A tamau i te haere na te eˈa o Iehova
“E tiai atu ia Iehova, a haapao maite ai i to ˈna eˈa, e na ˈna oe e faateitei ia noaa ia oe te fenua.”—SALAMO 37:34.
1, 2. Eaha tei titauhia i te Arii Davida no te haere na te eˈa o Iehova, e eaha ta te reira e titau ia tatou i teie mahana?
“E FAAITE mai oe ia ˈu i tau eˈa ia haere ra; te [“haafatata ˈtu nei au i to ˈu nephe,” MN] ia oe.” (Salamo 143:8) Te faahiti atoa nei te mau Kerisetiano i teie mahana ma to ratou mafatu atoa i teie mau parau a te Arii Davida. Te hinaaro nei ratou ma te aau rotahi e faaoaoa ia Iehova e e haere na to ˈna eˈa. Eaha ta reira e titau ra? No Davida, te haapaoraa ïa i te ture a te Atua. E titau te reira e tiaturi ia Iehova eiaha râ i te mau faaauraa e te mau nunaa. Oia, te auraa atoa o te reira e tavini ïa ia Iehova ma te haapao maitai eiaha râ i te mau atua o te mau nunaa tapiri. No te mau Kerisetiano, e hau atu â ta te haereraa na te eˈa o Iehova e titau ra.
2 I te hoê pae, te haereraa na te eˈa o Iehova i teie mahana, te faaohiparaa ïa i te faaroo i roto i te tusia taraehara a Iesu Mesia ma te farii e o o ˈna “te eˈa, e te parau mau, e te ora.” (Ioane 3:16; 14:6; Hebera 5:9) I te tahi aˈe pae, e titau te reira e haapao i “te ture a te Mesia ra,” oia atoa ïa e here te tahi i te tahi, i te mau taeae faatavaihia iho â râ o Iesu. (Galatia 6:2; Mataio 25:34-40) Mea au na te feia e haere ra na te eˈa o Iehova i ta ˈna mau faaueraa tumu e ta ˈna mau ture. (Salamo 119:97; Maseli 4:5, 6) E poihere ratou i ta ratou haamaitairaa e apiti i roto i te taviniraa Kerisetiano. (Kolosa 4:17; Timoteo 2, 4:5) E pure tamau ratou i roto i to ratou oraraa. (Roma 12:12) E “e ara” ratou ‘ia tia to ratou haerea, eiaha mai ta te [feia paari] ore ra, mai ta te feia [paari] râ.’ (Ephesia 5:15; MN) Eita mau â ratou e haapae i te mau taoˈa pae varua no te mau maitai materia taime poto aore ra te mau peu navenave tia ore a te tino ra. (Mataio 6:19, 20; Ioane 1, 2:15-17) Hau atu â, mea faufaa te taiva ore ia Iehova e te tiaturi ia ˈna. (Korinetia 2, 1:9; 10:5; Ephesia 4:24) No te aha? No te mea fatata roa hoê â to tatou huru tupuraa e to Iseraela i tahito ra.
