“E haafatata ˈtu i te Atua”
“E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou.”—IAKOBO 4:8.
1, 2. (a) Eaha ta te taata e pinepine i te faahua parau? (b) Eaha te aˈoraa ta Iakobo i horoa, e no te aha i tia ˈi ia na reira?
“TEI ia matou ra te Atua.” Ua faaunauna taua mau parau ra i te mau taipe aiˈa e i te ahu atoa o te mau faehau. Ua nanaˈohia te mau parau ra “Te tiaturi nei matou i te Atua” i nia i te mau moni huˈahuˈa e te mau moni papie e rave rahi roa no teie nei tau. E peu matauhia e te taata ia faahua parau e e taairaa piri to ratou e te Atua. Teie râ, aita anei outou e manaˈo ra e e titauhia no te fanaˈo mau i taua taairaa ra hau atu i te paraparau-noa-raa no nia i te reira aore ra i te faaiteraa i te poroi faatianiani?
2 Te faaite ra te Bibilia e e nehenehe e faatupu i te taairaa e te Atua. E titauhia râ te tutavaraa. I tia atoa na i te tahi mau Kerisetiano faatavaihia i te senekele matamua ia haapaari i to ratou taairaa e te Atua ra o Iehova. I titauhia na i te tiaau Kerisetiano ra o Iakobo ia faaara i te tahi pae no te tahi mau hinaaro pae tino to ratou e te viivii pae varua. I roto i taua aˈoraa ra, ua horoa atoa oia i teie aˈoraa nanonano: “E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou.” (Iakobo 4:1-12) Eaha ta Iakobo i hinaaro e parau i te na ôraa e “e haafatata ˈtu”?
3, 4. (a) Eaha paha tei haamanaˈohia i te tahi o te feia taio i ta Iakobo rata i te senekele matamua na roto i te parau ra “e haafatata ˈtu i te Atua”? (b) No te aha e papu ai ia tatou e e nehenehe iho â e haafatata ˈtu i te Atua?
3 Ua faaohipa Iakobo i te hoê parau i matauhia e te feia taio e rave rahi no te senekele matamua. Ua horoa te Ture a Mose i te mau faaueraa taa maitai i te mau tahuˈa no nia i te ravea e “faafatata mai” ai ia Iehova ei tia no to ˈna nunaa. (Exodo 19:22) Mea na reira paha ïa te feia i taio i ta Iakobo rata i te haamanaˈoraahia eiaha e haafaufaa ore i te haafatataraa ˈtu ia Iehova. To Iehova hoi te tiaraa tura roa ˈˈe i te ao taatoa.
4 I te tahi aˈe pae, mai ta te hoê aivanaa Bibilia e tapao ra, “te faaite ra teie aˈoraa [i roto i te Iakobo 4:8] i te manaˈo maitai puai roa.” Ua ite Iakobo e ua titau noa iho â Iehova ma te here i te taata hara ia haafatata ˈtu ia ˈNa. (Paraleipomeno 2, 15:2) Maoti te tusia o Iesu e nehenehe ai e haafatata mau atu â ia Iehova. (Ephesia 3:11, 12) I teie tau, ua horoahia te ravea e haafatata ˈtu ai i te Atua na te mau mirioni taata! E nafea râ tatou ia faaohipa i teie ravea faahiahia? E hiˈopoa poto mai tatou e toru ravea e haafatata ˈtu ai tatou i te Atua ra o Iehova.
Ia ‘noaa noa te ite’ i te Atua
5, 6. E nafea te hiˈoraa o te tamarii ra o Samuela e faataa ˈi eaha te auraa ia ‘noaa te ite’ i te Atua?
5 Ia au i te Ioane 17:3 (MN), ua na ô Iesu e: “Teie hoi te ora mure ore, ia [noaa to] ratou [ite] ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” Mea ê rii te mau huriraa e rave rahi i teie irava i ta te Traduction du monde nouveau. Eita ratou e parau ‘ia noaa te ite’ i te Atua, e huri noa ratou i te ihoparau ei “ite” i te Atua. Te tapao ra râ te tahi mau aivanaa e e auraa ê atu â to te taˈo i faaohipahia i roto i te reo Heleni tumu—te hoê ohipa tamau o te aratai atu i te pae hopea i te matau-maitai-raa i te tahi atu.
