VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w89 1/12 api 4-8
  • Te ite mau: no te aha e mea hinaarohia e tatou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te ite mau: no te aha e mea hinaarohia e tatou?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te taa-ê-raa?
  • No te aha e mea faufaa roa te ite mau
  • Te hoê tamaiti no te fenua roa
  • E horoa mai te hoê maitairaa i te pae varua haapao-ore-hia i te mau hotu ino
  • Te itoito ia au i te ite mau
  • Te imi ra anei tatou i te mau taoˈa i hunahia?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • ‘Ia rahi hoi to tatou ite papu’
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1996
  • Te hiaai ra te huitaata nei i te ite a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • A tupu noa i te rahi i te ite
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
w89 1/12 api 4-8

Te ite mau: no te aha e mea hinaarohia e tatou?

“I ore atoa ˈi matou i faaea ˈi i te pure ia outou, mai te mahana mai â i ite ai matou ra, e te aniraa ˈtu e ia faaîhia mai outou i te ite i to ˈna ra hinaaro, i te paari i te mau mea atoa, e te ite varua ra.” — KOLOSA 1:9.

1. A faahohoˈa na i te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te ite papu ore e te ite mau.

UA ITE te taatoaraa aore ra fatata eaha te hoê uati, e hia râ tei ite mea nafea taua taoˈa faufaa ra ia tere? Peneiaˈe e aita e papu maitai ra ia outou i te reira, e nehenehe anei râ ta outou e tataratara hoê, e tataˈi atu, e e tamaumau faahou atu? E nehenehe ta te hoê taata tataˈi uati. No te aha hoi? No te mea te vai ra ia ˈna te hoê ite papu e te taatoa no nia i te tereraa o te hoê uati. Te faahohoˈa maitai ra taua hiˈoraa ra i te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te hoê ite papu ore e te hoê ite mau.

2. Eaha te taa-ê-raa e vai ra i roto i na ite e piti ta outou i tapao mai i te pae faaroo?

2 Oia atoa, e manaˈo papu ore to te tahi tau mirioni taata no nia i te Atua. Te parau nei ratou e te tiaturi nei ratou ia ˈna, e pinepine râ ta ratou mau ohipa e faahape i taua faahua-parau-raa ra. I te tahi taime, ua ani aˈera te hoê mitionare i te mau taata ta ˈna e farerei e: “I te mea e e katolika oe, mea papu e te tiaturi nei oe i te Atua.” E pahono ïa te taata ta ˈna e paraparau atura, ma te hiˈo i nia i te raˈi, e: “Oia, mea papu e te vai ra te hoê mea i nia mai, tera râ!” Te faaite ra anei teie mau parau i te hoê ite e i te hoê taa papu no nia i te Atua? Aita roa ˈtu! Te vai noa nei tatou i roto i te taa ore; e no te reira, e pinepine aita to vetahi mau taata e parau nei e e kerisetiano ratou, e haerea kerisetiano. (Hiˈo Tito 1:16.) Te faaite ra o Paulo e e faahopearaa peapea mau to taua huru tupuraa ra. “E o ratou aore i hinaaro i te tapea i te Atua ma te ite atu, ua tuu noa ˈtura te Atua ia ratou i to ratou aau au ore ra, ia rave noa na ratou i te mau mea tia ore ra.” — Roma 1:28.

3. Eaha te ohipa e tupu mai ia faarue anaˈe te mau taata i te ite mau no nia i te hinaaro o te Atua?

3 Eaha te faahopearaa o taua ereraa ra i te pae o te ite mau i faatupuhia i te senekele I? Ua rave noa na te mau taata “i te mau mea tia ore ra: ua îî i te mau parau-tia ore, e te taiata, te hauti, te nounou taoˈa, te riri; ua îî i te feii, te taparahi taata, te tamaˈi, te haavare, te tairoiro, e feia ohumu, e feia parau faaino, e te hinaaro ore i te Atua, e hamani ino, e teoteo, e faaahaaha, e imi mea ino ra, e faaroo ore i te metua, e haapao ore, e faarue faufaa, aore e aroha mau, e te riri mâhâ ore, e te aroha ore”. No te mea aita to ratou e ite mau, aita to ratou mafatu e turaihia ra ia rave i te mea tia. — Roma 1:28-31; Maseli 2:2, 10.

