Iehova, to tatou puai
“[O Ia Iehova] o to ˈu hoi ïa puai, e to ˈu ïa arueraa.” — ISAIA 12:2.
1. a) No te aha te mau Ite no Iehova i taa ê ai? b) Mea nafea to Isaia 12:2 faataaraa mai i te mea ta Iehova i rave no to ˈna nunaa?
TE AMUI ATURA anei outou i roto i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova i roto i ta ratou mau Piha no te Basileia? E farerei hoi outou i reira te hoê nunaa tei taa ê i te tahi atu. O vai hoi taua nunaa ra, e no te aha oia e taa ê ai? O te nunaa iho ïa o te Atua, e ua taa ê oia no te mea to nia ia ˈna te iˈoa hanahana roa ˈˈe, to te Poiete rahi ra o te mau mea faahiahia atoa o te ao nei. Te amo nei hoi tatou i taua iˈoa nei, e e putuputu tatou ma te oaoa na nia i te iˈoa o te Atua no te rave mai i te maa maitai roa ˈˈe ta ˈna e horoa mai nei “i te tau mau ra” na roto te arai o ta ˈna faanahonahoraa (Luka 12:42) No to ratou mauruuru, tatou te mau Ite no Iehova e arue ai i te iˈoa faito ore o te Atua ma te rave mai i teie mau parau, i papaihia i roto i te Isaia pene 12, irava 2 e na ô ra e: “Inaha! ua riro mai te Atua ei ora no ˈu; e tiaturi au, e ore au e mǎtaˈu: o to ˈu hoi ïa puai, e o to ˈu ïa arueraa, o te Fatu ra, o Iehova, e ua riro mai oia ei ora no ˈu.” Ua faaora mai to tatou Atua ia tatou i te mau fifi e rave rahi. E teie nei, te fatata roa maira to tatou faaoraraa hopea, e o Ia Iehova â ta tatou e haamauruuru.
2. a) E hia taime, e i hea roa, te parau ra “[Ia Iehova]” e itehia ˈi i roto i te Bibilia? b) Mea nafea ˈtu â ia huri i te parau hebera ra i tatarahia na roto i te parau ra “itoito” i roto i te Isaia 12:2, e no te aha hoi teie â haapiiraa e tano ai?
2 Te parau ra “Ia Iehova”, ua tataipitihia hoi te iˈoa o te Atua i ǒ nei, e piti noa ïa taime e farereihia ˈi i roto i te Bibilia: i roto i te Isaia 12:2 e te Isaia 26:4. Te faataa atoa maira te Bible Crampon-Tricot i te faahitiraahia te iˈoa o te Atua ma te tataipiti na roto i te huriraa i te irava e vai ra i roto i te Isaia 12:2, na roto i te parau ra “Yah Yahweh”. (Hiˈo Darby.) I roto i te hoê tatararaa no nia ia Isaia 12:2, te horoa atoa maira te Traduction du monde nouveau, neneiraa beretane e faahororaa, i te tahi atu â haapiiraa e faaite maira e e huri-atoa-hia te parau hebera ra “itoito” na roto i te parau ra “arueraa”. Inaha, e tia mau â te Puai-Hope ra o Ia Iehova, o te horoa mai i te puai e te itoito na te mau taata e haamori ia ˈna, ia aruehia i te mau himene ta ratou e himene ra no te faahanahana ia ˈna! — Isaia 40:28-31.
3. a) Eaha te ravea ta Ia Iehova i pûpû mai na te taata, e maoti i te aha? b) Eaha te huru o te mau parau a Paulo i papaihia i roto i te Roma 11:33-36, i nia i te mau Ite no Iehova?