6 E ere te matau-maitai-raa i te Atua i te hoê manaˈo apî i te tau o Iesu. I roto i te mau Papai Hebera, ei hiˈoraa, te taio nei tatou e, a tamarii noa ˈi Samuela, “aitâ” oia “i ite ia Iehova.” (Samuela 1, 3:7) O te auraa anei e mea iti roa to Samuela ite i to ˈna Atua? Eita. Ua haapii rahi mau â to ˈna na metua e te mau tahuˈa ia ˈna. Ia au râ i te hoê aivanaa, e nehenehe te taˈo Hebera i faaohipahia i roto i taua irava ra e “faaohipahia no te matau-maitai-roa-raa.” Aitâ Samuela i matau maitai roa ˈtura ia Iehova, mai i muri aˈe i to ˈna riroraa ei auvaha na Iehova. A paari noa mai ai Samuela, ua matau mau oia ia Iehova, ua fanaˈo mau i te taairaa piri e oia.—Samuela 1, 3:19, 20.
7, 8. (a) No te aha e ore ai e tia ia tatou ia taiâ i te mau haapiiraa hohonu aˈe o te Bibilia? (b) Eaha te tahi nau parau mau hohonu o te Parau a te Atua e mea maitai ia haapii tatou?
7 Te noaa ra anei ia outou te ite ia Iehova e ia matau maitai roa outou ia ˈna? No te na reira, e tia ia outou ia “hiaai maite” i te maa varua ta te Atua e horoa ra. (Petero 1, 2:2) Eiaha e mauruuru i te mau haapiiraa tumu noa. A tutava e ia noaa te tahi o te mau haapiiraa hohonu aˈe o te Bibilia. (Hebera 5:12-14) Te taiâ ra anei outou i taua mau haapiiraa ra a manaˈo ai e mea fifi roa? Mai te peu e e, a haamanaˈo e o Iehova te “Orometua Rahi roa ˈˈe.” (Isaia 30:20, MN) Ua ite oia e nafea ia faatae i te pue parau mau hohonu i roto i te feruriraa o te taata tia ore. E e nehenehe ta ˈna e haamaitai i ta outou mau tutavaraa haavare ore e taa ˈi te mea ta ˈna e haapii maira.—Salamo 25:4.
8 Eaha hoi e ore ai e hiˈopoa ia outou iho no nia i “te mau mea hohonu atoa a te Atua ra.” (Korinetia 1, 2:10) E ere te reira i te mau tumu parau tauaparauraa haumani mai tei mârôhia e te feia teologia e ekalesiatiko, e mau haapiiraa tumu faufaa râ o te horoa mai i te haroaroaraa i roto i te feruriraa e te aau o to tatou Metua î i te here. Ei hiˈoraa, mea au roa e te hoona atoa ei maimiraa e ei haapiiraa o tatou iho te mau tumu parau mai te hoo, te “parau aro [moˈa],” e te mau faufaa e rave rau ta Iehova i faaohipa no te haamaitai i to ˈna nunaa e no te faatupu i ta ˈna mau opuaraa, e e rave rahi atu â mai te reira.—Korinetia 1, 2:7; MN.
9, 10. (a) No te aha e mea atâta ˈi te teoteo, e na te aha e tauturu mai ia ape i te reira? (b) No nia i te ite ia Iehova, no te aha e tia ˈi ia tatou ia tutava i te vai haehaa?