Te hinaaro i te tiaturi e te taiva ore
3. No te aha te haapao maitai, te faaroo e te tiaturi e tauturu ai ia haere tamau noa tatou na te eˈa o Iehova?
3 E nunaa nainai o Iseraela e te haaatihia ra oia e te mau nunaa tapiri enemi o te rave i te mau oroa faufau ei haamoriraa i te mau atua idolo. (Paraleipomeno 1, 16:26) O Iseraela anaˈe te tavini ra i te Atua mau hoê roa e te itea ore ra o Iehova, e ua titau oia ia ratou ia tapea i te mau ture morare teitei. (Deuteronomi 6:4) Oia atoa i teie mahana, tau rii mirioni noa taata teie e haamori nei ia Iehova, e te ora nei ratou i roto i te hoê ao fatata e ono miria taata mea ê roa ta ratou mau ture e mau huru hiˈoraa i te pae faaroo i ta ratou. Mai te peu e tei roto tatou i taua tau rii mirioni taata ra, e tia ia tatou ia ara maitai eiaha tatou ia haavarehia. Nafea ïa? Na te taiva ore i te Atua ra o Iehova, te faaroo ia ˈna e te tiaturi papu e e faatupu oia i ta ˈna mau tǎpǔ e tauturu mai ia tatou. (Hebera 11:6) E tapea te reira eiaha tatou ia tuu i to tatou tiaturiraa i nia i te mau mea ta to teie nei ao e tiaturi ra.—Maseli 20:22; Timoteo 1, 6:17.
4. No te aha e “manaˈo haapourihia” to te mau nunaa?
4 Ua faaite te aposetolo Paulo eaha te taa-ê-raa i rotopu i te mau Kerisetiano e to teie nei ao i to ˈna papairaa e: “E teie nei, teie ta ˈu parau, ta te Fatu ta ˈu e faaite hua ˈtu nei, Atire roa outou i te haere i ta te tahi pae Etene haerea, i te haapaoraa i te parau maamaa a to ratou aau, ma te manaˈo haapourihia, e te taa ê hoi i te ora a te Atua i te ite ore i roto ia ratou, e no te etaeta o to ratou aau.” (Ephesia 4:17, 18) O Iesu “te maramarama mau.” (Ioane 1:9) Te feia atoa e patoi ra ia ˈna aore ra e parau ra e te tiaturi ra ratou ia ˈna e aita râ e auraro ra i “te ture a te Mesia ra,” e “manaˈo haapourihia” ïa to ratou. Aita roa ˈtu ratou e haere ra na te eˈa o Iehova, ua “taa ê” roa râ ratou “i te ora a te Atua.” Noa ˈtu to ratou manaˈo e mea paari ratou ia au i to teie nei ao, te vai ra “te ite ore i roto ia ratou” no nia i te ite e aratai i te ora, te ite i te Atua ra o Iehova e ia Iesu Mesia.—Ioane 17:3; Korinetia 1, 3:19.
5. Noa ˈtu e te anaana ra te maramarama o te parau mau i roto i te ao, no te aha e mafatu farii ore to te rahiraa?
5 Teie râ, te anaana ra te maramarama o te parau mau na te ao nei! (Salamo 43:3; Philipi 2:15) “Te pii hua nei te paari [“mau,” MN] i roto i te mau aroâ ra.” (Maseli 1:20) I te matahiti i mairi aˈenei, ua horoa te mau Ite no Iehova hau atu i te hoê miria hora no te haapii i to ratou taata-tupu no nia i te Atua ra o Iehova e ia Iesu Mesia. E mau hanere tausani taata tei farii maitai. E maere anei râ tatou i te mea e e rave rahi atu â tei ore i farii? Eita. Ua faahiti hoi o Paulo i “te etaeta o to ratou aau.” Eita to vetahi pae mafatu e farii no to ratou miimii aore ra no to ratou nounou moni. Ua vare vetahi atu â i te haapaoraa hape aore ra i te huru hiˈoraa o te ao politita e parare roa ra i teie mahana. Ua aratai te mau fifi o te oraraa i te rahiraa ia fariu ê i te Atua. E te vai ra o te ore e hinaaro e pee i te mau ture morare teitei a Iehova. (Ioane 3:20) E nehenehe anei te mafatu o te hoê e haere ra na te eˈa o Iehova e etaetahia i roto i taua mau huru tupuraa ra?
6, 7. Noa ˈtu e e feia haamori i te Atua ra o Iehova te mau ati Iseraela, i teihea mau taime to ratou taivaraa, e no te aha?