3 E aifaito maitai te puai o Iehova i to ˈna paari, ta ˈna parau-tia e to ˈna aroha. Ua faaite mai o Ia Iehova i taua mau huru nei ma te pûpû mai na te mau taata e faaroo, i te ravea e noaa mai ai ia ratou i te ora maoti te tusia taraehara o Iesu. No reira mau hoi te aposetolo Paulo i parau ai e: “Auê te rahi hau ê atu o te paari e te ite o te Atua e! e te imiraa ore o tana faaauraa, e tana mau haerea i te itea ore ia imi e! O vai hoi tei ite i te aau o te Fatu? e o vai to ˈna aˈo atu? O vai hoi tei horoa ˈtu i te faufaa na ˈna, e tahoo-faahou-hia mai ïa oia? No ˈna mai hoi, e na ˈna, e no ˈna te mau mea atoa nei: ei ia ˈna te haamaitai mure ore. Amene.” (Roma 11:33-36). No reira, mea tano atura ïa ia ati maite atu tatou ia Ia Iehova, to tatou Atua e to tatou Fatu Puai-Hope ra, e ia faaite tatou i to tatou tiaturiraa taatoa no ˈna. — Hiˈo Hebera 3:14.
4. a) No te aha o Isaia e nehenehe ai e parau e: “E tiaturi au, e ore au e mǎtaˈu”? b) No te aha te mau tavini o Iehova e nehenehe ai e tiaturi ia Ia Iehova i teie nei senekele e 20?
4 E mau tumu maitai mau â hoi ta Isaia no te parau e: “E tiaturi au, e ore au e mǎtaˈu.” I muri aˈe, ua papu aˈera i te peropheta eaha mau na te mau ohipa a te Atua e ora ˈi, inaha ua riro oia ei ite no te faatupuraa o Iehova i ta ˈna Parau na roto i te faahaehaaraa ia Asura e to ˈna arii faateitei ra o Senakeriba. I te hoê noa po, ua taparahi pohe roa ˈˈera te hoê noa iho melahi i tonohia mai e to tatou Atua Puai-Hope ra o Iehova 185 000 faehau asura. Mai te peu e ua tupu teie ohipa rahi mau ra e ora ˈi, no te mea ïa ua tuu te arii ra o Hezekia e te taatoaraa o te mau taata no Iuda i to ratou tiaturiraa taatoa i nia ia Ia Iehova (Isaia 37:6, 7, 21, 36-38). I teie senekele e 20, ua faaora atoa o Iehova i to ˈna nunaa mai te haaviraa mai, te opani-etaeta-raa, te hamani-ino-raa e te mau aua haaviraa. Mai te mau taata teoteo no Asura ra o te tau o Isaia, ua tuhi atoa mai te raatira nazi ra o Adolf Hitler i te mau Ite no Iehova; i te hoê mahana, ua parau atoa hoi oia e: “E haamou-roa-hia ratou i te fenua Helemani.” Tera râ hoi, o Hitler e ta ˈna mau nazis tei haamouhia; e i teie nei, ua riro maira te pupu iti Ite helemani ra i tuu i to ratou tiaturiraa i nia ia Iehova ei tiaa rahi taata hau atu i te 121 000 taata. — Salamo 27:1, 2; Roma 8:31, 37.
5. Nafea te mau parau i faaitehia i roto i te Isaia 12:3-5 e tano ai i nia i te mau tavini a Iehova i to tatou nei tau?
5 Ia tupu te hamani-ino-raa, noa ˈtu eaha te vahi, e faaitoitohia te mau tavini a Iehova, e tiaturi ra ia ˈna, na te pape ora o te parau mau. Mai teie hoi te huru to te peropheta ra a te Atua parauraa i roto i te Isaia 12:3-5: “E e huti outou i te pape ma te oaoa no te tumu o te pape ora ra; ei te reira mahana outou e parau ai e, Haamaitai outou ia Iehova; e tiaoro atu i to ˈna iˈoa; e faaite i te taata i ta ˈna mau ravea puai; e faaite outou i te teitei o to ˈna ra iˈoa. E himene outou ia Iehova, i te mau ravea maitai hau ê na ˈna ra. Ua faaite-paatoa-hia te reira i te fenua atoa ra.” Ia tamau noa na tatou i te inu maitai i taua pape o te parau mau o te Basileia ra e i te faahanahana i te iˈoa o to tatou Fatu ra o Iehova ma te aau mehara! Ma te tiaturi papu ia Iehova, ‘e poro anaˈe na i te parau; ia onoono maite â, i te hora au e te hora au ore’. (Timoteo 2, 4:2.) Noa ˈtu eaha te ohipa ta te feia e patoi mai nei ia tatou e nehenehe e rave, e aratai o Ia Iehova ia tatou ma te here i nia i te eˈa o te ora.