9 A tupu ai to outou ite i te pue parau mau pae varua hohonu, a ara i te mea atâta ra o te nehenehe e apiti mai i te ite—te teoteo. (Korinetia 1, 8:1) Mea atâta te teoteo, e faaatea ê hoi te reira i te taata i te Atua. (Maseli 16:5; Iakobo 4:6) A haamanaˈo, aita e tumu e faaahaaha ˈi te taata no to ˈna ite. Ei hiˈoraa, e rave anaˈe i teie mau parau no roto i te omuaraa o te hoê buka o te haapopou i te mau haereraa i mua apî roa ˈˈe a te taata i te pae o te ihi: “A rahi noa ˈtu ai to tatou ite, e rahi atoa ˈtu tatou i te taa mai te aha to tatou nainai. . . . Te mau mea atoa ta tatou i haapii, mea iti roa ïa ia faaauhia i te toe râ i te haapii.” Mea au mau taua haehaa ra. Ei teie nei, no nia i te puea ite rahi roa ˈˈe—te ite i te Atua ra o Iehova—e tumu rahi atu â ta tatou e vai haehaa noa ˈi. No te aha?
10 A tapao na i te tahi mau parau o te Bibilia no Iehova. “Te hohonu rahi hoi o to oe ra mau manaˈo!” (Salamo 92:5) “To [Iehova] ite e mea itea ore ia imi.” (Salamo 147:5) “To ˈna ite, e ore e noaa ˈtu ia titau!” (Isaia 40:28) “Auê te rahi hau ê atu o [te taoˈa e] te paari e te ite o te Atua e!” (Roma 11:33; MN) Papu maitai, eita e noaa ia tatou i te ite i te mau mea atoa no nia ia Iehova. (Koheleta 3:11) Ua haapii mai oia e rave rahi mau mea maere, teie râ, e puea ite otia ore noa to mua te tia ia tatou ia haapii. Aita anei tatou e manaˈo ra e mea reˈareˈa e te faahaehaa taua ravea ra? A haapii ai tatou, e faaohipa noa anaˈe ïa i to tatou ite ei niu no te haafatata ˈtu ia Iehova e no te tauturu ia vetahi ê ia na reira atoa—eiaha roa ˈtu râ ei ravea e faateitei ai ia tatou iho i nia ˈˈe ia vetahi ê.—Mataio 23:12; Luka 9:48.
A faaite i to outou here ia Iehova
11, 12. (a) Ia nafea te ite no nia ia Iehova e noaa ra ia tatou ia ohipa i nia ia tatou e tia ˈi? (b) Na te aha e faataa e mea mau anei te here o te hoê taata i te Atua?
11 Ma te tano, ua taai te aposetolo Paulo i te ite i te here. Ua papai oia e: “E te pure nei au ia tupu maite â to outou hinaaro e ia rahi atu â ma te ite e te haroaroa o te aau ra.” (Philipi 1:9) Eiaha tatou ia teoteohia i te pue parau mau atoa ta tatou e haapii no nia ia Iehova e ta ˈna mau opuaraa, ia faarahi râ te reira i to tatou here i to tatou Metua i te raˈi.
12 Papu maitai, aita te taata e rave rahi e faahua parau ra e here i te Atua e here mau atura. E manaˈo rotahi paha to ratou no nia i te mau huru aau o te faaî i to ratou mafatu. Mea maitai taua mau huru aau ra, mea popou atoa, ua au anaˈe i te ite mau. E ere râ te reira noa te here mau i te Atua. Eaha hoi e ore ai? A tapao na mea nafea to te Parau a te Atua faataaraa i taua here ra: “Teie hoi te hinaaro i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau.” (Ioane 1, 5:3) Mea mau ïa te here ia Iehova mai te peu noa e e faaitehia na roto i te mau ohipa auraro.
13. E nafea te mǎtaˈu i te Atua ia tauturu mai ia faaite i to tatou here ia Iehova?
13 E tauturu mai te mǎtaˈu ia Iehova ia auraro atu ia ˈna. E tupu mai teie mǎtaˈu e teie faatura rahi ia Iehova ia noaa ia tatou te ite ia ˈna, ia haapii tatou no nia i to ˈna moˈaraa, to ˈna hanahana, to ˈna mana, to ˈna parau-tia, to ˈna paari, e to ˈna here otia ore. Mea faufaa roa taua mǎtaˈu ra no te haafatata ˈtu ia ˈna. Oia mau, a tapao na i ta te Salamo 25:14 e parau ra: “Te parau moe a Iehova ra, tei te feia ïa i mǎtaˈu ia ˈna ra.” No reira, mai te peu e te vai ra to tatou mǎtaˈu maitai eiaha e faariri i to tatou Metua here i te raˈi, e nehenehe tatou e haafatata ˈtu ia ˈna. E tauturu mai te mǎtaˈu i te Atua ia haapao i te aˈoraa paari i papaihia i roto i te Maseli 3:6: “Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” Eaha ïa te auraa?