6 Ua tupu te reira i Iseraela i tahito ra, mai ta Paulo i faaite. Ua papai oia e: “Ua riro hoi taua mau mea ra ei hiˈoraa na tatou, ia ore tatou ia nounou i te mau mea iino ra, mai ia ratou i nounou ra. Eiaha atoa outou ei haamori idolo, mai te hoê pae o ratou ra; oia hoi tei papaihia ra e, I parahi te mau taata i raro e amu e e inu hoi, e tia aˈera i nia e [“arearea,” MN]. E eiaha atoa tatou e faaturi mai te hoê pae o ratou i faaturi ra, e pohe ihora e piti ahuru e toru tiahapa i te tausani i te mahana hoê ra.”—Korinetia 1, 10:6-8.
7 Te faahiti na mua ra o Paulo i te taime i haamori ai te mau ati Iseraela i te kafa auro i raro i te Mouˈa i Sinai. (Exodo 32:5, 6) Aita roa ˈtu ratou i auraro i te ture a te Atua ta ratou iho i farii e auraro tau hebedoma noa na mua ˈtu. (Exodo 20:4-6; 24:3) I muri iho, te faahiti ra o Paulo i te taime i piˈo ai te mau ati Iseraela i mua ia Baala e te mau tamahine no Moabi. (Numera 25:1-9) Te mea i tapao i te haamoriraa kafa, te faanavenaveraa faufau ïa ia ˈna iho, ma te “arearea.”a I roto i te haamoriraa ia Baala, e rave-tahaa-hia te peu taatiraa tia ore. (Apokalupo 2:14) No te aha te mau ati Iseraela i rave ai i teie mau hara? No te mea ua vaiiho ratou i to ratou mafatu ia roohia i te “nounou i te mau mea iino ra”—te haamoriraa idolo anei aore ra te mau peu tia ore e apiti ra i te reira.
8. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i tei farereihia e to Iseraela?
8 Ua faaite o Paulo e e tia ia tatou ia huti mai i te haapiiraa na roto i teie mau ohipa. I teihea haapiiraa? Eita tatou e feruri i te hoê Kerisetiano e piˈo ra i mua i te hoê kafa auro aore ra i te hoê atua tahito no Moabi. Eaha râ no nia i te peu taatiraa tia ore aore ra te faanavenaveraa ia ˈna iho ma te mau ore? Te ite-pinepine-hia ra te reira i teie mahana, e ia vaiiho tatou ia tupu te reira hinaaro i roto i to tatou mafatu, e faataa ê te reira ia tatou ia Iehova. Hoê â te faahopearaa e ia rave tatou i te haamoriraa idolo—te taa-ê-raa i te Atua. (A faaau e te Kolosa 3:5; Philipi 3:19.) No reira Paulo e faaoti ai i ta ˈna tuatapaparaa i teie mau ohipa na roto i te aˈoraa i to ˈna mau hoa faaroo e: “E maue ê atu i te haamori idolo.”—Korinetia 1, 10:14.
Te tauturu no te haere na te eˈa o te Atua
9. (a) Eaha te tauturu ta tatou e fanaˈo ra no te tamau i te haere na te eˈa o Iehova? (b) Eaha te hoê ravea e faaroo ai tatou i te ‘reo i muri mai ia tatou’?