‘Te oire o te mau fenua etaeta ra’
6, 7. a) Ia au i te Isaia 25:1, no te aha te feia haamori ia Iehova e tia ˈi ia faahanahana ia ˈna? b) Mea nafea to te Isaia 25:2, 3 faataaraa mai i te parau no te tahi oire? c) Te faahiti ra te peropheta i te parau no tei hea oire, e no te aha?
6 E tuatapapa anaˈe na i teie nei i te pene 25 o Isaia. Teie ta tatou e taio i te Isa 25 irava 1: “E Iehova, o tau Atua hoi oe, e faateitei au ia oe; e haamaitai au i to oe iˈoa: e mau mea taa ê anaˈe ta oe i rave; e te parau tahito na oe ra, e parau haavare ore anaˈe ïa e te parau mau.” Ma te tiaturi ia Iehova, te faahanahana nei te feia e haamori ra ia ˈna no te mau ohipa faahiahia mau ra ta ˈna i rave i roto ia ratou. Te horoa faahou maira o Isaia i muri iho i te hoê taa-ê-raa papu maitai ia parau oia e: “Ua faariro hoi oe i te oire ei puea, e te oire i faaetaeta-rahi-hia ra ei auˈa; e te fare arii o te mau taata ê ra, ia ore ia parauhia e oire; e ia ore roa ia patu-faahou-hia i nia ra (...); e te oire o te mau fenua etaeta ra, e mǎtaˈu ïa ia oe [Iehova].” — Isaia 25:2, 3.
7 O vai hoi taua oire etaeta ra ta Isaia e parau ra ma te ore hoi e faaite mai i te iˈoa? Eita e ore e o Ar, te oire pû o Moabi, tei riro noa na hoi ei enemi no te nunaa o te Atua. Teie râ, mai te huru ra ïa e ia au i te faataaraa a te irava o te tahi atu ïa amaa a te faanahonahoraa a Satani: o Babulonia, te enemi iho. I te mahana i haapaohia ra, e haamou roa o Babulonia ia Iuda e ia Ierusalema, e haamou roa hoi i te fare i reira o Iehova e haamorihia ˈi, e e hopoi tîtî atu ai i te feia e ora mai i roto i te nunaa. Te faahiti ra o Isaia i ǒ nei i te parau faateitei a te arii no Babulonia i te na ôraa mai e: “E haere au i nia roa i te raˈi ra; e faateitei au i tau terono i nia ˈˈe i te mau fetia o te Atua ra; e parahi hoi au i nia i te mouˈa amuiraa ra (...); e ia faito vau i Tei Teitei ra.” Area râ, e tuu mai o Iehova ia Kuro te Peresia no te tairi ia Babulonia e no te faahoˈi mai i te nunaa o te Atua i roto i to ˈna fenua. Ia au i te parau tohu, i teie mahana, ua riro te vahi tei reira o Babulonia tahito ei “[haapueraa ofai]”, ei “[vahi pau mau]”. — Isaia 14:12-14; 13:17-22.
8, 9. a) E tia i te feia haamori ia Iehova ia aro atu i tei hea ˈtu â Babulonia, e mea nafea taua Babulonia nei i te haamataraa? b) Mea nafea to Isaia faataaraa mai ia “Babulonia Rahi”, e no te aha hoi taua parau nei e tano maitai ai?
