaroo. E hau atu â, “e bapetizohia ihora oia e to ˈna atoa ra i reira ra.” E huru tupuraa matau-ore-hia teie, tera râ, ua haapiihia teie mau taata apî i te mau parau mau matamua e i muri iho to ratou haapiiraa i te tahi atu mau mea i te mau putuputuraa kerisetiano. E nehenehe e ravehia mai te reira te huru i teie mahana.
Te rahi nei te auhune!
14. No te aha e titauhia ˈi ia faatere e rave rahi atu â mau haapiiraa bibilia manuïa i roto i te hoê area taime poto aˈe?
14 E mea maitai roa ahiri e e nehenehe te mau Ite no Iehova e faatere e rave rahi atu â mau haapiiraa bibilia manuïa i roto i te hoê area taime poto aˈe. E mea titau-rahi-hia hoi te reira. Ei hiˈoraa, i roto i te mau fenua no Europa Hitia o te râ, e tapaohia te feia e hinaaro ra e haapii i te Bibilia i nia i te mau tabula tiairaa. Hoê â huru i te tahi atu mau vahi. I te hoê oire no République Dominicaine, no te rahi o te feia i taparu mai i te haapiiraa, aita na Ite e pae o taua vahi ra i vatahia no te faatere i te mau haapiiraa atoa. Eaha ta ratou i rave? Ua faaitoito ratou i te feia anaanatae ia haere i te mau putuputuraa i te Piha no te Basileia e ia tapao i to ratou iˈoa i nia i te tabula tiairaa no te mau haapiiraa bibilia. Hoê â huru tupuraa i roto e rave rahi mau fenua o te ao nei.
15, 16. Eaha te ravea i horoahia mai no te haaparare oioi aˈe i te ite a te Atua, e eaha vetahi mau faataaraa no nia i teie ravea?
15 Te matara ra te mau tuhaa fenua rarahi—te mau aua ootiraa rarahi—no te nunaa o te Atua. Noa ˈtu e te tono ra o Iehova, ‘te Fatu o te auhune’ i te feia rave ohipa hau atu â, mea rahi â te ohipa e toe ra. (Mataio 9:37, 38) No te haaparare oioi aˈe i te ite a te Atua, ua horoa mai te ‘tavini haapao maitai’ i te tahi mea o te faataa poto noa mai i te mau haamaramaramaraa taa maitai ia nehenehe te feia haapii i te Bibilia e haere i mua i te pae varua i muri aˈe i te pene tataitahi. O te hoê ïa buka apî o te nehenehe e tuatapapa-oioi-hia i roto i te mau haapiiraa bibilia i te fare o te taata—peneiaˈe i roto noa i te tahi tau avaˈe. E e ô ohie noa teie buka i roto i ta tatou panie, ta tatou pute, aore ra to tatou atoa pute ahu! Ua oaoa roa te mau hanere tausani taata i ruru mai i te mau tairururaa mataeinaa a te mau Ite no Iehova “Te feia e arue i te Atua ma te oaoa” i te matararaa teie buka apî e 192 api oia hoi Te ite e aratai i te ora mure ore (farani).
16 Ua faaineine te feia papai i roto e rave rau mau fenua i te mau tumu parau o tei hope i te hiˈopoa-maite-hia no te buka Ite. E faaara ïa oia i te anaanatae o te taata i roto i te mau huru fenua atoa. E tiai maoro anei râ tatou hou teie buka apî e matara ˈi na roto i te mau reo o te mau nunaa o te ao nei? Eita, no te mea e mea vitiviti aˈe ia huri i te hoê buka e 192 api i te mau buka rarahi aˈe. I te avaˈe atopa 1995 ra, ua faatia te Tomite no te Papairaa a te Tino Aratai e ia hurihia teie buka mai te reo beretane na roto hau atu i te 130 reo.