Eaha te taa-ê-raa?

4, 5. Ia au i te mau taata aravihi e tuatapapa ra i te reo heleni, eaha vetahi mau taa-ê-raa e vai ra i roto i te parau gnôsis e te parau épignôsis?

4 Ua haapapuhia te taa-ê-raa i rotopu i te hoê ite papu ore e te hoê ite mau e te reo heleni. Te parau ra te papai tumu no gnôsis, ite, e no épignôsis, ite mau. Ia au i te taata aravihi e tutapapa ra i te reo heleni o W. Vine, teie hoi te auraa o te parau gnôsis, “i te tuhaa matamua, o te hoê titorotororaa, te hoê maimiraa haapao maitai e mea tamau, te hoê imiraa”, i te parau mau bibilia iho â râ i roto i te haapueraa o te mau Papai.

5 Ia au i te tahi atu â taata aravihi e tuatapapa ra i te reo heleni, o J. Thayer, te auraa o te parau épignôsis oia hoi “ite papu e te tano maitai”. Te iho parau haa tei faatuatihia ˈtu, teie ïa to ˈna auraa: “Iteraa i te taatoa, i te hohonuraa; ite ma te papu maitai, ite maitai.” Ua papai o Vine e te parau ra épignôsis, “e au ra i te hoê ite, te hoê haapao-maitai-raa, te hoê hiˈo-faahou-raa tano aore ra taatoa”. Te parau faahou ra oia e te haapapu nei taua parau ra i “te hoê ite taatoa, aore ra taatoa atu â, te hoê faaohiparaa rahi atu â a te taata o tei ite i te taoˈa itehia, tei faatupu i nia ia ˈna i te hoê mana puai roa ˈtu â”. (Na matou e haapapu nei.) Mai ta tatou e ite atu, mea faufaa roa ˈˈe teie faahitiraa parau hopea nei no te kerisetiano.

6. O vai te mau taata papai i te Bibilia e faaohipa ra i te mau parau heleni hurihia na roto i te mau parau “ite” e “ite mau”, e no te aha mea faufaa taua ite mau ra?

6 E piti anaˈe taata papai bibilia teie e faaohipa nei i te parau heleni épignôsis. O Paulo ïa e o Petero, o te faaohipa nei e 20 taimea. Mai te peu e aita o Luka e taiohia, o raua anaˈe atoa o te faaohipa i te parau gnôsis, e 23 taime ta Paulo e e 4 taime ta Petero. E aratai faufaa mau ta raua mau papai no te tauturu ia tatou ia taa i te faufaaraa o te ite mau no to tatou ora. Mai ta Paulo i faahiti atu ia Timoteo, “e mea maitai hoi te reira, e te au, i te aro o to tatou Ora ra o te Atua; o tei hinaaro i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau”. — Timoteo 1, 2:3, 4.

No te aha e mea faufaa roa te ite mau

7. a) Ia roaa mai te faufaa, e tia i taua ite ra ia tapae roa i hea i roto ia tatou? b) Eaha te fifi e tamoemoe nei i te feia e haapao ore ra i te ite?

7 No te ora mai, mea faufaa mau ïa ia roaa i te ite mau no nia i te parau mau haapiihia i roto i te Bibilia. Teie nei râ, e tia i taua ite ra ia tae roa i roto i te mafatu, te pu o te mau hinaaro. Eita oia e nehenehe e vai noa i roto i te feruriraa. Hau atu, i te taime e noaa mai ai taua ite ra, e tia ia faaohipahia te ite o te parau mau e ia faarahi atu â i te reira. No te aha hoi? No te mea, mai te hoê uaua aita e faaohipahia, e nehenehe te ravea e vai ra ia tatou no te haamanaˈo faahou e erehia, e e nehenehe te reira e turai ohie noa ia tatou ia ore e haapao i to tatou maitai i te pae varua; e haamata ïa tatou i te painu e e tapetepete to tatou faaroo. E nehenehe atoa tatou e ore e farii faahou ma te itoito i te “ite i te Atua”. E fatata e itehia taua mau haamarirauraa ra na roto i te hoê toparaa i te pae o te faaohiparaa i to tatou aravihi i te pae o te feruriraa e oia atoa na roto i te hoê haerea tuea ore e te kerisetianoraa. — Maseli 2:5; Hebera 2:1.