8 Noa ˈtu e eaha, ua hau atu i te 2 500 matahiti i muri aˈe i te toparaa o Babulonia, e tiâ i te feia e haamori ia Iehova ia aro i te tahi atu Babulonia, ia “Babulonia Rahi, o te metua vahine o te mau faaturi, e no te mau mea faufau o te ao nei”. (Apokalupo 17:5.) O te faatereraa o te mau haapaoraa hape atoa hoi o teie nei ao tei tupu i muri iti noa ˈˈe i te diluvi, i te tau o Noa, a patu ai o Nimeroda i te Babulonia matamua. E riro mai taua oire ei pû no te haapaoraa hape, no te mau pupu faaroo. I muri aˈe i te haamauraahia te kerisetianoraa na Iesu e ta ˈna mau aposetolo, ua haaviivii aˈera te mau apotata i te parau mau bibilia na roto i te amuiraa mai i te mau “parau a te mau demoni ra”, no roto mai ia Babulonia etene ra; mea na reira hoi te faanahonahoraa faaroo a te amuiraa faaroo kerisetiano i te tupuraa mai (Timoteo 1, 4:1). Ua riro mai hoi taua tuhaa haavarevare o te kerisetianoraa ei tuhaa matamua no “Babulonia Rahi”, tei parare roa na nia i te fenua taatoa nei e i roto i te mau nunaa taata atoa. Te faariro ra hoi o Isaia i te reira ei ‘oire no te mau fenua etaeta’.
9 Hau atu i te 4 000 matahiti — mai te haamauraahia te Babulonia matamua e tae roa mai i to tatou nei mau mahana — te faaohipa nei te tahi mau taata faatere haavî i te feia faaroo etaeta mau e te pee haere noa, no te tairi e no te faatere i te mau nunaa. Oia mau “[te faahepo nei te taata] i te taata e pohe atura ei pohe no ˈna iho”. (Koheleta 8:9.) Mea aroha mau na Iesu i te taata ‘no te mea ua purara ratou e ua faarue-taue-hia’ na taua mau tiai haavare ra i te pae varua. I teie mahana, ua mairihia te pupu faaroo hape roa ˈˈe i te iˈoa ra te “taata hara”; oia hoi te mau upoo faatere haapaoraa teoteo o te amuiraa faaroo kerisetiano, te feia matamua teie e patoi nei i te mau Ite no Iehova e teie e hamani ino nei ia ratou. — Mataio 9:36; Tesalonia 2, 2:3, 4.
10. a) Ia au i te Isaia 25:3, mea nafea te ‘oire o te mau nunaa etaeta ra’ i te faaheporaahia ia faahanahana atoa ia Iehova, e no te aha oia i mǎtaˈu ai ia ˈna? b) I roto i te Isaia 25:4, 5, eaha te mau parau ta Isaia e faatae atura ia Iehova no nia i te “taata rii” e no tei “ati i to ˈna atiraa ra”?
10 I te matahiti 1919, ua faaora mai Iehova i to ˈna nunaa mau mai roto mai i te faatereraa a “Babulonia rahi”, e ua tia aˈera hoi i taua ‘oire no te mau fenua etaeta ra’ ia faahanahana ia Iehova. Nafea hoi te reira? Inaha, ua tia ia ˈna ia haapao ma te inoino i te mau “mea maitatai ra” ta Iehova i faatupu a horoa mai ai oia na to ˈna mau taata haamori i te hoê ohipa itoito mau. Hau atu â, ia au i te utua e tiai maira ia ratou, eita ta te mau tiai faaroo haavare e nehenehe e mǎtaˈu ia Iehova. E rave rahi senekele te maororaa to te mau ekalesiatiko etaeta faateiteiraa ia ratou i nia ˈˈe i te mau melo noa iho, e i teie nei râ hoi teie mau parau a Isaia, ia Iehova, e tupu ai: “Ua riro hoi oe ei paruru no te taata rii; ei paruru no tei ati i to ˈna atiraa ra, ei haapuraa no te vero ra, ei mǎrǔ no te veavea ra, i te uˈanaraa mai o tei mǎtaˈuhia ra mai te vero rahi e parari ai te aua ra. Mai te veavea i te fenua averavera ra, e tuu â oe i te haamumu o te mau taata ê i raro; mai te veavea i te mǎrǔ ata meumeu ra, te faateitei o tei mǎtaˈuhia ra, e tuuhia ïa i raro.” — Isaia 25:4, 5.
Aita e himene oaoa i “Babulonia”
11. No te aha aita roa ˈtu e himene oaoa i roto ia “Babulonia Rahi” atoa, e nafea taua ohipa nei i te haapapuraahia i roto i te putuputuraa a te mau haapaoraa huru rau i tupu i Assise?