14, 15. (a) Eaha te tahi mau faaotiraa ta tatou e rave i roto i te oraraa i te mau mahana atoa? (b) E nafea tatou ia rave i te mau faaotiraa o te faaite e e mǎtaˈu tatou i te Atua?
14 E tia ia outou ia rave i te mau faaotiraa i te mau mahana atoa, te mea rahi e te mea nainai. Ei hiˈoraa, teihea huru aparauraa ta outou e rave e to outou mau hoa haapiiraa, ohipa, e tapiri? (Luka 6:45) E rave anei outou i te ohipa e tiai maira ia outou ma te itoito, aore ra e imi anei outou i te ravea e oti ai te ohipa ma te faaiti roa i te tutavaraa? (Kolosa 3:23) E haafatata ˈtu anei outou i te feia mea iti aore ra aita roa ˈtu to ratou e here ia Iehova, aore ra e tutava anei outou i te haapaari i to outou mau taairaa e te feia maitai i te pae varua? (Maseli 13:20) Eaha ta outou e rave, noa ˈtu te iti, no te faahaere i te mau maitai o te Basileia o te Atua i mua? (Mataio 6:33) Mai te peu e e aratai tera mau faaueraa tumu bibilia mai tei faahitihia i ǒ nei i ta outou mau faaotiraa i te mau mahana atoa, te haapao ra iho â ïa outou ia Iehova ‘i to outou atoa ra mau haerea.’
15 Oia mau, no te faaotiraa atoa ta tatou e rave, e tia ia tatou ia arataihia e teie manaˈo: ‘Eaha ta Iehova e hinaaro ia rave au? Eaha te haerea e faaoaoa roa ˈˈe ia ˈna?’ (Maseli 27:11) Te faaiteraa i te mǎtaˈu i te Atua mai teie, e ravea maitai roa ïa e faaite ai i te here ia Iehova. E turai atoa te mǎtaˈu i te Atua ia tatou ia vai viivii ore noa—i te pae varua, morare e i te pae tino. A haamanaˈo na, i roto i tauâ irava ra i reira Iakobo e faaitoito ai i te mau Kerisetiano e “haafatata ˈtu i te Atua,” te aˈo atoa ra oia e: “E horoi na i to outou rima, e te feia rave hara ra; e tamâ na i to outou aau, e te feia aau piti na.”—Iakobo 4:8.
16. Na roto i te horoaraa na Iehova, eaha te mea eita roa ˈtu e tia ia tatou ia rave, eaha râ te mea e manuïa noa ˈi tatou i te rave?
16 Papu maitai, te faaiteraa i to tatou here ia Iehova, e ere noa ïa te tapearaa eiaha ia rave i te ino. E turai atoa te here ia tatou ia rave i te maitai. Ei hiˈoraa, eaha to tatou huru i mua i te aau horoa faahiahia roa o Iehova? Ua papai o Iakobo e: “Te mau mea maitatai i ho-mai-hia mai, e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi, no nia ïa, mai nia mai ïa i te Metua o te maramarama.” (Iakobo 1:17) Parau mau, ia horoa tatou i ta tatou mau faufaa na Iehova, eita oia e taoˈahia ia tatou. Na ˈna aˈena hoi te mau mea atoa e vai ra. (Salamo 50:12) E ia horoa tatou i to tatou taime e to tatou ito na Iehova, aita tatou e aupuru ra i te hoê hinaaro eita ta ˈna e nehenehe e haamâha. Noa ˈtu e eita tatou e hinaaro e poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua, e nehenehe ta ˈna e rave e ia pii te mau ofai! No te aha ïa e horoa ˈi i ta tatou mau faufaa, to tatou taime e to tatou ito na Iehova? Na mua roa, no te mea e na reira tatou ia faaite i to tatou here ia ˈna ma to tatou aau, nephe, feruriraa e puai atoa.—Mareko 12:29, 30.