9 Mai te peu e te hinaaro mau nei tatou e tamau i te haere na te eˈa o Iehova, aita tatou i faaruehia ma te tauturu ore. Ua tohu Isaia e: “E na to outou tariˈa e faaroo i te hoê reo i muri mai ia outou, i te na ôraa e, Teie te eˈa: e na reira i te haere, ia haapehao ê i te pae atau e te pae aui.” (Isaia 30:21) Nafea ‘to tatou tariˈa’ e faaroo ai i taua ‘reo i muri mai ia tatou’ ra? Aita e taata i teie mahana e faaroo i te hoê reo mau aore ra e farii i te hoê poroi no ˈna iho no ǒ mai i te Atua ra. E tae mai te “reo” e faaroohia ra ia tatou paatoa ra na roto i te hoê â ravea. Na mua roa, e tae mai te reira na roto i te mau Papai faauruahia, te Bibilia, tei roto hoi te mau manaˈo o te Atua e te faatiaraa no nia i to ˈna ohiparaa e te taata. I te mea e te faaroo noa ra tatou i te mau manaˈo faahema no ǒ mai i te mau pu i “taa ê . . . i te ora a te Atua,” ia vai oraora maitai tatou i te pae varua, e hinaaro tatou e taio tamau i te Bibilia e e feruri hohonu i nia i te reira. E tauturu te reira ia ape tatou i te “mau mea faufaa ore” e “ia aravihi roa . . . , ia ineine roa no te mau ohipa maitatai atoa ra.” (Ohipa 14:14, 15, MN; Timoteo 2, 3:16, 17, MN) E haapuai e e faaitoito te reira ia tatou e e tauturu mai ‘ia manuïa roa tatou.’ (Iosua 1:7, 8) No reira, te faaitoito maira te Parau a Iehova e: “E tena na, e faaroo mai ia ˈu, e te mau tamarii e; e ao hoi to te feia e haapao mai i ta ˈu nei parau. E faaroo mai i te aˈo ia paari, eiaha roa e ohipa ê i te reira.”—Maseli 8:32, 33.
10. Eaha te piti o te ravea e faaroo ai tatou i te ‘reo i muri mai ia tatou’?
10 E tae atoa mai te ‘reo i muri mai ia tatou’ na roto i “te tavini haapao maitai e te paari,” o te horoa i te “maa i te hora mau ra.” (Mataio 24:45-47) Hoê ravea e horoahia mai ai teie maa, o te mau papai ïa i niuhia i nia i te Bibilia, e i te mau matahiti i mairi aˈenei, mea rahi roa te maa i horoahia mai. Ei hiˈoraa, maoti te vea ra Te Pare Tiairaa, ua haamaitaihia to tatou maramaramaraa i te parau tohu. I roto i teie vea, ua faaitoitohia tatou ia tamau noa i roto i te ohipa pororaa e faariroraa i te taata ei pǐpǐ noa ˈtu e te rahi noa ˈtura te anaanatae ore o te taata, ua tauturuhia tatou ia ape i te mau marei, e ua aˈohia tatou e faahotu i te mau huru maitatai Kerisetiano. Mea au mau na tatou teie maa i te hora mau ra!
11. A faataa i te toru o te ravea e nehenehe ai tatou e faaroo i te ‘reo i muri mai ia tatou.’
11 E horoa atoa mai te tavini haapao maitai e te paari i te maa na roto i ta tatou mau putuputuraa matau-noa-hia. Oia hoi te mau putuputuraa a ta tatou iho amuiraa, na tairururaa haaati e piti e te mau tairururaa matahiti rahi aˈe. O vai te Kerisetiano haapao maitai e ore e haafaufaa i teie mau putuputuraa? E mau ravea faufaa anaˈe no te tauturu mai ia tatou e haere na te eˈa o Iehova. I te mea e e rave rahi teie e titauhia nei ia faaea maoro i te vahi raveraa ohipa aore ra i te fare haapiiraa i pihai iho i te feia e ore e farii i to ratou faaroo, e faaoraraa mau ïa te amui-tamau-raa ˈtu i roto i te mau Kerisetiano. E horoa mai te mau putuputuraa i te ravea maitai ‘no te faaaraara te tahi i te tahi ia rahi te aroha e ia rave i te mau ohipa maitatai ra.’ (Hebera 10:24) Mea here na tatou to tatou mau taeae, e mea au na tatou e amui e o ratou.—Salamo 133:1.