11 Tera mau te huru tupuraa e itehia ra i teie mahana i roto i te aorai o “Babulonia Rahi”: aita e himene oaoa e faaroohia ra, aita te mau upoo faatere o te haapaoraa hape i ite o vai ta ratou atua e haamori. Ua haapapu-maitai-hia mai te reira i roto i te putuputuraa rahi a te mau haapaoraa i tupu i Italia, i Assise, i te 27 no atopa 1986. I roto i te Matahiti rahi no te hau i porohia na e te mau Hau amui, ua haaputuputu te pâpa Ioane-Paulo 2 i te mau upoo faatere o te mau haapaoraa matamua a “Babulonia Rahi”. Ua faahiti paatoa ratou i te mau pure no te faatupu i te hau, e tae roa hoi te tahi mau monahi bouddhistes i te pure 12 hora te maororaa i te hoê noa mahana. Teie râ, ua pure taua mau taata nei ia vai. Ia Maria? i te Toru Tahi Moˈa a te amuiraa faaroo kerisetiano? i te toru tahi hindoue? aore ra i te mau atua o te bouddhisme e rave rahi tausani? aore râ ia Allah? aore ra i teie animala oia hoi te alope ta te mau shintoïstes e haamori nei? Te mau pure farii-roa ˈˈe-hia, ta te hoê anei Inidia no Marite no roto mai i te puhapa o te mau Crows? Ua parauhia hoi no ˈna e e ‘huru hanahana mau to ˈna no to ˈna taupoo rarahi’, e ua tutui oia i te paipu no te hau e ua faahiti hoi i ta ˈna mau pure “i roto i te au auahi e haere na i nia mai te mea noˈanoˈa ra i roto i te haumǎrǔ o te reva”.
12. Aita te mau tia faaroo o “Babulonia Rahi” e haapao ra i tei hea mau parau a Mika e a Isaia?
12 Te mea i papuhia oia ïa: aita hoê noa ˈˈe o taua mau tia faaroo ra — mai te dalaï-lama, bouddhiste, e tae roa ˈtu i te “Teitei” ra o Méthode, tia no te Ekalesia orthodoxe heleni — i tano noa ˈˈe i te mau parau a te Papai e itehia i roto i te Mika 4:5 e na ô ra e: “E haere noa te mau taata ěê atoa ma te iˈoa anaˈe o to ˈna iho atua; e haere râ tatou ma te iˈoa o Iehova, o to tatou ïa Atua e a muri noa ˈtu.” Aita atoa hoê noa ˈˈe o ratou e farii ra i te parau mau o te parau a Isaia i faauruahia e te Atua e tei papaihia i te Isa pene 42, irava 5 e tae atu i te 8 o ta ˈna buka e na ô ra e: “Te na ô maira te Atua ra, o Iehova, o tei hamani i te mau raˈi, e na ˈna hoi i haamanina; o tei hohora hoi i te fenua tei tupu i nia ihora; o tei horoa mai i te aho no te mau taata i nia ihora, e te varua no te feia i hahaere i reira. O vau o Iehova, o to ˈu ïa iˈoa, e ore au e horoa i to ˈu ra hanahana no vetahi ê.”
13. Mea nafea te farereiraa i Assise i te tupuraa, e mea nafea te huru feruriraa e faatupuhia ra i reira i te faautuaraahia na Iesu a parahi mai ai oia i nia i te fenua nei?
13 Ua faariro te mau oroa rarahi, te mau ahu ite-maitai-hia e te mau pure e na nia-iho-noa-hia i te faahiti, i taua farereiraa ra i Assise ei mataitairaa rahi na te taata, te mau mea hoi ta Iesu, te Tamaiti a Iehova i opani roa ia ˈna i parahi mai i nia i te fenua nei. Teie hoi ta ˈna i parau no nia i te mau upoo faatere haapaoraa o to ˈna tau: “E ta ratou atoa e rave ra, i rave ïa ia hiˈohia mai e te taata.” E ua na ô atura oia ia ratou ma te ore e faaherehere e: “Auê outou, e te mau papai parau e te mau Pharisea, e haavare outou! te opani nei hoi outou i te basileia o te ao i te taata nei; e ore outou iho e tomo, e te feia e tomo ra te tapea nei outou.” (Mataio 23:5, 13; hiˈo Mataio 6:1-8). E ere te rarahi e te vahi haamoriraa te mea faufaa roa i mua i te aro o te Atua, inaha, ua na ô maira Iesu e “e Varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi”. — Ioane 4:21, 24.