8. Eaha te faufaa ta Solomona i horoa no te paari e te ite?

8 Te taa ra ïa ia tatou e no te aha ra o Solomona, a tamau noa ˈi oia i te haapao maitai, i faateitei ai i te paari, te ore e taiva e te aravihi i te pae o te feruriraa. Ua papai aˈera oia e: “Ia ô mai te paari i roto i to aau na, e ia riro te ite ei mea maitai ia oe ra; na te haapao maitai e tiai ia oe i reira; e na te ite e faaora ia oe, ia ore oe ia hape i te eˈa o te feia parau ino rab.” (Maseli 2:10-12). Te matara maira na roto i teie mau parau e e tia ia tatou ia atuatu i te hoê hinaaro hohonu no te ite mau, no te mea e nehenehe te reira e ohipa mai i nia i to tatou mafatu e i nia i to tatou iho ora. Hau atu, o te reira te niu e noaa mai ai te hoê aravihi i te pae feruriraa. No te aha e mea faufaa mau i to tatou nei tau?

9. Eaha vetahi mau enemi o te maitai i te pae varua o te kerisetiano?

9 Te ora nei tatou i “te tau hopea o te aamu o te ao nei”, mai tei tohuhia e Paulo, o tei riro ei “tau e fifi rahi e mea arepurepu mau”. (Timoteo 2, 3:1, Kuen.) Mea fifi roa ˈtu â ïa no te mau kerisetiano ia tapea i to ratou haapao maitai i roto i te hoê ao tei ino roa. Aita e tâuˈa-noa ˈˈe-hia te mau faufaa e te mau faaueraa tumu kerisetiano. I te mau vahi atoa, te arohia nei te faaroo o te mau Ite o Iehova: no ǒ mai i te mau upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano, o te faaite nei i te hoê au-ore-raa ino mau no te poroi o te Basileia ta tatou e afai ra i tera e tera fare; no ǒ mai i te mau apotata, o te ohipa amui nei e te mau upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano; no ǒ mai i te feia mana i te pae rapaauraa, o te hinaaro e faahepo mai ia tatou e i ta tatou mau tamarii, i te pâmûraa toto; no ǒ mai i te feia aivanaa, aita e tiaturi ra i te Atua e i te poieteraa; e i te pae hopea, no ǒ mai i te feia e tamata ra i te faahepo ia tatou ia faarue i to tatou tiaraa no te pae o te oreraa e faaô i roto i te mau ohipa a to teie nei ao. Ua faaineine-maitai-hia taua patoiraa atoa e Satani ra, te arii o te mau pouri e o te ite ore, te enemi o te ite mau. — Korinetia 2, 4:3-6; Ephesia 4:17, 18; 6:11, 12.

10. Tei raro aˈe paha tatou i tei hea mana, e eaha te tia ia tatou ia rave no te patoi atu i te reira?

10 E nehenehe e tupu e, i roto i to ˈna oraraa o te mau mahana atoa, tei raro aˈe te hoê kerisetiano i te hoê mana teimaha o te turai ia ˈna ia rave mai te tahi pae taata, no nia i te raveraa i te raau taero, te inu-hua-raa i te ava, te raveraa i te mau ohipa viivii e te taparahiraa taata, te eiâraa, te haavareraa, te haavarevareraa, te faarueraa i ta ˈna mau haapiiraa aore ra te mea ohie aˈe te imi-noa-raa ma te miimii i te mau mea e navenave ai ra. O te reira ïa te tumu te ite mau e riro ai ei mea faufaa roa. E faatupu to tatou ite no nia i te Parau a te Atua e no nia i ta ˈna mau opuaraa i te hoê mana maitai i nia i to tatou mau manaˈo e ta tatou mau ohipa; e e nehenehe taua mana ra e rahi roa mai, mai te hohonuraa o to tatou ite. — Roma 12:1, 2.