12. Eaha te faaotiraa papu a te mau Ite no Iehova, e nafea to ratou faaiteraa i te reira aita i maoro aˈenei?
12 Ma te haapuaihia e teie maa varua, te haere nei fatata roa e ono mirioni taata i teie mahana na te eˈa o Iehova, e tau mirioni atu â teie e haapii nei i te Bibilia ia ite ratou nafea i te na reira. E haaparuparu anei ratou no te mea mea iti ratou ia faaauhia i te mau miria taata i te fenua nei? Eita roa ˈtu! Ua faaoti papu ratou e tamau i te pee i te ‘reo i muri mai ia ratou,’ a rave ai i te hinaaro o Iehova ma te haapao maitai. Ei faaiteraa i teie faaotiraa papu i mua i te taata, i te mau Tairururaa Mataeinaa e na te mau nunaa 1998/1999 “E aratai te eˈa o te Atua i te ora,” ua farii te mau tia i te hoê faaotiraa parau e faaite ra i to ratou tiaraa ma te aau tae. Teie taua faaotiraa parau ra i muri nei.
Faaotiraa parau
13, 14. Eaha te manaˈo au noa o te mau Ite no Iehova no nia i te huru o teie nei ao?
13 “O matou, te mau Ite no Iehova i putuputu mai i teie Tairururaa ‘E aratai te eˈa o te Atua i te ora,’ te farii nei matou ma to matou mafatu atoa e o te eˈa o te Atua te eˈa maitai roa ˈˈe e aratai i te ora. Te faˈi nei râ matou e e manaˈo ê roa to te rahiraa o te taata i teie mahana. Ua tamatamata te totaiete taata i te mau manaˈo, te mau philosophia e te mau tiaturiraa faaroo e rave rahi no te haamau i te eˈa maitai roa ˈˈe e aratai i te ora i nia iho. Ia hiˈohia te aamu o te taata e te mau huru tupuraa na te ao nei ma te haavare ore, te haapapu ra te reira e e parau mau â te parau a te Atua i roto i te Ieremia 10:23: ‘E ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.’
14 “I te mau mahana atoa, te ite nei tatou i te haapapuraa hau e e parau mau â taua mau parau ra. Te hiˈo ino nei te rahiraa o te totaiete taata i te eˈa o te Atua o te aratai i te ora. E imi te taata i te mea tia i to ratou iho hiˈoraa. Mea peapea roa te mau faahopearaa—te toparaa o te oraraa utuafare, o te vaiiho i te mau tamarii ma te ore e arataihia; te titau-rahi-raa i te mau taoˈa materia, o te faahope i roto i te ereraa e te inoino; te ohipa ino e te haavîraa auraa ore, e numera faito ore hoi te feia e roohia i te reira; te mau aroraa e mau tamaˈi i rotopu i te mau opu fetii, o te haapohe e rave rahi taata; te peu morare tia ore i parare roa, o te faatupu i te mau maˈi purumu pee rahi roa. Te tahi rii noa teie o te mau fifi e rave rahi e noaa mai i roto i te maimiraa i te oaoa, te hau, e te ino ore.
15, 16. No nia i te eˈa o te Atua o te aratai i te ora, eaha te faaotiraa papu i faaitehia i roto i te faaotiraa parau?
15 “Ia hiˈo tatou i te huru peapea o te huitaata e te fatataraa mai o te ‘tamaˈi o te mahana rahi o te Atua Puai hope ra,’ oia o Aramagedo (Apokalupo 16:14, 16), matou te mau Ite no Iehova, te faaoti nei matou e:
16 “A tahi: Te manaˈo nei matou e na te Atua ra o Iehova matou, ua pûpû hoi matou taitahi ia matou iho na ˈna ma te otia ore, e e tapea matou i te faaroo aueue ore i roto i te faanahoraa a Iehova no te taraehara na roto i ta ˈna Tamaiti ra o Iesu Mesia. Ua faaoti papu matou e haere na te eˈa o te Atua o te aratai i te ora, a tavini ai ei mau Ite no ˈna e a auraro ai i to ˈna mana arii e faaohipahia ra na roto i te faatereraa a Iesu Mesia.