Te pû mau no te hau
14. a) No te aha te mau pure a te mau haapaoraa o te ao nei e ani ra e ia tupu te hau, e riro ai ei mau pure haavarevare? b) Tei raro aˈe te amuiraa faaroo kerisetiano i tei hea haavaraa a te Atua?
14 I te mea hoi e tei roto te mau haapaoraa o te ao nei i te arepurepu, o vai hoi ïa te nehenehe e riro mai te tamarii ra te huru no te manaˈo e e nehenehe te mau pure a te mau upoo faatere haapaoraa e hopoi mai i te hau na te huitaata nei? Oia mau, i roto i te roaraa o te mau senekele, ua faahiti noa taua mau ekalesiatiko ra i ta ratou mau pure haavarevare, a apiti noa ˈtu ai i roto i te mau tamaˈi ta te mau nunaa i faaineine, i te mau tamaˈi moˈa e i te mau hamani-ino-raa hairiiri mau. Teie ta te peropheta o Iehova e ui ra: “E tia anei te ati Kusa ia faahuru ê i to ˈna iri, e te nemera i to ˈna opatapata? ei reira outou e tia ˈi ia rave i te parau maitai, tei mataro i te rave i te parau ino.” (Ieremia 13:23). I te mea hoi e o ˈna te tuhaa matamua o “Babulonia Rahi”, — te faatereraa rahi o te haapaoraa hape —, ua faitohia te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te faito a te Atua e ua itehia e e mea ino mau â. Ua faautuahia hoi oia. — Ieremia 2:34, 35, 37; 5:29-31; Daniela 5:27.
15. Nafea Iehova ia faatupu i te hoê hau e vai maoro atu, e mea nafea te mau taata e tiaturi ra ia ˈna ia tavini ia tupu mau â te hau?
15 E hopoi mai o Iehova, te “Atua hau ra”, i te hoê hau e vai maoro atu na roto i te haamouraa i te feia atoa e utua toto ta ratou e na roto i te vaiihoraa mai i nia i te fenua nei i te mau taata mea here mau na ratou i te parau mau e te parau-tia (Philipi 4:9). Ia au i te arii ra o Davida, te feia haehaa “e tiaturi ia Iehova, a rave ai i te parau maitai” e “parahi ïa i te fenua” e o te “oaoa i te rahi o te hau ra”. (Salamo 37:3, 11.) Te tavini nei te mau taata e ‘tiaturi tamau nei ia Iehova, a rave ai i te maitai’, i te hau, e eita roa ˈtu hoi ratou e nehenehe e apeehia e te feia e pûpû nei i te mau pure papu ore na te mau hohoˈa, te mau idolo aore ra te mau atua enemi. — Salamo 115:2-8; Isaia 44:14-20.
16. Eaha te oroa amuraa maa ta Iehova e pûpû mai nei na te feia haehaa tei haaputuputuhia i rapaeau mai i te “oire o te mau nunaa etaeta ra”?
16 Auê ïa taa-ê-raa i rotopu i te mau pure e te tiaturiraa e atuatuhia ra e te nunaa o te Atua, e ta te feia e turu nei ia “Babulonia Rahi”! Auê hoi tatou i te oaoa i te mea e “[ua haamata te mau haamumu o te mau nunaa etaeta ra i te faaorehia]”! (Isaia 25:5.) Teie hoi ta Isaia e parau ra i muri iho no nia i te feia haehaa tei haaputuputuhia i rapaeau mai i te “oire o te mau fenua etaeta ra”: “Ei reira Iehova sabaota ra e rave ai, na te taata atoa i teie nei mouˈa, i te oroa amuraa maa maitatai, i te oroa uaina tahito (...), faaateate-maitai-hia ra.” (Isaia 25:6). E oroa maitai mau â te oroa i te pae varua ta te feia e haere mai nei e haamori ia Iehova e amu nei. E riro mau â to tatou mafatu i te faaitoitohia i mua i te mau fifi e e riro atoa hoi to tatou oaoa i te rahi i te mea e te tavini nei tatou ia Iehova ma te itoito a tiai noa ˈtu ai te tauiraa e te oroa amuraa maa o te mau mea maitatai ra ta Iehova i tǎpǔ mai no te fenua apî. — Salamo 104:1, 14, 15; Mataio 19:28.