17. Eaha te mau tuhaa o te faaohie ia faaohipa i te buka Ite?
17 E riro hoi te mau tuhaa taa ê o te pene tataitahi o te buka Ite i te tauturu i te feia haapii ia haere oioi noa i mua i te pae varua. Te vauvau ra teie buka i te mau parau mau a te mau Papai ia au i te hoê huru o te faaitoito i te taata. Eita oia e tuatapapa maoro i te mau haapiiraa hape. E faaohie te maramarama o te parau e te tatararaa feruri-maitai-hia i te faaohiparaa i teie buka no te faatere i te mau haapiiraa bibilia e no te tauturu i te taata ia taa i te ite a te Atua. Taa ê atu i te mau irava i faahitihia, te vai atoa ra te mau irava bibilia i tapao-noa-hia o ta te taata haapii e nehenehe e hiˈo ia faaineine oia no te tauaparauraa. E nehenehe teie mau irava e taiohia ia faaterehia te haapiiraa mai te peu e e taimehia, noa ˈtu e eita paha e tano e ia anoihia mai te mau tumu parau ê atu o te nehenehe e faanane i te mau manaˈo tumu matamua. Maoti râ, e tia i te feia faatere i te haapiiraa ia tamata i te faataa e i te tufa ˈtu i te taata haapii i te mea ta te buka e haapapu ra i roto i te pene tataitahi. Te auraa ra, e tia ïa i te taata faatere haapiiraa ia tuatapapa maite, ia matara maitai te mau manaˈo matamua i roto i to ˈna feruriraa.
18. Eaha te mau manaˈo tauturu e horoahia ra no nia i te faaohiparaa i te buka Ite?
18 Nafea te buka Te ite e aratai i te ora mure ore ia faaoioi i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ? E nehenehe teie buka e 192 api e haapiihia i roto i te hoê area taime poto, e e navai hoi te ite e noaa mai i te feia “haapaohia [aau farii maitai, MN] no te ora mure ore ra” na roto i te tuatapaparaa i teie buka ia nehenehe ratou e pûpû ia ratou no Iehova e ia bapetizo. (Ohipa 13:48) No reira, e faaohipa maitai anaˈe i te buka Ite i roto i te taviniraa, e tia ˈi. Mai te peu e tei mua roa te hoê taata haapii bibilia i roto i te hoê buka ê atu, peneiaˈe e mea ohie aˈe ia faaoti roa i teie buka. Ahiri aita, te faaitoitohia nei ia tauihia te feia haapii bibilia i nia i te buka Ite. Ia oti teie buka apî, eita e faaitoitohia e ia faaterehia te hoê haapiiraa e teie taata haapii i nia i te piti o te buka. E nehenehe te feia e farii i te parau mau e faahope roa i to ratou ite na roto i te haereraa i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova e oia atoa te taioraa ratou iho i te Bibilia e te mau pueraa papai kerisetiano huru rau.—Ioane 2, 1.
19. Hou e faatere ai i te mau haapiiraa bibilia i nia i te buka Ite, no te aha e mea tano ia hiˈopoa faahou i te mau api 175 tae atu i te 218 o te buka Organisés pour bien remplir notre ministère?
19 Ua papaihia te buka Ite ma te tapao e tauturu i te hoê taata ia pahono i te mau uiraa atoa ta te mau matahiapo e hiˈopoa faahou na muri i te feia poro bapetizo-ore-hia e hinaaro ra e bapetizo ei mau Ite no Iehova. No reira, hou outou e taui ai i ta outou mau haapiiraa bibilia i nia i teie buka apî, te faaitoitohia nei e ia faataa outou i te tahi mau hora no te hiˈopoa faahou i te mau uiraa i te mau api 175 tae atu i te 218 o te buka Organisés pour bien remplir notre ministère.a E tauturu te reira ia outou ia haamatara i te mau pahonoraa i teie mau uiraa i roto i te mau haapiiraa bibilia i nia i te buka Ite.
20. Eaha ta outou e opua ra e rave e te buka Te ite e aratai i te ora mure ore?
20 E tia i te mau taata na te mau vahi atoa ia faaroo i te parau apî maitai. Oia mau, te hiaai ra te huitaata nei i te ite a te Atua, e te faaohipa nei o Iehova i ta ˈna mau Ite no te faaite haere i te reira. I teie nei, te vai ra ta tatou te hoê buka apî i horoahia mai e to tatou Metua here i te raˈi ra na roto i te arai o te tavini haapao maitai e te paari. E faaohipa anei outou i teie buka no te haapii atu i te parau mau e no te faahanahana i te iˈoa moˈa o Iehova? Eita e ore e e haamaitai mai Iehova ia outou a tutava ˈi outou i te tufa ˈtu na te taata e rave rahi te ite e aratai i te ora mure ore.
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
Nafea outou ia pahono?
◻ Nafea outou ia faataa mai i te mafatu taipe?
◻ Eaha te ite a te Atua?
◻ No te aha te huitaata nei e hiaai ai i te ite a te Atua?
◻ Eaha te buka apî i matara mai, e nafea outou ia faaohipa i te reira?
[Hohoˈa i te api 11]
E rave rahi mau tumu no reira te mau miria taata i nia i te fenua nei e hinaaro ai i te ite a te Atua