Te hoê tamaiti no te fenua roa

11, 12. Eaha te hoê aamu tei tupu mau e faaite ra e e mea maamaa ia faarue i te ite mau o te parau mau?

11 No te faahohoˈa i taua faaueraa tumu ra, e faahiti na tatou i te hiˈoraa o te hoê tamaiti e ua faahemahia to ˈna here no te parau mau i te 14raa o to ˈna matahiti e ua bapetizo-aˈena-hia oia. Mai te mau taurearea e rave rahi, mea au roa na ˈna te ohipa faaetaetaraa tino, te tueraa popo iho â râ. Ua tupu râ te hoê fifi. E hauti ta ˈna fare haapiiraa i te tueraa popo i te mau po i reira te amuiraa e faatupu ai ta ˈna mau putuputuraa. Aita taua taurearea kerisetiano i puai maitai i te pae varua no te ite i te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te faufaa iti o te tueraa popo e te faufaa o te vai noa mai o te mau putuputuraa kerisetiano ta ˈna e apiti nei e to ˈna metua vahine, e vahine ivi hoi, e to ˈna mau taeae e tuahine e mea apî aˈe ia ˈna. Ua faaea atura oia i te rave ia au i te ite mau e ua opua aˈera oia i te faarue i te parau mau. Ua tiavaruhia ˈtura oia. I muri iho, ua rave ihora oia i ta ˈna tau faehau e i reira to ˈna tamataraa i te raau taero.

12 I te matahiti 1986, ua hope atura te tau faehau a taua taurearea ra, e ua hoˈi faahou atura to ˈna manaˈo. Ma te papai atu i te hoê hoa o to ˈna fetii — tei roto hoi oia i te tomite haava o tei tiavaru ia ˈna —, ua parau atura oia ia ˈna e: “Ua oaoa roa vau i te faaite atu ia oe i te hoê parau apî faufaa mau: Tei roto faahou vau i te parau mau. (...) Ua ite atura vau i ta te aposetolo Paulo i parau i roto i te Korinetia 2, 4:4, e te vai ra te hoê atua o taua amuiraa o te mau mea nei o te haapouri nei i te mau feruriraa. Mea roa i teie nei, aita vau i ite — ma te faaau i te pae varua — i te mau ohipa e tupu ra na pihai iho ia ˈu. A faarue ai au i te parau mau, aita vau i ite i te eˈa atâata ta ˈu e pee ra. I roto râ i te roaraa o te tau e ma te tauturuhia e te Atua ra o Iehova, ua ite au e ua hape vau e e haerea ino mau to ˈu.” — Hiˈo Luka 15:11-24.

13. Mai te peu e e tatarahapa mau ratou, eaha te faahopearaa oaoa ta te feia i hiˈa e nehenehe e ite atu (Timoteo 2, 2:24-26)?

13 Ua hoˈi faahou mai taua taurearea ra i nia i te eˈa o te ite mau. E nehenehe ta ˈna i teie nei “[e faaau i to ˈna] haerea i te Fatu i te mau mea atoa e mauruuru ai ra”. Ma te haere faahou mai i roto i te mau amuiraa kerisetiano, e nehenehe atoa ta ˈna e ‘faatupu i te mau ohipa maitatai, e ia rahi hoi to ˈna ite i te Atua’. Auê hoi haamaitairaa, auê hoi tamahanahanaraa ta ˈna i horoa na to ˈna fetii a riro faahou mai ai oia ei pǐpǐ na te Mesia! Ua ite anei outou i te tahi mau hiˈoraa mai te reira te huru? — Kolosa 1:9, 10; Mataio 11:28-30.

E horoa mai te hoê maitairaa i te pae varua haapao-ore-hia i te mau hotu ino

14. a) Eaha te tia ia tatou ia rave no te ore e hiˈa? b) Eaha te ohipa i tupu no vetahi mau kerisetiano?