17, 18. Eaha te tiaraa ta te mau Ite no Iehova e tamau noa i te tapea i te pae o te mau ture morare e te huitaeae Kerisetiano?
17 “A piti: E tamau noa matou i te pee i te mau ture morare e pae varua teitei a te Bibilia. Ua faaoti papu matou eiaha roa ˈtu e haere mai ta te mau nunaa e haere ra ia au i to ratou huru feruriraa faufaa ore. (Ephesia 4:17-19) O ta matou ïa faaotiraa e vai ma noa i mua ia Iehova e ma te viivii ore i teie nei ao.—Iakobo 1:27.
18 “A toru: E tapea maite matou i to matou tiaraa e au i te mau Papai ei huitaeae Kerisetiano na te ao atoa nei. E tapea noa matou i to matou tiaraa Kerisetiano amui ore i roto i te mau nunaa, ma te ore e hema ˈtu i te riri aore ra te mau amahamaharaa o te mau nunaa e te mau opu fetii.
19, 20. (a) Eaha ta te mau metua Kerisetiano e rave? (b) Nafea te mau Kerisetiano mau atoa e tamau noa ˈi i te faaite e e mau pǐpǐ ratou na te Mesia?
19 “A maha: E haapii maite matou te mau metua i te eˈa o te Atua i ta matou mau tamarii. E horoa matou i te hiˈoraa i roto i te oraraa Kerisetiano, i te pae atoa ïa o te taioraa Bibilia, te haapiiraa utuafare e te apitiraa ma te nephe atoa i roto i te amuiraa Kerisetiano e te taviniraa.
20 “A pae: E tutava matou paatoa i te faahotu i te mau huru maitatai ta te Atua e faaite ra, e e faaitoito matou i te pee i to ˈna huru e ta ˈna mau eˈa, mai ia Iesu. (Ephesia 5:1) Ua faaoti papu matou e rave i ta matou mau ohipa atoa ma te here, a faaite ai e e mau pǐpǐ matou na te Mesia.—Ioane 13:35.
21-23. Eaha ta te mau Ite no Iehova e tamau noa i te rave, eaha te mea e papu roa ia ratou?
21 “A ono: Ma te tuutuu ore, e tamau noa matou i te poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua, i te faariro i te taata ei pǐpǐ, e e haapii matou ia ratou i te haere na te eˈa o te Atua o te aratai i te ora e e faaitoito matou ia ratou e farii i te haapiiraa hau i te mau putuputuraa a te amuiraa.—Mataio 24:14; 28:19, 20; Hebera 10:24, 25.
22 “A hitu: Ei taata taitahi e ei faanahonahoraa faaroo, e tamau noa matou i te tuu i te Atua i te parahiraa matamua i roto i to matou oraraa. Ma te faaohipa i ta ˈna Parau, te Bibilia, ei aratai no matou, eita matou e haapehao i te atau aore ra i te aui, a haapapu ai e e hau ê roa te eˈa o te Atua i te mau eˈa o teie nei ao. Ua faaoti papu matou e pee i te eˈa o te Atua o te aratai i te ora—ma te aueue ore e te haapao maitai, i teie nei e a muri noa ˈtu!
23 “Ua rave matou i teie faaotiraa parau no te mea ua tuu matou i to matou tiaturiraa taatoa i nia i te tǎpǔ î i te here a Iehova e e ora noa te taata e haapao i te hinaaro o te Atua e a muri noa ˈtu. Ua rave matou i teie faaotiraa parau no te mea ua papu ia matou e te oraraa ia au i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, ta ˈna mau manaˈo paari e mau aˈoraa, o te eˈa maitai roa ˈˈe ïa o te aratai i te ora e e niu maitatai ïa no a muri aˈe, ia nehenehe matou e tapea maite i te oraraa mau. (Timoteo 1, 6:19; Timoteo 2, 4:7b, 8) Hau atu â, ua rave matou i teie faaotiraa parau no te mea te here nei matou i te Atua ra o Iehova ma to matou mafatu, nephe, feruriraa e puai atoa!