17. Eaha te nehenehe e turai ia tatou ia horoa maitai na Iehova?
17 Ia horoa tatou na Iehova, e tia ia tatou ia na reira ma te oaoa, “o te taata horoa noa hoi ta te Atua e hinaaro.” (Korinetia 2, 9:7) E nehenehe te faaueraa tumu i papaihia i roto i te Deuteronomi 16:17 e tauturu mai ia horoa maitai: “E horoa te taata atoa i tei tia ia ˈna ra, i te maitai a to Atua a Iehova i horoa ˈtu ia oe ra.” Ia feruri tatou mai te aha o Iehova i te horoa-maitai-raa mai na tatou, e hinaaro tatou e horoa maitai noa na ˈna. E faaoaoa taua horoaraa ra i to ˈna mafatu, e au roa iho â i te ô iti a te hoê tamarii here o te faaoaoa i te hoê metua. Ia faaite tatou i to tatou here mai teie, e tauturu mai ïa ia haafatata ˈtu tatou ia Iehova.
A faatupu i te auhoaraa piri maoti te pure
18. No te aha e mea maitai ai ia feruri e nafea ia haamaitai i ta tatou mau pure?
18 E mau taime faufaa roa to tatou mau taime pureraa o tatou anaˈe—e mau aparauraa piri roa e te huna e to tatou Metua i te raˈi. (Philipi 4:6) I te mea e e ravea faufaa roa te pure e haafatata ˈtu ai i te Atua, mea maitai ia faaea rii e ia feruri i te huru maitai o ta tatou mau pure. Aita e parauhia ra e e tia i te reira ia riro ei mea faahiahia roa ino, e tia râ ia riro ei parau haavare ore no roto roa mai i te aau. E nafea tatou ia haamaitai i ta tatou mau pure?
19, 20. No te aha e feruriruri ai hou e pure ai, e eaha te tahi mau tumu parau e tano no taua feruriruriraa ra?
19 E tia paha ia tatou ia tamata i te feruriruri hou e pure ai. Ia feruriruri na mua tatou, e auraa ïa to ta tatou mau pure e mea taa maitai, eita ïa tatou e haamatau i te faahiti noa i te mau parau matauhia e te haamanaˈo-oioi-hia. (Maseli 15:28, 29) Peneiaˈe e tauturu te feruriraa i te tahi o te mau tumu parau ta Iesu i faahiti i roto i ta ˈna hohoˈa pure e te hiˈoraa e nafea te reira i taaihia ˈi i to tatou iho huru tupuraa. (Mataio 6:9-13) Ei hiˈoraa, e tia ia tatou ia ui ia tatou iho teihea tuhaa iti ta tatou e tiaturi ra e rave i te haapaoraa i te hinaaro o Iehova i ǒ nei i te fenua nei. E tia anei paha ia tatou ia faaite ia Iehova e te hinaaro ra tatou ia faaohipa maite oia ia tatou e ia ani i ta ˈna tauturu ia haapao tatou i te mau hopoia atoa ta ˈna i horoa mai na tatou? Ua teimaha anei tatou i te mau haapeapearaa no to tatou mau hinaaro materia? Teihea hara ta tatou e hinaaro ra ia faaore mai oia, e e tia ia tatou ia faaore oioi aˈe i ta vai? Eaha te tamataraa ta tatou e farerei ra, e te taa ra anei ia tatou mai te aha te ru to tatou hinaaro i te paruru o Iehova i reira?
20 Hau atu â, e tia paha ia tatou ia feruri i te taata ta tatou i matau o te hinaaro taa ê ra i te tauturu a Iehova. (Korinetia 2, 1:11) Eiaha râ ia haamoehia te haamauruuru. Ia faaea rii tatou e feruri i te reira, mea papu e e haamanaˈo tatou i te mau tumu e haamauruuru ai ia Iehova e e arue ai ia ˈna i te mau mahana atoa no to ˈna maitai rahi roa. (Deuteronomi 8:10; Luka 10:21) E maitai â te noaa mai i te na reiraraa—e tauturu te reira ia hiˈo tatou i te oraraa ma te manaˈo maitai atu â e te mauruuru atu â.