17. Eaha te mau “mea maitatai roa ra” ta Iehova e faatupu, e eaha hoi te mau oaoaraa e itea mai?
17 Fatata roa o Ia Iehova i te faatupu i te mau “mea maitatai” ra na roto i te haamou-roa-raa, eiaha noa ia “Babulonia Rahi”, i te “tapoˈi” atoa râ o te faautuaraa e tapoˈi ra i te mau taata no te hara hoi i ravehia e Adamu (Isaia 25:7). Oia mau, maoti te tusia o Iesu, e faatupu ai te Atua i teie nei parau tohu i roto i te Isaia 15:8 e na ô ra e: “E na ˈna e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa ra, e faaore hoi i te faaino i to ˈna taata i nia i te fenua atoa nei: o Iehova hoi teie e parau nei.” Auê hoi te oaoa e, ia ore roa te hara e te pohe i noaa mai ia Adamu ra e! Auê hoi i te oaoa e ia farii atu i te feia i herehia e tatou ia faaorahia mai ratou mai te pohe mai! Auê hoi te oaoa e i te iteraa e ua horoa te mau Ite haapao maitai a Iehova i te hoê pahonoraa papu maitai i te Faahema rahi ra, te Diabolo ra o Satani (Maseli 27:11)! Aita e taata e faaino faahou ia ratou, inaha, i to ratou tapearaa i to ratou haapao maitai, ua upootia mai ratou. “Ma te [haapao maitai]”, ua faatupu Iehova i te mau mea ta ˈna i tohu mai, i te “parau tahito” na ˈna ra. E riro mai hoi te fenua nei ei paradaiso parau-tia, e î oia i te mau taata parau-tia. Tera te hoê tiaturiraa faahiahia mau!
18. Noa ˈtu te mau fifi, ua ineine tatou i te aha ia au maite i te Isaia 25:9?
18 I teie anotau pouri ta tatou e ora nei, mea papu maitai e e haamaitaihia tatou ia tamau tatou i te tuu i to tatou tiaturiraa i nia ia Iehova. Noa ˈtu eaha te mau huru fifi ta tatou e farerei nei i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa — no te faaamu paha i to tatou utuafare, no te ati maite atu i te mau faaueraa tumu bibilia i te fare haapiiraa aore ia haere atu e poro i roto i te hoê tuhaa fenua fifi roa —, ia tiaturi noa na tatou i to tatou Atua. Ia atuatu tatou i te mau auraa fatata roa e o Iehova, ‘Tei faaroo i te pure ra’, e ora mau ïa tatou (Salamo 65:2). No reira, ia ineine noa na tatou ia faaea noa i rotopu i te feia e parau ra e, ia au i te mau parau a Isaia 25:9 e: “Inaha, teie to tatou Atua; ua tiai tatou ia ˈna, e ua faaora oia ia tatou: o Iehova teie; ta tatou i tiai na; e oaoa tatou ma te ouˈauˈa i te ora na ˈna.”
Ei haapoto-noa-raa
◻ Ua riro o Ia Iehova ei puai no tatou e ei faaitoitoraa ia tatou i roto i tei hea auraa?
◻ Eaha mau na “te oire o te mau nunaa etaeta ra”?
◻ Mea nafea ‘te oire o te mau nunaa etaeta ra’ i te faaheporaahia ia faahanahana ia Iehova, e no te aha oia i mǎtaˈu ai ia ˈna?
◻ Na te aha e faaite ra e aita e himene oaoa i roto ia “Babulonia Rahi”?
◻ Eaha te mau “mea maitatai roa ra” ta Iehova e faatupu no ta ˈna nunaa?