14 Eaha te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i roto i te mau tupuraa mai te reira te huru? I te taime e noaa ˈi te ite mau no nia i te parau mau, e tia ia tatou ia faaamu noa i te mau “tereraa” o to tatou roro i te pae varua, ia ore tatou e hiˈa. Mai te peu e eita tatou e haapao i ta tatou haapiiraa tataitahi e ta tatou haapiiraa e te utuafare, te mau putuputuraa kerisetiano e te taviniraa, e iti mai ïa to tatou mau taoˈa e noaa mai i te pae varua. Eaha ïa te ohipa o te tupu mai? E nehenehe te hoê kerisetiano, o tei puai i roto i te faaroo e tae roa i teie nei, e painu e tae roa ˈtu i te rave i te hoê ohipa ino: peneiaˈe e faaohipa oia i te peu viivii i te pae morare aore ra e vaiiho oia ia ˈna ia hee i nia i te eˈa tipuupuu haere noa o te manaˈo feaa e o te haavare o te aratai tia ˈtu i te haapiiraa apotata (Hebera 2:1; 3:12; 6:11, 12). Ua hoˈi roa atoa vetahi feia maamaa i te mau haapiiraa a Babulonia, mai te Toru Tahi e te pohe-ore-raa o te nephe!

15. Eaha ta Petero e parau ra no te mau kerisetiano tei hiˈa?

15 Te ite nei ïa teie mau parau a Petero i ǒ nei i te hoê faaohiparaa: “Ua ora hoi ratou i te viivii o teie nei ao i te ite i te Fatu ra i te ora ia Iesu Mesia, a fifi faahou ai e ua vi â ratou i te reira, e ino rahi tei to ratou hopea i tei mutaa ihora. E huru maitai aˈe ratou ahiri eiaha roa ia ite i te parau-tia ra, eiaha ia ite ra a fariu ê atu ai i te parau moˈa i tuuhia ˈtu ia ratou ra. Ua tupu iho nei râ ia ratou te maa parau mau ra e, Ua hoˈi te urî i to ˈna iho ruai, e te maiaa i mâ ra i to ˈna taaviriviriraa i te vari.” — Petero 2, 2:20-22.

16. a) Mea nafea to vetahi vaiihoraa ia ratou ia hutihia to ratou manaˈo? b) Eaha te mau ohipa e ravehia ra e te feia e hiˈa nei?

16 I te rahiraa o te taime, no te manaˈo miimii tatou e faarue ai i te ite mau no nia i te parau mau. Aita te feia e haere ra na nia i taua eˈa ra e hinaaro faahou ra e amo i te hopoia e amui tamau i te mau putuputuraa kerisetiano aore ra ia apiti atu i te taviniraa i tera e tera fare. Te puhipuhi faahou ra vetahi pae i te avaava! Ua oaoa roa vetahi pae ia ore e faaite faahou e e mea taa ê ratou i to teie nei ao no nia i te tumu parau o te faaô-ore-raa i roto i te ohipa a to teie nei ao aore ra no nia i te faaohiparaa ino o te toto. Auê hoi ratou i te tiamâ i teie nei! E nehenehe atoa ratou e maiti no te tahi aore ra te tahi o te mau pǔpǔ politita o te “puaa [taehae]”. (Apokalupo 13:1, 7.) Ua vaiiho taua mau taata ra o tei papu ore te manaˈo e ia hutihia ratou e ia aratai-atea-hia ratou i te eˈa afaro o te ite mau e te mau taata ‘e parau faatiamâ ia ratou, e e tîtî hoi ratou iho na te ino’. — Petero 2, 2:15-19.

17. Te tuu nei te feia o te atea ra i te ite mau o te parau mau ia ratou i mua i tei hea fifi?

17 Mai te peu e eita ratou e tatarahapa e eita ratou e hoˈi mai i te parau mau, te tuu nei taua mau taata ra ia ratou i raro aˈe i te haavaraa ta Paulo i parau e: “Ua noaa na ia tatou te ite i te parau mau a rave hinaaro mau ai i te hara, aita roa ˈtu e taraehara toe, area e manaˈonaˈoraa riaria i te utua, e te riri uˈana e pau roa ˈtu ai te mau enemi ra.” E ereraa mau iho â ïa i te paari e te maramarama te faarueraa i te ite mau a te Atua ra o Iehova e a Iesu Mesia no te mau haapiiraa apotata a te amuiraa faaroo kerisetiano. — Hebera 6:4-6; 10:26, 27.