21. E tauturu mai te faahohonuraa i teihea mau hiˈoraa bibilia ia haafatata ˈtu ia Iehova na roto i te pure?
21 E nehenehe atoa te haapiiraa e haamaitai i ta tatou mau pure. Te vai ra te tahi mau pure faahiahia a te mau tane e vahine haapao maitai i roto i te Parau a te Atua. Ei hiˈoraa, ia faaû tatou i te hoê fifi rahi mau o te faatupu i te ahoaho e tae noa ˈtu i te mǎtaˈu no to tatou ea aore ra no te ea o to tatou feia here, e tia paha ia tatou ia taio i te pure a Iakoba no nia i to ˈna farereiraa i to ˈna taeae o te hinaaro ra e tahoo, oia o Esau. (Genese 32:9-12) Aore ra e tia paha ia tatou ia haapii i te pure i faahitihia e te arii Asa i te haamǎtaˈuraahia te nunaa o te Atua e te hoê nuu fatata hoê mirioni Etiopia. (Paraleipomeno 2, 14:11, 12) Ia haapeapea tatou no te hoê fifi o te nehenehe e tuino i te roo o Iehova, e tia ïa ia hiˈopoa i te pure a Elia i mua i te feia haamori ia Baala i nia i te mouˈa Karemela, oia atoa te pure a Nehemia no nia i te huru peapea o Ierusalema. (Mau arii 1, 18:36, 37; Nehemia 1:4-11) E nehenehe te taioraa e te feruriruriraa i taua mau pure ra e haapaari i to tatou faaroo e e horoa mai i te manaˈo e nafea ia haafatata maitai roa ˈˈe ia Iehova ma te mau haapeapearaa e faateimaha ra ia tatou.
22. Eaha te irava matahiti no 2003, e eaha te tia ia tatou ia ui ia tatou iho i tera e tera taime i te roaraa o te matahiti?
22 Papu maitai, aita ˈtu hanahana rahi aˈe, fa maitai aˈe, i te peeraa i te aˈoraa a Iakobo e “haafatata ˈtu i te Atua.” (Iakobo 4:8) Ia na reira tatou na roto i te haereraa i mua i roto i to tatou ite i te Atua, te tutavaraa i te faaite hau noa ˈtu â i to tatou here ia ˈna, e te haamaitairaa i te auhoaraa piri e oia na roto i ta tatou mau pure. I te roaraa o te matahiti 2003, a haamanaˈo ai tatou i te Iakobo 4:8 ei irava o te matahiti, e tamau anaˈe i te hiˈopoa ia tatou iho e te haafatata mau atu anei tatou ia Iehova. Eaha ïa no nia i te tuhaa hopea o taua parau ra? Na roto i teihea auraa e “haafatata mai” ai Iehova “ia outou,” e e hopoi mai oia i teihea mau haamaitairaa? E hiˈopoa te tumu parau i muri nei i te reira parau.
Te haamanaˈo ra anei outou?
• No te aha e tia ˈi ia haafaufaa i te haafatataraa ˈtu ia Iehova?
• Eaha te tahi mau fa e tia ia tatou ia haamau e noaa ˈi te ite ia Iehova?
• E nafea tatou ia faaite e e here mau to tatou ia Iehova?
• Eaha te tahi mau ravea e faatupu ai tatou i te auhoaraa piri aˈe e Iehova na roto i te pure?
[Parau iti faaôhia i te api 12]
Teie te irava matahiti no 2003: “E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou.”—Iakobo 4:8.
[Hohoˈa i te mau api 8, 9]
A paari mai ai oia, ua matau maitai Samuela ia Iehova
[Hohoˈa i te api 12]
Ua riro te pure ta Elia i faahiti i nia i te mouˈa Karemela ei hiˈoraa maitai no tatou