24, 25. Eaha te pahonoraa i horoahia i te faaotiraa parau i vauvauhia, e eaha te faaotiraa papu a te feia e haere ra na te eˈa o Iehova?
24 “Te mau taata atoa i teie nei tairururaa o te turu e te farii i teie faaotiraa parau, a parau ïa e E!”
25 Ua haruru te mau hanere tahua taaroraa na te ao atoa nei i to te feia atoa i tairuru pahonoraa ma te reo puai mau e “E!” Eita te mau Ite no Iehova e feaa e e tamau noa ratou i te haere na te eˈa o Iehova. Te tiaturi papu roa nei ratou ia Iehova e e faatupu oia i ta ˈna mau tǎpǔ. E haapao maitai noa ratou ia ˈna, noa ˈtu eaha te ohipa e tupu mai. E ua faaoti papu ratou e haapao i to ˈna hinaaro.
“No tatou te Atua ra”
26. Eaha te huru tupuraa oaoa o te feia e haere ra na te eˈa o Iehova?
26 Te haamanaˈo ra te mau Ite no Iehova i te aˈoraa a te papai salamo: “E tiai atu ia Iehova, a haapao maite ai i to ˈna eˈa, e na ˈna oe e faateitei ia noaa ia oe te fenua.” (Salamo 37:34) Aita i moe ia ratou te mau parau faaitoito a Paulo: “No tatou te Atua ra, e tia ia vai ia mârô mai? O tei ore i faaherehere i ta ˈna iho Tamaiti, o tei tuu noa mai râ ia ˈna no tatou atoa nei, eaha hoi oia e ore e horoa atoa mai ai i te mau mea atoa no tatou?” (Roma 8:31, 32) Oia, ia tamau noa tatou i te haere na te eˈa o Iehova, e horoa hua mai o ˈna na tatou “i te mau mea atoa nei ei [“fanaˈoraa,” MN] na tatou.” (Timoteo 1, 6:17) Eaha ˈtu ai vahi maitai aˈe i te vahi ta tatou e haere nei—te haereraa na te eˈa o Iehova, i pihai iho i to tatou mau taeae e mau tuahine here. E o Iehova i pihai iho ia tatou, ia faaoti papu tatou e faaea noa i reira e ia faaoromai e ia tae roa ˈtu i te hopea, ma te tiaturi maite e i te tau mau ra, e ite atu tatou ia faatupu oia i ta ˈna mau opuaraa hopea atoa.—Tito 1:2.
[Nota i raro i te api]
a Ma te faahiti i te taˈo Heleni i hurihia na roto i te parau ra “arearea,” te parau ra te hoê taata tatara parau e e au te reira i te mau ori i tupu na i roto i te mau oroa etene e te na ô faahou ra oia e: “Te fa o te rahiraa o teie mau ori, mai tei matau-maitai-hia, te faatupuraa ïa i te mau hinaaro pae tino tia ore roa.”
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha te titauhia i te hoê Kerisetiano no te haere na te eˈa o Iehova?
◻ No te aha tatou e hinaaro ai e faahotu i te tiaturi ia Iehova e te haapao maitai ia ˈna?
◻ Eaha te tauturu e vai ra a haere ai tatou na te eˈa o Iehova?
◻ A haamatara i te tahi mau manaˈo o te faaotiraa parau i fariihia i te mau tairururaa “E aratai te eˈa o te Atua i te ora.”
[Hohoˈa i te api 18]
Ua fariihia te hoê faaotiraa parau faufaa i te mau Tairururaa Mataeinaa e na te mau nunaa “E aratai te eˈa o te Atua i te ora”