Te itoito ia au i te ite mau

18. No te aha, ia au i te parau a Paulo, aita te mau upoo faatere ati iuda i farii i te Mesia?

18 I te tau o Paulo, mea papu maitai e e ite to te mau upoo faatere ati iuda no nia i te mau Papai hebera. Teie nei râ, e ite mau râ anei? Ua huti mai anei oia i taua mau ati Iuda ra i te Mesia, e ua farii anei ratou ia ˈna ei Mesia tei tǎpǔhia? Ia au i te parau a Paulo, no te mea te imi noa nei ratou e ia faaitehia to ratou parau-tia maoti te Ture, aore ratou i hinaaro e auraro i te “Mesia (...) [o tei] faahope i te ture”. No reira Paulo i parau atu ai no nia ia ratou e: “O vau te ite ia ratou, e itoito to ratou i ta te Atua, e ere râ i te itoito ite.” — Roma 10:1-4.

19, 20. a) Nafea e noaa ˈi ia tatou i te ite mau? b) Eaha ra te mau uiraa e vai noa ra?

19 No reira, nafea e noaa ˈi ia tatou iho i taua ite mau ra? Na roto i te haapiiraa tataitahi e te feruri-hohonu-raa, te pure e te amuiraa i te mau putuputuraa. No te reira, e tia ia tatou ia faaî noa i to tatou mau “ito” i te pae varua. Aita noa e navai i te ite tei noaa mai a farii ai tatou i te parau mau. E tia ia tatou ia tamau â i te amu i te maa i te pae varua paari mau, oia hoi te ite mau, na roto i te haapiiraa tataitahi feruri-maitai-hia. Ua tano maitai ïa te aˈoraa a Paulo e na ô ra e: “Area te maa etaeta ra, na te taata paari ïa, na te feia no te mataro i ite ai to ratou aau i te maitai e te ino. E teie nei, e vaiiho noa ˈˈe na i te parau matamua o te Mesia ra, e haere â tatou i mua i te paari mau ra; eiaha râ ma te haamau faahou i te tumu ra i te tatarahapa i te ohipa pohe, e te faaroo i te Atua ra. (...) E e na reira hoi tatou, ia tia i te Atua ra.” — Hebera 5:14 e tae atu i te 6:3.

20 I roto i taua mau huru tupuraa ra, eaha ïa te mau mauhaa e vai ra ia tatou nei no te tauturu ia tatou ia noaa mai i te ite mau? I te mea e mea rahi roa ta tatou ohipa, afea roa e nehenehe ai ta tatou e haapii i te Parau a te Atua? Na te tumu parau i muri iho e tuatapapa i taua mau uiraa ra e te tahi atu â.

[Nota i raro i te api]

a E itehia te tabula no taua parau ra i roto i te Faahororaa taatoa o te mau Papai Moˈa — Tatararaa a te ao apî (beretane), api 17; oia atoa, Philemona 6 (hiˈo Te tatararaa e te faahororaa o te Basileia, beretane).

b No te hoê ite hau atu â no nia i te mau taa-ê-raa o te auraa e vai ra i roto i te mau parau “ite”, “aravihi i te pae o te feruriraa”, “paari” e te tahi atu e itehia i roto i te buka a te mau Maseli, a hiˈo i te Tauturu no te taa-maitai-raa i te Bibilia (farani) (neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.), api 324, 1277, 1339.

Mau uiraa

◻ Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te “ite” e te “ite mau”?

◻ No te aha e mea faufaa roa te ite mau i teie mau tau hopea nei?

◻ Nafea e nehenehe ai vetahi pae e faahemahia no te fariu roa i te parau mau?

◻ Eaha te faaararaa ta Petero e horoa nei no te faaitoito ia tatou ia ore e faarue i te ite mau?

◻ Eaha te tia ia tatou ia rave ia noaa mai ia tatou i te ite mau e no te tapea i te reira?

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono